PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Siria
12.3.2018 - (2018/2626(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Barbara Lochbihler, Bodil Valero, Bart Staes, Igor Šoltes, Ernest Urtasun, Yannick Jadot, Molly Scott Cato, Judith Sargentini, Heidi Hautala, Helga Trüpel în numele Grupului Verts/ALE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0139/2018
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la Siria, în special cea din 18 mai 2017 referitoare la strategia UE în Siria[1],
– având în vedere convențiile ONU privind drepturile omului semnate de Siria,
– având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,
– având în vedere comunicatul de la Geneva din 2012,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU cu privire la Siria, în special Rezoluția nr. 2401 (2018) din 24 februarie 2018 și Rezoluția nr. 2139 (2014) din 22 februarie 2014,
– având în vedere concluziile Consiliului referitoare la Siria, în special cele din 3 aprilie 2017, prin care s-a adoptat Strategia UE privind Siria,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Siria,
– având în vedere rapoartele Comisiei internaționale independente de anchetă cu privire la Republica Arabă Siriană, elaborate de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDO), precum și rezoluțiile CDO referitoare la Siria, inclusiv rezoluția din 5 martie 2018 referitoare la deteriorarea situației drepturilor omului în Ghouta de Est,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU A-71/248 din 21 decembrie 2016 referitoare la instituirea unui mecanism internațional, imparțial și independent (MIII) care să contribuie la investigarea și urmărirea penală a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave în temeiul dreptului internațional comise în Republica Arabă Siriană începând cu martie 2011,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât războiul din Siria a devenit una dintre cele mai grave crize umanitare din istoria recentă și produce în continuare efecte devastatoare asupra populației siriene; întrucât acest conflict, susținut și exacerbat de actori externi, are un impact din ce în ce mai destabilizator înăuntrul și în afara regiunii, în ansamblul ei;
B. întrucât peste 400 000 de persoane, majoritatea civili, și-au pierdut viața din 2011, când a început conflictul din Siria; întrucât 13,1 milioane de persoane au nevoie urgentă de asistență umanitară, inclusiv cele peste 6 milioane de persoane strămutate și cele peste 2,9 milioane de persoane din zonele asediate și greu accesibile, precum și refugiații palestinieni; întrucât peste 5 milioane de sirieni au fost nevoiți să se refugieze în străinătate, în special în țările învecinate Liban, Iordania și Turcia;
C. întrucât, în conformitate cu dreptul internațional, părțile implicate în conflict sunt obligate să ia măsuri adecvate pentru a proteja civilii și infrastructura civilă; întrucât toate părțile implicate în conflict, dar îndeosebi regimul sirian și aliații săi ruși și iranieni, au comis încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar; întrucât Comisia de anchetă a ONU privind Siria, Secretarul General al ONU și Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului au declarat că în Siria au fost comise crime împotriva umanității și crime de război;
D. întrucât printre încălcările comise în timpul conflictului din Siria se află ucideri extrajudiciare, tortură și rele tratamente, dispariții forțate, arestări arbitrare și în masă, atacuri la întâmplare și intenționate împotriva civililor, pedepse colective, atacuri asupra personalului medical și blocarea accesului la alimente și apă; întrucât, potrivit unor informații, regimul Assad este responsabil de ucideri prin spânzurare, acte de tortură și ucideri extrajudiciare, la scară largă, care au loc în centrele sale de detenție, precum și de utilizarea atacurilor chimice îndreptate împotriva țintelor civile; întrucât aceste crime au rămas nepedepsite până în prezent;
E. întrucât riscul unei intensificări la nivel regional este în continuare ridicat, cu implicarea din ce în ce mai mare a unor actori regionali, inclusiv a Turciei, țară care a lansat o ofensivă militară împotriva forțelor kurde din nordul provinciei Afrin la 20 ianuarie 2018, și Israel, care a efectuat raiduri aeriene împotriva unor obiective militare siriene la 7 februarie 2018; întrucât, în februarie 2018, administrația SUA și-a anunțat intenția de a menține trupe pe termen nedeterminat în Siria;
F. întrucât, deși nivelul violenței ar fi scăzut în unele părți ale țării, lupte importante continuă în altă parte, în special în două zone controlate în principal de jihadiști, Ghouta de Est și Idlib; întrucât regimul Assad, cu sprijinul aliaților săi ruși și iranieni, a desfășurat o ofensivă militară intensă și a bombardat enclavele respective, ceea ce a dus la moartea a sute de civili; întrucât forțele din Ghouta de Est au fost acuzate de către regimul Assad de bombardarea cartierelor civile din Damasc; întrucât situația umanitară a celor 400 000 de persoane din Ghouta de Est — care se află sub asediu de mai mult de cinci ani — s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni, cu o creștere puternică a bombardamentelor fără discernământ și a atacurilor împotriva spitalelor și a altor infrastructuri civile; întrucât, potrivit relatărilor, s-ar fi utilizat arme chimice;
G. întrucât Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) a adoptat Rezoluția 2401 la 24 februarie 2018, care solicită tuturor părților din conflictul sirian să înceteze imediat ostilitățile, timp de cel puțin 30 de zile consecutive, în toată Siria, pentru a permite acordarea asistenței umanitare și evacuarea bolnavilor și a celor grav răniți; întrucât rezoluția a afirmat că încetarea ostilităților nu se aplică operațiunilor militare împotriva grupărilor militante, precum Daesh, Al-Qaida, Al Nusra și a altor grupuri declarate teroriste de CSONU;
H. întrucât regimul Assad, cu sprijinul aliaților săi, a ignorat în mod flagrant rezoluția 2401 a CSONU, intensificând bombardamentele și preluând, în continuare, controlul teritoriului despre care susține că este deținut de teroriști; întrucât Rusia a propus, ulterior, o pauză de cinci ore în operațiunile militare pentru a permite livrarea ajutorului umanitar și accesul la acesta; întrucât primul camion cu ajutoare a ajuns în Ghouta de Est la 5 martie 2018 și a fost totuși atacat și întrucât Comitetul Internațional al Crucii Roșii a raportat că Rusia a blocat livrarea materialelor medicale; întrucât nevoile umanitare ale populației rămân dramatic de ridicate și nu pot fi acoperite;
I. întrucât negocierile de la Geneva nu au condus, până în prezent, la progrese concrete în găsirea unei soluții la conflict, în urma celei de a 9-a runde de la Viena, la 25 și 26 ianuarie 2018; întrucât, la 4 mai 2017, Rusia, Iranul și Turcia au ajuns la un acord în Kazahstan pentru a institui patru zone de detensionare a situației (inclusiv Ghouta de Est), care a fost frecvent încălcat ulterior; întrucât, cu ocazia Congresului Dialogului Național Sirian, care a avut loc la Soci, la 30 ianuarie 2018, s-a anunțat instituirea unui comitet constituțional, dar acesta nu a fost acceptat de către toate părțile;
J. întrucât UE este cel mai mare donator de ajutor umanitar în Siria și țările vecine, angajând de la începutul crizei peste 9 miliarde de euro;
K. întrucât, la 3 aprilie 2017, Consiliul a adoptat o strategie a UE pentru Siria, care evidențiază șase obiective principale: încheierea războiului printr-o tranziție politică autentică; promovarea unei tranziții veritabile și cuprinzătoare; acoperirea nevoilor umanitare ale celor mai vulnerabili sirieni; promovarea democrației, a drepturilor omului și a libertății de exprimare, prin consolidarea organizațiilor societății civile siriene; promovarea acțiunilor prin care cei vinovați de crime de război sunt trași la răspundere și sprijinirea rezilienței populației și a societății siriene;
L. întrucât cea de a doua conferință ministerială privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii va avea loc la Bruxelles, la 24 și 25 aprilie 2018, sub copreședinția VP/ÎR și a ONU; întrucât conferința va avea drept scop menținerea atenției comunității internaționale asupra Siriei;
M. întrucât, în februarie 2018, coaliția mondială împotriva Daesh, condusă de SUA și aliații săi, a raportat că au eliberat peste 98 % din suprafața controlată anterior de către Daesh, precum și 7,7 milioane de irakieni și de sirieni supuși anterior dominației Daesh; întrucât coaliția a raportat că a desfășurat un număr total de 29 070 de atacuri, desfășurate între august 2014 și ianuarie 2018; întrucât echipa de evaluare a pierderilor civile a coaliției a raportat că numărul total de pierderi civile neintenționate era de 786 la sfârșitul lunii septembrie 2017; întrucât ONG-ul Airwars estimează că aproximativ 9 300 de civili și-au pierdut probabil viața în acțiunile coaliției;
N. întrucât la 1 februarie 2018, Comisia internațională independentă de anchetă privind Siria a raportat că în nordul Raqqah și Hasakah, Forțele Democrate Siriene au plasat în detenție 80 000 de persoane strămutate intern, inclusiv femei și copii, pentru a le examina legăturile posibile cu SI/Daesh și a concluzionat că, „în multe cazuri, actuala internare a persoanelor respective înseamnă privarea lor arbitrară de libertate și detenția ilegală a mii de persoane”;
O. întrucât șeful Biroului Sirian de Securitate Națională, Ali Mamlouk, inclus pe lista de sancțiuni a UE, s-a întâlnit, potrivit relatărilor, cu Ministrul de interne italian și directorul Agenției pentru informații și securitate externă la Roma, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a Deciziei 2011/273/PESC a Consiliului din 9 mai 2011 privind măsurile restrictive împotriva Siriei;
P. întrucât raportul finanțat de UE al organizației Conflict Armament Research, din decembrie 2017, intitulat „Armele Statului Islamic”, a constatat că un mare număr de arme și muniții au fost exportate, în mod repetat, de către Bulgaria și România atât Statelor Unite, cât și Arabiei Saudite și retransferate, în anumite cazuri, cu încălcarea directă a clauzelor specifice privind interzicerea reexportului, către grupările nestatale din Siria și Irak; întrucât în raport se afirmă că aceste retransferuri neautorizate sunt o sursă importantă de arme și muniție pentru Statul Islamic; întrucât aceste retransferuri repetate și sistematice au încălcat clauzele din certificatele de utilizator final și întrucât statele membre sunt obligate, în temeiul criteriului șapte din Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului privind exporturile de arme, obligatorie din punct de vedere juridic, să țină cont de aceste încălcări ale angajamentelor în deciziile viitoare de acordare a licențelor de export,
1. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la o spirală descendentă a conflictului din Siria în ultimele săptămâni, cu implicarea, în continuare, a unor actori externi, fragmentarea internă și uciderea brutală a civililor, inclusiv în Ghouta de Est și Afrin;
2. regretă profund absența de progrese în identificarea unei soluții politice pentru conflictul din Siria; reamintește că nu poate exista nicio soluție militară durabilă la acest conflict și invită toate părțile să respecte pe deplin rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, prin care se solicită sistarea imediată a ostilităților, ridicarea tuturor asediilor, accesul umanitar deplin și neîngrădit și protejarea lucrătorilor umanitari de toate părțile implicate; subliniază, în acest sens, necesitatea înființării unui mecanism de monitorizare, verificare și raportare privind armistițiul, sub conducerea ONU;
3. condamnă din nou, în termenii cei mai duri, atrocitățile și numeroasele încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, comise de forțele regimului Assad, cu sprijinul aliaților săi, precum și de grupările armate nestatale; solicită tuturor părților să permită accesul necondiționat al observatorilor independenți la toate locurile de detenție și să îi elibereze pe toți copiii, femeile, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități;
4. condamnă invazia trupelor turce în nordul Siriei, care constituie o încălcare a dreptului internațional; invită guvernul turc să își retragă imediat trupele și să joace un rol constructiv în conflictul sirian, ceea ce este, de asemenea, în interesul național al Turciei;
5. insistă asupra faptului că inițiativele diplomatice promovate de Rusia nu ar trebui să submineze eforturile ONU în vederea găsirii unei soluții politice; reafirmă, în acest context, că procesul de la Geneva condus de ONU prevalează în continuare și sprijină eforturile depuse de trimisul special al ONU, Staffan de Mistura, pentru a realiza o adevărată tranziție politică, în conformitate cu rezoluțiile CSONU; reiterează importanța includerii femeilor în procesul de soluționare a conflictului, în conformitate cu Rezoluția 1325 a CSONU; insistă, de asemenea, asupra importanței includerii societății civile siriene și a tuturor minorităților etnice și religioase în discuțiile despre viitorul și structura de guvernare a Siriei;
6. este, în continuare, consternat de dispariția apărătoarei drepturilor omului și laureată a Premiului Saharov, Razan Zaitouneh, care a fost răpită la Douma, în decembrie 2013 de către gruparea armată Jaysh al-Islam; solicită înființarea unui grup operativ al UE cu scopul de a coordona și intensifica eforturile de căutare și de eliberare a acesteia;
7. își exprimă îngrijorarea cu privire la situația populației care se întoarce în zone, inclusiv în cele recucerite de la ISIS/Daesh, precum Raqqa, care sunt contaminate cu resturi explozive de război; solicită să se acorde o atenție deosebită acestor populații, inclusiv în vederea stabilizării zonelor în cauză și a prevenirii reapariției unui fenomen de tipul Daesh;
8. invită statele membre să ofere sprijin practic pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru Siria, care prevede o bază solidă și cuprinzătoare pentru intensificarea măsurilor UE atât în timpul conflictului, cât și în faza de după conflict;
9. încurajează intensificarea contactului VP/ÎR cu actorii regionali și locali participanți la conflict și încercarea sa de a găsi un teren comun pentru pace, pentru a iniția discuții cu privire la viitorul Siriei;
10. salută faptul că, în strategia UE pentru Siria, se pune accentul pe sprijinirea rezilienței populației siriene; subliniază că societatea civilă siriană va fi extrem de importantă pentru refacerea coeziunii sociale și a capitalului social, promovarea reconcilierii și furnizarea de servicii de bază în Siria; solicită UE și statelor membre să își intensifice sprijinul în vederea consolidării capacităților populației și ale societății civile siriene, inclusiv cu și prin intermediul unor actori care promovează drepturile omului, egalitatea (inclusiv egalitatea de gen și drepturile minorităților), democrația și emanciparea, acolo unde este posibil pe teritorii care nu se află sub controlul regimului Assad și al grupărilor declarate teroriste de CSONU, precum și pe cele ale refugiaților sirieni care trăiesc în exil, în regiune sau în Europa; solicită, în acest sens, un sprijin sporit pentru organizațiile societății civile siriene pașnice și democratice și pentru apărătorii drepturilor omului, inclusiv prin Fondul Madad, Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, precum și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului;
11. solicită UE și statelor sale membre să extindă domeniul de aplicare al Fondului Madad pentru a permite recuperarea timpurie și asistența pentru reziliență în Siria, la nivelul familiilor și al comunităților; subliniază că cetățenii sirieni ar trebui să aibă posibilitatea de a-și evalua propriile priorități și nevoi de recuperare, și invită UE și statele sale membre să aloce resursele necesare unor sondaje privind nevoile de recuperare care să fie locale, adaptate contextului și luând în considerare dimensiunea de gen; subliniază faptul că astfel de evaluări trebuie să fie independente față de guvernul sirian și ar trebui să fie încheiate înainte de demararea proiectelor;
12. așteaptă cu interes viitoarea Conferință de la Bruxelles privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii; subliniază că nevoile umanitare vor rămâne extrem de importante timp de mai mulți ani și îndeamnă UE și statele sale membre să garanteze angajamentul lor pe termen lung privind acoperirea nevoilor umanitare ale populației din Siria și pregătirea acesteia pentru eforturile de reconstrucție, în urma unui acord politic aprobat de ONU; îndeamnă UE și statele membre să garanteze participarea semnificativă a actorilor societății civile siriene, înainte, în timpul și după Conferința de la Bruxelles;
13. salută angajamentul UE de a acorda, în continuare, asistență umanitară țărilor învecinate cu Siria, care găzduiesc milioane de refugiați; invită însă statele membre să-și asume un angajament mult mai puternic în ceea ce privește împărțirea responsabilităților, permițând refugiaților care părăsesc zonele de război din Siria să găsească protecție dincolo de regiunea aflată în imediata vecinătate, prin relocare, programe umanitare de admisie, proceduri simplificate de reîntregire a familiilor sau norme mai flexibile în materie de acordare a vizelor;
14. solicită UE și statelor sale membre să demonstreze respectarea cu strictețe a principiului nereturnării și să pledeze public împotriva returnărilor forțate, în curs de desfășurare, ale sirienilor aflați în prezent în țările vecine Siriei; solicită UE și statelor sale membre să excludă în mod explicit orice acorduri în temeiul cărora regimul Assad preia înapoi refugiați sirieni în schimbul ajutorului pentru reconstrucție;
15. regretă profund impunitatea de care beneficiază autorii crimelor grave comise în Siria; consideră că absența tragerii la răspundere încurajează continuarea atrocităților și agravează suferința victimelor; insistă, prin urmare, asupra necesității de a trage la răspundere pe toți autorii acestor acte și de a oferi despăgubiri victimelor;
16. insistă asupra faptului că UE ar putea întreprinde mai multe măsuri în acest domeniu, inclusiv prin adoptarea unei strategii UE privind responsabilitatea în cazul crimelor de atrocitate comise în Siria, care să reflecte, de asemenea, rolul important al statelor membre în această privință și invită ÎR/VP să își asume un rol activ în acest sens;
17. solicită din nou UE și statelor sale membre să analizeze, în strânsă cooperare cu țările care împărtășesc aceleași valori, posibilitatea înființării unui tribunal de război pentru crimele comise în Siria, în așteptarea unei sesizări cu succes a Curții Penale Internaționale; invită statele membre să ofere tot sprijinul necesar MIII;
18. îndeamnă statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a trage la răspundere presupușii făptași, în special prin aplicarea principiului jurisdicției universale și prin cercetarea și urmărirea penală a cetățenilor UE vinovați de atrocități în Siria; salută, în acest sens, eforturile depuse de unele state membre, în special în Germania și în Suedia, pentru a investiga atrocitățile comise în Siria, și de a trage la răspundere făptașii; ia act de activitatea importantă desfășurată de rețeaua europeană de puncte de contact cu privire la persoanele vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război și invită VP/ÎR și Direcția Generală Justiție și Consumatori să sprijine și să includă rețeaua în viitoarele eforturi de responsabilizare pentru Siria;
19. îndeamnă toate statele membre să asigure deplina conformitate cu Decizia 2013/255/PESC a Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Siriei, în special înghețarea activelor persoanelor enumerate în aceasta, precum și restricțiile privind admisia persoanelor care beneficiază de pe urma regimului sau care sprijină regimul din Siria; își exprimă îngrijorarea în legătură cu recentele rapoarte care au semnalat încălcări ale acestei decizii și reamintește statelor membre obligația care le revine, în temeiul dreptului internațional, de a asigura arestarea și reținerea persoanelor suspectate de atrocități, prezente pe teritoriul lor; îndeamnă statele membre să ia în considerare adoptarea unor măsuri suplimentare direcționate împotriva persoanelor responsabile de crimele comise în Ghouta de Est;
20. este șocat de cantitatea de arme și muniții fabricate în UE, găsite în posesia Daesh în Siria și Irak; ia act de faptul că Bulgaria și România nu au reușit să aplice în mod eficace Poziția comună 2008/944/PESC privind exporturile de arme, în ceea ce privește retransferurile care nu respectă certificatele de utilizator final; invită toate statele membre să refuze transferurile similare în viitor, în special în SUA și Arabia Saudită, și solicită Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și statelor membre, în special Bulgariei și României, să explice ce măsuri au fost luate în acest sens; invită SEAE să abordeze numeroasele cazuri revelate de recentul raport al organizației Conflict Armament Research și să exploreze metode mai eficiente pentru evaluarea riscului de deturnare în cadrul Grupului de lucru pentru exportul de arme convenționale (COARM) și forurile relevante, inclusiv luând măsuri pentru ca respectarea criteriului șapte din Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului să devină o obligație juridică, ca parte a viitoarei revizuiri a acestui document; hotărăște să lanseze o anchetă în acest sens;
21. reamintește că toate măsurile luate pentru a combate Daesh și alte grupări recunoscute ca teroriste de CSONU trebuie să respecte cu strictețe dreptul internațional; solicită statelor membre și aliaților lor, în special SUA, să asigure transparența, răspunderea și respectarea deplină a dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului, în ceea ce privește participarea lor la eforturile coaliției internaționale și în cadrul cooperării lor militare cu părțile implicate în conflict;
22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, trimisului special al ONU/Ligii Arabe în Siria, membrilor Grupului internațional de sprijin pentru Siria și tuturor părților implicate în conflictul din Siria.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2017)0227.