PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Siria
12.3.2018 - (2018/2626(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Charles Tannock, Karol Karski, Monica Macovei, Ruža Tomašić, Raffaele Fitto, Zdzisław Krasnodębski, Pirkko Ruohonen-Lerner, Ryszard Czarnecki, Urszula Krupa, Jan Zahradil, Anna Elżbieta Fotyga, Branislav Škripek, Valdemar Tomaševski în numele Grupului ECR
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0139/2018
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Siria,
– având în vedere strategia UE privind Siria, adoptată de Consiliu la 3 aprilie 2017,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU referitoare la Siria, în special rezoluțiile 2254 (2015) și 2401 (2018),
– având în vedere deciziile Consiliului privind măsurile restrictive luate de UE împotriva celor care se fac răspunzători de represiunea violentă din Siria, inclusiv cele din 14 noiembrie 2016[1], 20 martie 2017[2] și din 26 februarie 2018[3],
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Convenția de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la aceasta,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,
– având în vedere Convenția ONU din 1989 cu privire la drepturile copilului și Protocolul facultativ la aceasta, din 2000, cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie sau credință,
– având în vedere Convenția ONU privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora,
– având în vedere cea de-a zecea aniversare a Convenției ONU privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora,
– având în vedere Convenția ONU din 9 decembrie 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid,
– având în vedere Comunicatul de la Geneva din iunie 2012,
– având în vedere concluziile conferinței „Sprijin pentru Siria și pentru regiune”, desfășurată la Londra în februarie 2016,
– având în vedere concluziile conferinței „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii”, care a avut loc la Bruxelles la 4 și 5 aprilie 2017, precum și conferințele anterioare privind situația din Siria care au avut loc la Londra, în Kuweit, la Berlin și la Helsinki,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,
– având în vedere memorandumul privind crearea unor zone de detensionare a situației din Republica Arabă Siriană, semnat de Rusia, Iran și Turcia la 6 mai 2017,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât războiul din Siria a intrat deja în al șaptelea an și întrucât acest conflict a cauzat moartea a peste 400 000 de persoane și rănirea a altor multe mii de persoane, 13,5 milioane de persoane având nevoie de asistență umanitară, iar cinci milioane de persoane trăind ca refugiați în țările vecine;
B. întrucât războiul a atras treptat puterile regionale și globale, a pus în evidență disensiunile profunde și a amenințat securitatea regională și internațională pe scară mai largă;
C. întrucât în ciuda numeroaselor eforturi, inclusiv prin intermediul Organizației Națiunilor Unite, comunitatea internațională în mod repetat nu a reușit să găsească o soluție pașnică și sustenabilă pentru a pune capăt războiului, a aborda în mod adecvat situația umanitară dezastruoasă și a aduce persoanele vinovate de comiterea unor atacuri împotriva populației civile în fața justiției;
D. întrucât Rusia este unul dintre cei mai importanți susținători pe plan internațional ai președintelui Siriei, Bashar Al-Assad, iar supraviețuirea regimului este de o importanță vitală pentru menținerea intereselor Rusiei în această țară; întrucât Rusia și-a exercitat dreptul de veto împotriva a numeroase rezoluții critice la adresa președintelui Al-Assad în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și continuă să ofere sprijin militar regimului sirian, în ciuda faptului că acest lucru este condamnat pe plan internațional;
E. întrucât, la 24 februarie 2018, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate Rezoluția 2401 care solicită tuturor părților implicate în conflict să înceteze ostilitățile pentru cel puțin 30 de zile consecutive pentru a permite livrarea ajutorului umanitar și evacuarea medicală a bolnavilor și răniților grav din regiunea Ghouta de Est în apropiere de Damasc; întrucât, în ciuda pauzei, bombardamentele și atacurile aeriene au continuat;
F. întrucât cel puțin 541 de persoane au fost ucise după ce atacurile din Ghouta de Est s-au intensificat în ultima lună; întrucât circa 393 000 de persoane civile sunt blocate în regiune, care este asediată de guvernul sirian începând din 2013; întrucât asupra regiunii au fost lansate butoaie cu exploziv și obuze, mai multe spitale fiind scoase din funcțiune;
G. întrucât guvernul sirian a negat că vizează populația civilă și susține că încearcă să elibereze Ghouta de Est de „teroriști”;
H. întrucât din noiembrie 2017 guvernul sirian a intensificat asediul asupra regiunii Ghouta de Est, ceea ce a dus la diminuarea rezervelor de alimente și la malnutriție acută pentru aproximativ 12 % din copiii cu vârsta de sub cinci ani blocați în zonă; întrucât există, de asemenea, un deficit grav de materiale medicale, doctorii fiind obligați să trateze pacienții grav răniți fără anestezie generală, fără antibiotice intravenoase, fără pungi cu rezerve de sânge sau feșe curate; întrucât organizațiile umanitare spun că au nevoie de certitudinea că orice armistițiu declarat produce efecte pe teren înainte de a putea trimite lucrători umanitari, vehicule și materiale;
I. întrucât, în 2016, regimul sirian a refuzat asistența umanitară unui număr estimat la 275 000 de persoane civile în zona de est a Alepului, există, neluând astfel măsuri pentru protejarea dreptului fundamental la viață;
I. întrucât grupările armate de opoziție, inclusiv Statul Islamic/Daesh, au bombardat, de asemenea, în mod aleatoriu, zonele civile, folosind persoanele civile drept scuturi umane și supunând zonele predominant civile la asedii prelungite, restricționând astfel accesul la ajutor umanitar și medical;
J. întrucât Siria este parte la Convenția privind armele chimice și a fost de acord ca arsenalul său declarat de arme chimice să fie distrus în 2013, după ce un atac cu gaz sarin s-a soldat cu moartea a sute de persoane în zonele controlate de rebeli din suburbiile Damascului; întrucât regimul sirian a fost acuzat în repetate rânduri, începând din 2013, de a fi folosit arme chimice interzise în războiul civil; întrucât, potrivit unui nou raport al Organizației Națiunilor Unite, Coreea de Nord trimite în Siria de echipamente care ar putea fi utilizate pentru fabricarea armelor chimice;
K. întrucât utilizarea torturii, a arestărilor în masă și a actelor de distrugere la scară largă a zonelor populate a crescut dramatic în ultimii șapte ani, un număr mare de sirieni fiind strămutați și mulți alții fiind nevoiți să se îndepărteze de asistența umanitară atât de necesară;
L. întrucât nu poate exista o soluționare pe cale militară a conflictului din Siria și niciun acord de pace semnificativ sau care să fie încununat de succes, care să prevadă rămânerea la putere a președintelui Bashar al-Assad;
M. întrucât Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, semnat și ratificat de toate statele membre ale UE, afirmă că cele mai grave crime care preocupă întreaga comunitate internațională, în special genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război, nu trebuie să rămână nepedepsite;
N. întrucât dreptul internațional umanitar și dreptul internațional în domeniul drepturilor omului interzic luarea drept țintă a persoanelor sau grupurilor pe baza convingerilor religioase sau a identității etnice, precum și atacurile împotriva civililor care nu participă la ostilități și a persoanelor care aduc ajutor umanitar persoanelor care sunt prinse în mijlocul conflictului; întrucât astfel de acte pot să constituie crime de război și crime împotriva umanității;
O. întrucât forțele de securitate siriene au arestat, și continuă să dețină, zeci de mii de oameni, inclusiv activiști pașnici, lucrători umanitari, avocați și ziariști, supunându-i pe mulți dintre aceștia la dispariții forțate, tortură sau alte maltratări, cauzând decese în centrele de detenție;
P. întrucât Siria a fost suspendată din Liga Arabă în 2011 din cauza eșecului acesteia de a pune capăt vărsării de sânge din țară;
1. condamnă fără rezerve atacurile aleatorii săvârșite împotriva populației civile și a infrastructurii de către forțele guvernului sirian și aliații săi, inclusiv Rusia, nu în ultimul rând prin bombardamente aeriene și de artilerie, bombardamente cu butoaie cu exploziv, muniții cu dispersie și alte arme chimice interzise la nivel internațional;
2. regretă faptul că peste 400 000 de persoane au fost ucise și mai multe mii rănite, prin bombardamente, atacuri cu obuze și alte mijloace militare în Siria în cursul celor șapte ani de conflict, și că milioane de persoane au fost strămutate, fiindu-le refuzat accesul la alimente, apă, instalații sanitare și asistență medicală, ca o consecință a asediilor îndelungate ale zonelor dens populate;
3. consideră că vizarea deliberată a populației civile, recurgerea organizată la tortură și la acte de violență sexuală, lipsirea de ajutor umanitar și utilizarea munițiilor incendiare și a altor muniții împotriva obiectivelor și infrastructurii civile constituie crime de război;
4. solicită ca bombardamentele și atacurile aleatorii asupra populației civile, a personalului umanitar și a unităților medicale din Siria să înceteze imediat, pentru a permite evacuarea celor mai urgente cazuri medicale din regiunea Ghouta de Est și din alte zone asediate, precum Yarmouk, Foua și Kefraya; insistă asupra faptului că toate părțile trebuie să înceteze privarea populației civile de alimente și medicamente esențiale, astfel de acte contravenind dreptului internațional;
5. reamintește tuturor părților la conflict că personalul din spitale și cel medical este protejat în mod explicit de dreptul internațional umanitar și că acțiunile deliberate care vizează populația și infrastructura civile constituie crime de război;
6. regretă profund eșecul repetat al eforturilor regionale și internaționale de a pune capăt războiului și îndeamnă la o cooperare reînnoită și intensivă la nivel global pentru a se ajunge la o soluționare pașnică și sustenabilă a conflictului;
7. regretă profund blocarea de către Rusia a numeroase rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU menite să pună capăt conflictului din Siria, precum și sprijinul pe care Rusia îl acordă regimului Assad, care este responsabilul principal pentru atacurile aleatorii săvârșite împotriva populației și a infrastructurilor civile;
8. invită îndeosebi Rusia și Iranul să își folosească influența pentru a-l convinge pe președintele Bashar al-Assad și pe celelalte părți implicate în conflict să își înceteze imediat operațiunile militare și să se implice într-un proces de pace sub egida ONU;
9. se opune acordării oricărui rol președintelui Bashar al-Assad în perioada de după conflict din Siria;
10. sprijină urmărirea penală în fața Curții Penale Internaționale a persoanelor acuzate de comiterea unor atacuri lipsite de discernământ asupra populației civile, de împiedicarea deliberată a ajutoarelor umanitare să ajungă la cei care mor de foame, de utilizarea de arme chimice împotriva unor persoane nevinovate și de organizarea utilizării torturii și a violenței sexuale, și se angajează să continue să depună eforturi în vederea asigurării asumării răspunderii în Siria;
11. sprijină Rezoluția 71/248 a Adunării Generale a ONU, adoptată în decembrie 2016, care solicită un nou mecanism care să contribuie la investigarea și urmărirea penală a persoanelor din Siria responsabile de infracțiunile cele mai grave în temeiul dreptului internațional; sprijină, de asemenea, rezoluțiile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului prin care se solicita crearea unui grup la nivel înalt privind detenția arbitrară și disparițiile forțate;
12. își menține angajamentul față de independența, unitatea și integritatea teritorială a Siriei;
13. sprijină activitatea Reprezentantului special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, în ceea ce privește încercarea de a obține un acord internațional privind încheierea unui acord de pace sustenabil;
14. regretă faptul că Liga Arabă nu a reușit să își folosească influența asupra părților implicate în conflictul din Siria pentru a se ajunge la o soluție durabilă și la soluționarea pașnică a conflictului;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Ligii Arabe, guvernului și parlamentului Republicii Arabe Siriene, guvernelor și parlamentelor țărilor învecinate cu Siria și guvernelor și parlamentelor statelor membre.