Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 februarie 2017, intitulată „Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE: provocări comune și modalități de unire a eforturilor pentru obținerea de rezultate mai bune” (COM(2017)0063) și cele 28 de rapoarte de țară care o însoțesc,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 mai 2016 2017 intitulată „Realizarea beneficiilor politicilor de mediu ale UE prin intermediul unei evaluări periodice a punerii lor în aplicare” (COM(2016)0316),

–  având în vedere Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” („PAM 7”)(1),

–  având în vedere Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” (A/RES/70/1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil - Acțiunea europeană pentru durabilitate” (COM(2016)0739),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 mai 2017, intitulată „Semestrul european 2017: recomandări specifice fiecărei țări” (COM(2017)0500),

–  având în vedere raportul Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulat „Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614),

–  având în vedere raportul Comisiei din 26 ianuarie 2017 referitor la punerea în aplicare a Planului de acțiune privind economia circulară (COM(2017)0033),

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului (O-000065/2017 – B8-0000/2017) și Comisiei (O-000066/2012 – B8-0000/2017) referitoare la evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE (EIR),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE dispune de o legislație de mediu solidă, însă punerea sa în aplicare slabă și defectuoasă este o problemă de lungă durată; întrucât aceste lacune în punerea în aplicare amenință dezvoltarea durabilă, au consecințe transfrontaliere nefaste asupra mediului și sănătății umane și atrag după sine costuri socioeconomice importante; întrucât, mai mult decât atât, lacunele în materie de punere în aplicare afectează credibilitatea UE;

B.  întrucât 70 % din legislația de mediu a UE este pusă în aplicare de autoritățile regionale și locale;

C.  întrucât evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE (EIR) și cele 28 de rapoarte de țară au demonstrat, încă o dată, faptul că punerea în aplicare a legislației de mediu în UE nu este omogenă, ea variind considerabil atât între statele membre, cât și între diferitele sectoare de mediu; ia act, totuși, de faptul că există domenii problematice comune, în care punerea în aplicare este deficitară în întreaga UE și că, adesea, acestea vizează amenințările majore de mediu în materie de sănătate;

D.  întrucât exercițiul de raportare bienală este foarte important pentru a reflecta situația reală a punerii în aplicare în statele membre, dar ar fi important și să se efectueze o monitorizare periodică;

E.  întrucât EIR abordează părți importante din legislația de mediu a UE, însă aceasta trebuie extinsă în continuare pentru a permite adoptarea unor soluții mai sistematice pentru provocările pe care le implică dezvoltarea durabilă a mediului;

F.  întrucât EIR ar trebui să fie un instrument intersectorial, capabil să evalueze impacturile asupra mediului în alte domenii, precum agricultura, pescuitul, industria, transporturile, silvicultura și politicile regionale, în general;

G.  întrucât Comisia ar trebui să vizeze asigurarea unei mai bune comparabilități a datelor utilizate în evaluarea performanțelor statelor membre; întrucât diferențele dintre datele colectate în diversele state membre reprezintă un obstacol important în calea comparabilității lor și, în cele din urmă, a evaluării înseși;

H.  întrucât este important ca toate autoritățile competente să fie implicate în EIR, într-un mod care să fie în conformitate cu realitatea instituțională din statele membre; întrucât, în special, este important de subliniat că, în unele state membre, regiunile au competențe depline în domeniul legislației de mediu;

I.  întrucât EIR este un instrument pe deplin complementar altor instrumente care se axează pe o mai bună punere în aplicare, cum ar fi IMPEL (Rețeaua Uniunii Europene pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din domeniul mediului) și proiectul „Make it work”;

J.  întrucât EIR ar trebui considerat un instrument pentru discuții politice, în special la nivel ministerial, și nu doar un instrument tehnic,

Importanța și contextul EIR

1.  salută inițiativa Comisiei de a introduce o EIR și recunoaște potențialul imens pe care aceasta l-ar avea dacă i se acordă importanța politică corespunzătoare și este pe deplin transparentă; subliniază că EIR are potențialul de a plasa problemele privind punerea în aplicare în fruntea agendei politice a UE, de a juca rolul de mecanism de alertă timpurie pentru factorii de decizie politică și, în cele din urmă, de a îmbunătăți punerea în aplicare a legislației și politicilor UE în materie de mediu;

2.  reamintește că Parlamentul European a solicitat în mai multe rânduri Comisiei să joace un rol mai activ în monitorizarea, îndrumarea și sprijinirea punerii în aplicare a legislației și politicii de mediu, de exemplu în ceea ce privește directivele privind natura; consideră că Comisia ar trebui să acționeze ferm în cazurile de încălcare, utilizând activ toate măsurile legislative pe care le are la dispoziție;

3.  sprijină abordarea globală, intersectorială și multilaterală adoptată de Comisie, care este esențială pentru a face schimbări pe teren; salută faptul că EIR identifică cauzele profunde ale punerii în aplicare deficitare și propune măsuri pentru a răspunde acestor provocări într-un mod constructiv;

4.  consideră că EIR ar trebui să fie unul dintre instrumentele utilizate pentru a crea mai multă coerență cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și pentru a evalua progresele făcute de statele membre și de Uniunea Europeană pentru îndeplinirea ODD relevante din punct de vedere al mediului; invită, în acest sens, Comisia să studieze mai aprofundat modul în care punerea în aplicare a legislației UE în domeniul mediului ar putea favoriza și îndeplinirea obiectivelor ODD relevante și respectarea indicatorilor și a obiectivelor specifice aferente ODD de către statele membre;

5.  recunoaște că EIR poate servi, de asemenea, ca instrument de prevenire și astfel ar putea reduce numărul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; subliniază, cu toate acestea, că EIR nu ar trebui să înlocuiască sau să întârzie acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor care trebuie inițiate de către Comisie;

Cum poate fi îmbunătățită EIR pentru a obține rezultate mai bune

6.  salută faptul că EIR acoperă majoritatea obiectivelor tematice ale celui de al 7-lea program de acțiune pentru mediu (PAM 7); regretă, cu toate acestea, faptul că domenii importante precum schimbările climatice, măsurile de eficiență energetică, economia de energie, substanțele chimice și emisiile industriale, precum și anumite provocări sistemice și de mediu legate de energie, transporturi, produse și politici regionale nu au fost acoperite și invită Comisia să se asigure că acestea sunt incluse în viitoarele versiuni; evidențiază faptul că datele existente publicate deja de Agenția Europeană de Mediu ar fi putut permite cel puțin o analiză preliminară a punerii în aplicare a legislației privind schimbările climatice, a măsurilor în materie de eficiență energetică și a economiei de energie atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre;

7.  regretă, de asemenea, că chestiuni importante precum reziduurile medicamentoase și hormonale din apele uzate, apele de suprafață și apele subterane și consecințele lor asupra apei potabile, sănătății publice, biodiversității și mediului (acvatic) nu au fost abordate și invită Comisia să se asigure că acestea sunt incluse în viitoarele versiuni;

8.  subliniază faptul că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, la nivel mondial, și cel de al 7-lea PAM, la nivelul UE, oferă un cadru pentru politici de mediu progresiste;

9.  consideră că o legătură mai puternică între EIR și semestrul european ar spori coerența acțiunii Uniunii;

10.  subliniază că disponibilitatea limitată a datelor poate duce la dificultăți în ceea ce privește punerea în aplicare și revizuirea punerii în aplicare;

11.  subliniază importanța armonizării datelor și a ciclurilor de raportare în vederea raționalizării viitoarelor procese de revizuire; invită Comisia să sporească comparabilitatea datelor și să includă în viitoarele EIR o secțiune specifică pentru a evalua calitatea raportării și datele furnizate de statele membre, în conformitate cu diferitele directive; subliniază importanța schimbului securizat de date electronice pentru a facilita raportarea de către statele membre;

12.  subliniază importanța sprijinirii evaluării calitative cu obiective cantitative; consideră, în acest context, că o mai bună cooperare cu Agenția Europeană de Mediu ar putea contribui la elaborarea indicatorilor adecvați;

13.  subliniază că EIR ar trebui să țină seama de orice probleme grave și posibile obiective contradictorii care există între politicile de mediu și alte politici sectoriale și să analizeze aceste probleme, evidențiind orice neconcordanțe, dacă este cazul, și făcând propuneri pentru corectarea lor;

14.  consideră că ar trebui ca statele membre să dispună de o marjă mai mică de apreciere, pentru a găsi soluții pentru o mai bună punere în aplicare;

Cum se poate îmbunătăți punerea în aplicare a legislației de mediu

15.  subliniază că lipsa integrării preocupărilor legate de mediu în alte domenii de politică este una dintre cauzele profunde ale lacunelor în punerea în aplicare a politicii și legislației din domeniul mediului;

16.  subliniază că punerea în aplicare a legislației de mediu ar putea fi îmbunătățită printr-o mai bună integrare a legislației de mediu în alte domenii de politică și prin aplicarea deplină a principiului precauției;

17.  consideră că lipsa capacității administrative și lipsa guvernanței, două dintre principalele cauze ale punerii în aplicare defectuoase, decurg în parte din lipsa unei finanțări adecvate și în parte dintr-o utilizare ineficientă a fondurilor alocate de către statele membre și invită statele membre să aducă îmbunătățiri în aceste domenii;

18.  consideră că, în vederea unei guvernanțe bune și solide și a unei eficacități sporite, sunt imperios necesare colaborarea și transparența autorităților publice la toate nivelurile, o partajare clară a responsabilităților, furnizarea de resurse adecvate, consolidarea capacităților și mecanisme mai bune de coordonare;

19.  consideră că utilizarea instrumentelor de piață de către statele membre, cum ar fi o politică fiscală bazată pe principiul „poluatorul plătește”, reprezintă o modalitate eficace și eficientă de realizare a obiectivului punerii depline în aplicare a politicii de mediu;

20.  sprijină cu fermitate importanța acordată în cadrul EIR schimbului de bune practici și evaluării inter pares și consideră că aceasta ar putea ajuta statele membre care se confruntă cu dificultăți în punerea în aplicare a legislației de mediu să găsească soluții inovatoare; este convins, în acest context, că ar fi utile orientări din partea Comisiei;

21.  consideră că EIR ar trebui să includă calendare clare și stricte stabilite de Comisie pentru asigurarea punerii în aplicare a legislației de mediu în statele membre;

22.  consideră că EIR poate fi utilizată și ca instrument pentru informarea publicului, pentru sensibilizare, creșterea gradului de implicare a societății civile și consolidarea implicării publicului și a educației privind politica de mediu, în beneficiul statelor membre și al cetățenilor; invită, în acest context, Comisia să elaboreze un set de măsuri pentru a evalua progresele făcute de statele membre în ceea ce privește performanța de mediu, inclusiv o analiză comparativă a bunelor practici și rapoarte privind tablourile de bord, care ar trebui actualizate în mod regulat și publicate pentru a se asigura că sunt puse la dispoziția publicului;

23.  invită Comisia și statele membre să consolideze asigurarea conformității, inclusiv prin intermediul îmbunătățirii și intensificării eforturilor pentru punerea în aplicare a Directivei privind răspunderea pentru mediul înconjurător;

24.  subliniază că ONG-urile și publicul larg pot juca, de asemenea, un rol important în promovarea unei mai bune puneri în aplicare, sprijinind astfel statul de drept, în cazul în care este disponibil un acces efectiv la justiție;

25.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind inspecțiile de mediu pentru a accelera punerea în aplicare a legislației și standardelor de mediu;

26.  invită Comisia, în contextul bunei guvernanțe și al asigurării conformității, să prezinte o nouă propunere legislativă privind standardele minime pentru acces la controlul judiciar și să propună revizuirea Regulamentului Aarhus de punere în aplicare a Convenției în ceea ce privește acțiunea Uniunii, pentru a ține seama de cele mai recente recomandări ale Comitetului pentru respectarea Convenției de la Aarhus;

Rolul statelor membre și al instituțiilor UE în acțiunile subsecvente EIR

27.  invită Comisia, autoritățile competente din statele membre și părțile interesate relevante să se implice pe deplin în EIR, fără întârziere; subliniază rolul important al autorităților locale și regionale; invită statele membre să implice pe deplin autoritățile locale și regionale și să le încurajeze să se implice și mai mult în rețeaua IMPEL și să promoveze participarea experților de la nivel local și regional pentru a îmbunătăți urgent schimbul de date, de cunoștințe și de bune practici;

28.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească colectarea datelor și disponibilitatea informațiilor, diseminarea bunelor practici și implicarea cetățenilor și să aibă în vedere implicarea în mai mare măsură a autorităților locale în procesul de definire a politicii de mediu;

29.  invită autoritățile competente de la nivelul corespunzător din statele membre să asigure organizarea unor dialoguri deschise și incluzive privind punerea în aplicare, oferind informații corespunzătoare entităților publice și celor aparținând societății civile și implicându-le în mod corespunzător, și invită Comisia să se implice în aceste dialoguri și să informeze în permanență Parlamentul;

30.  salută propunerile politice ale Comisiei privind cadrul specific pentru dialogul structurat privind punerea în aplicare, însă consideră că este imperativ să se garanteze transparența acestui proces și implicarea ONG-urilor și a principalelor părți interesate relevante;

31.  salută discuțiile dintre Comisie, statele membre și părțile interesate în cadrul grupului de experți privind „înverzirea semestrului european”, însă consideră că implicarea unui grup specific de experți pentru punerea în aplicare a politicilor de mediu ar putea facilita un dialog structurat privind punerea în aplicare, în plus față de dialogurile naționale bilaterale;

32.  solicită ca punerea în aplicare să figureze ca punct recurent printre prioritățile și programele trioului de președinții, să fie discutată în cadrul Consiliului Mediu cel puțin o dată pe an, eventual prin intermediul unei reuniuni a Consiliului destinate punerii în aplicare, și să fie completată de un alt forum în care să fie implicate și Parlamentul European și Comitetul Regiunilor; solicită organizarea unor reuniuni comune ale Consiliului pentru a aborda punerea în aplicare a aspectelor intersectoriale orizontale, provocările comune și chestiunile emergente cu posibile repercusiuni transfrontaliere;

°

°  °

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 354, 28.12.2013, p. 171.