Procedură : 2018/2626(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0144/2018

Texte depuse :

B8-0144/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 15/03/2018 - 10.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0090

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 445kWORD 61k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0139/2018
12.3.2018
PE616.090v01-00
 
B8-0144/2018

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația din Siria (2018/2626(RSP))


Marietje Schaake, Beatriz Becerra Basterrechea, Izaskun Bilbao Barandica, Gérard Deprez, Marian Harkin, Ivan Jakovčić, Ilhan Kyuchyuk, Louis Michel, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Frédérique Ries, Pavel Telička, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans, Cecilia Wikström în numele Grupului ALDE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Siria (2018/2626(RSP))  
B8‑0144/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la Siria, în special cea din 18 mai 2017 referitoare la strategia UE în Siria(1),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Convenția de la Geneva din 1949,

  având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în special cea din 23 februarie 2018 privind masacrul din Ghouta de Est, precum și remarcile sale la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 26 februarie 2018,

–  având în vedere declarația comună din 20 februarie 2018 a VP/ÎR, Federica Mogherini, și a comisarului Stylianides privind situația umanitară din regiunea Ghouta de Est și în Idlib, Siria, și din 6 martie 2018 privind situația în Ghouta de Est și în alte părți din Siria,

–  având în vedere Decizia 2011/273/PESC a Consiliului din 9 mai 2011 privind măsuri restrictive împotriva Siriei(2), precum și concluziile Consiliului din 26 februarie 2018 privind adăugarea a doi noi miniștri pe lista de sancțiuni,

  având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu din 14 martie 2017 intitulată „Elemente ale Strategiei UE pentru Siria” (JOIN(2017)0011) și concluziile Consiliului din 3 aprilie 2017 privind Siria, care împreună constituie noua strategie a UE privind Siria,

–  având în vedere declarația copreședinților din 5 aprilie 2017 privind conferința cu tema „Sprijin pentru viitorul Siriei și al regiunii”,

–  având în vedere declarațiile Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad Al Hussein în Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva referitoare la Siria, în special cele din 26 februarie 2018 și 2 martie 2018, precum și informarea sa orală cu privire la activitățile oficiului său și evoluțiile recente din domeniul drepturilor omului din 7 martie 2018,

–  având în vedere rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în special Rezoluția 2401 (2018) referitoare la o încetare a ostilităților în Siria pentru o perioadă de 30 de zile pentru a permite livrarea de ajutoare umanitare,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului pentru drepturile omului al ONU din 5 martie 2018 referitoare la deteriorarea situației drepturilor omului în Ghouta de Est,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU A-71/248 din 21 decembrie 2016 referitoare la instituirea unui mecanism internațional, imparțial și independent care să contribuie la anchetarea și urmărirea penală a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave în temeiul dreptului internațional comise în Republica Arabă Siriană începând cu martie 2011,

–  având în vedere statutul de la Roma și documentele de înființare a Curții Internaționale de Justiție, precum și tribunalele ad-hoc, printre care se numără Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda și Tribunalul Special pentru Liban,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

 

A.  întrucât situația din Siria este o catastrofă umanitară extraordinară și continuă să se înrăutățească cu continuarea actelor de violență și a atacurilor; întrucât 13 de milioane de persoane sunt înregistrate ca având nevoie de o formă sau alta de ajutor umanitar, 6 milioane dintre aceștia fiind copii; întrucât 6,1 de milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării și peste 5 milioane sunt refugiați sirieni înregistrați care trăiesc în regiunile vecine; întrucât, în total, 400 000 de sirieni și-au pierdut viața în timpul conflictului;

B.  întrucât 3 milioane de civili trăiesc în zone asediate (Raqqa și Deir-ez-Zor având cel mai mare de victime civile din 2017); întrucât, în nord-estul Siriei infrastructurile civile și medicale sunt ținta atacurilor, ceea ce a condus la refugierea a 300 000 de civili în Idlib;

C.  întrucât, de la izbucnirea războiului, UE și statele sale membre au mobilizat peste 10,4 miliarde EUR pentru soluționarea crizei siriene, atât pe plan intern, cât și pe plan extern în regiunea învecinată, fiind astfel cel mai mare donator; întrucât UE a sprijinit și apreciat, de asemenea, în mod substanțial țările învecinate care găzduiesc refugiați;

D.  întrucât luptele din Siria continuă, iar ofensiva militară și bombardamentele regimului sirian împotriva propriului său popor, cu sprijinul Rusiei și al Iranului, în Ghouta de Est și Idlib continuă, înregistrându-se zeci de victime civile; întrucât a afirmat deja, în mai multe rânduri, profunda îngrijorare în ceea ce privește situația umanitară din Siria, și în special în Ghouta de Est, dat fiind că condițiile s-au deteriorat în mod semnificativ în ultimele săptămâni, convoaielor de ajutoare fiind atacate și împiedicate să ajungă la cei care au nevoie de asistență; întrucât prezența unor grupuri teroriste precum Al Jabhat Al-Nusra (afiliate la Al-Qaida) și a altor organizații teroriste în Ghouta de Est este bine-cunoscută și documentată; întrucât aceste atacuri și înfometarea civililor prin asedierea zonelor populate ca tactică de război constituie o încălcare evidentă a dreptului umanitar internațional;

E.  întrucât numeroase zone asediate au fost anterior desemnate ca zone sigure pentru persoanele care au fost strămutate forțat și au fugit din alte zone din Siria;

F.  întrucât printre încălcările comise în timpul conflictului din Siria de către regimul Assad și aliații săi, precum și de către grupurile teroriste, se numără atacurile țintite, fără discernământ și cu folosirea armelor chimice, atacurile asupra civililor, execuțiile extrajudiciare, tortura și relele tratamente, disparițiile forțate, arestările arbitrare și în masă, pedepsele colective, atacurile asupra personalului medical și blocarea accesului la alimente, apă și asistență medicală;

G.  întrucât de când Turcia a lansat operația „Olive Branch” la 20 ianuarie 2018 împotriva forțelor kurde YPJ și YPG în cartierul kurd Afrin în nord-vestul provinciei Alep, zeci de mii de persoane au fost strămutate, iar situația umanitară s-a deteriorat rapid; întrucât grupurile de apărare a drepturilor omului au documentat crime de război comise de armata turcă și forțele aeriene și încălcări grave ale dreptului umanitar internațional și ale convențiilor de la Geneva; întrucât mii de civili sunt vizați de bombardamente fără discernământ și utilizarea de arme neconvenționale de către trupele turce și grupările islamiste armate siriene aliate;

H.  întrucât ISIS/Daesh și alte grupări jihadiste au comis atrocități și încălcări grave ale dreptului internațional, inclusiv execuții brutale și acte de violență sexuală, răpiri, tortură, convertire forțată și sclavie a femeilor și fetelor; întrucât copiii sunt recrutați și folosiți în activități teroriste; întrucât există preocupări serioase față de utilizarea civililor ca scuturi umane în zonele deținute de extremiști; întrucât aceste crime pot fi considerate crime de război, crime împotriva umanității și genocid;

I.  întrucât Consiliul de Securitate al ONU a reușit în cele din urmă să adopte o rezoluție cu privire la situația din Siria, Rezoluția 2401, care solicită stoparea „fără întârziere” a ostilităților timp de o lună, pentru a permite accesul umanitar de urgență, precum și evacuările medicale; întrucât Rusia și-a exercitat dreptul de veto împotriva rezoluțiilor CSONU 11 în ultimii ani și a jucat un rol activ în limitarea conținutului rezoluțiilor;

J.  întrucât încetarea focului în Ghouta de Est declarată în rezoluția CSONU 2401 nu a fost pusă în aplicare de către regimul sirian și de către forțele ruse și cele iraniene, în ciuda solicitărilor repetate din partea Președintelui Consiliului de Securitate, a altor membri ai Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU și a altor actori internaționali, inclusiv UE; întrucât armata a avansat pe mai multe fronturi, a preluat controlul asupra satelor și fermelor, atacând partea estică a enclavei; întrucât forțele militare folosesc „eliberarea” regiunii ca pretext pentru a ataca civilii;

K.  întrucât Ghouta de Est a fost asediată de către regimul sirian și de către aliații acestuia timp de 5 ani, civilii fiind supuși bombardamentelor, atacurilor aeriene și utilizării armelor chimice și, potrivit rapoartelor, folosirea de gaze toxice provocând sute de morți în zona respectivă; întrucât, populația din Ghouta de Est a fost izolată de orice formă de ajutor prin intermediul unei blocade, din 14 februarie 2018, când un singur convoi a ajuns la numai 7 200 de persoane din cele 400 000 care locuiesc în zona respectivă; întrucât sprijinul pentru ajutorul umanitar este acum, mai mult ca niciodată, o preocupare de bază, ceea ce a condus la un modest rezultat pozitiv atunci când un convoi de ajutoare al ONU a reușit în cele din urmă să intre în Douma, la 5 martie, ajungând la 27 500 de persoane care aveau nevoie de hrană și materiale medicale;

L.  întrucât aceste ajutoare nu au ajuns nici pe departe la toate persoanele aflate în dificultate în Ghouta, deoarece majoritatea populației se adăpostește în refugii subterane, cu acces limitat sau fără acces la materiile prime de bază, apă potabilă și instalații sanitare; întrucât regimul Assad și aliații săi continuă în mod activ să blocheze livrarea și administrarea de produse medicale, alimentare și umanitare vitale din partea ONU, UE, a ONG-urilor și a actorilor locali în întreaga Sirie;

M.  întrucât alte rapoarte privind situația în Ghouta de Est indică faptul că, în ultimele săptămâni, atacuri aeriene continue au avut ca țintă spitale, școli și piețe, cu alte cuvinte locuri frecventate în principal de civili nevinovați; întrucât echipa trimisului special a declarat că un număr total de 14 de spitale, 3 centre medicale și 2 ambulanțe au fost atacate între 18 și 22 februarie 2018; întrucât doar câteva zile mai târziu, la 25 februarie, rapoarte privind Shifouniya au afirmat că mai mulți civili, inclusiv copii, au prezentat probleme respiratorii ca urmare a faptului că au fost supus unor agenți toxici; întrucât un dialog interactiv în cadrul CSONU cu directorul general al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice și a Subsecretarului General al ONU Izumi Nakamitsu este programat pentru 20 martie;

N.  întrucât regimul Assad folosește tactici de strămutări forțate pentru a schimba componența sectelor religioase din orașe și regiuni și pentru a determina schimbări demografice; întrucât astfel de tactici au fost utilizate în orașe, inclusiv în Darayya și Muadamiyat al-Sham, în afara Damascului și în cartierul Al-Waer din orașul Homs;

O.  întrucât, la 26 februarie 2018, UE a adăugat două noi miniștri pe lista de sancțiuni - ministrul informației și ministrul industriei - ca urmare a creșterii numărului de încălcări ale drepturilor omului în Siria; întrucât șeful Biroului Sirian de Securitate Națională, Ali Mamlouk, inclus pe lista de sancțiuni a UE, s-a întâlnit, potrivit relatărilor, cu Ministrul de interne italian și directorul Agenției pentru informații și securitate externă la Roma, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a Deciziei 2011/273/PESC a Consiliului;

P.  întrucât, în aprilie 2017, Regatul Unit a propus, în contextul G7, impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, în urma atacului cu arme chimice din Khan Sheikhoun; întrucât această propunere a fost împiedicată prin veto de Italia;

Q.  întrucât este obligația comunității internaționale și statelor individuale de a trage la răspundere pe cei responsabili de încălcări ale dreptului omului și ale dreptului internațional umanitar comise pe durata conflictului sirian, inclusiv prin aplicarea principiului jurisdicției universale, precum și a legislației naționale; întrucât acest lucru se poate realiza fie în temeiul căilor de atac existente la nivel național și internațional, inclusiv în fața instanțelor naționale și internaționale, fie prin intermediul tribunalelor penale internaționale ad-hoc care ar trebui create; întrucât, pe lângă o astfel de responsabilitate personală în materie penală, statele pot fi, în anumite condiții, trase la răspundere și pentru încălcarea obligațiilor prevăzute de tratatele și convențiile internaționale care intră în competența Curții Internaționale de Justiție, printre care se numără Convenția împotriva torturii și altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 1984 și Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948;

R.  întrucât comunitatea internațională a oferit sprijin insuficient opoziției democratice și laice; întrucât, în situația actuală, opoziția democratică și laică este slăbită, iar civilii sunt prinși între teroriștii jihadiști și fundamentaliștii islamici, pe de o parte, și susținătorii regimului Assad, pe de altă parte;

S.  întrucât UE a afirmat în repetate rânduri că nu poate exista o soluție militară la conflictul sirian și că numai o tranziție integratoare, sub conducere siriană și sub auspiciile ONU, poate să pună capăt suferinței inacceptabile a poporului sirian; întrucât operațiunile militare au definit în practică războiul din Siria și au permis actorilor externi, inclusiv Rusia, Iranul și Turcia, să impună condițiile de la fața locului; întrucât negocierile de la Geneva nu au condus, până în prezent, la progrese concrete în găsirea unei soluții pașnice la criza din Siria, în urma celei de a 9-a runde de la Viena, la 25 și 26 ianuarie 2018; întrucât, la 4 mai 2017, Rusia, Iranul și Turcia au ajuns la un acord în Kazahstan pentru a institui patru zone de detensionare a situației, dar pe care garanții nici nu le-au respectat, nici nu le-au protejat; întrucât Congresul pentru un dialog național sirian, care a avut loc la Soci la 30 ianuarie 2018, a anunțat crearea unui comitet constituțional, care nu a fost acceptat de către toate părțile;

T.  întrucât cea de-a doua conferință ministerială privind „Sprijinirea viitorului Siriei și a regiunii” va avea loc la Bruxelles, la 24 și 25 aprilie 2018, sub copreședinția VP/ÎR și a ONU; întrucât, în ultimul an, conferința va urmări să mențină atenția comunității internaționale îndreptată asupra Siriei, prin abordarea tuturor aspectelor critice (umanitare, financiare și politice) referitoare la criza din interiorul țării, cât și în regiune (Liban, Iordania și Turcia); întrucât sprijinul și angajamentele asumate de comunitatea internațională rămân esențiale pentru realizarea unui viitor pașnic în Siria și în regiune;

U.  întrucât eforturile UE de a furniza ajutor umanitar și de planificare pentru viitorul Siriei sunt lăudabile; întrucât UE nu ar trebui să ofere necondiționat asistență pentru reconstrucția unei Sirii conduse și controlate de Assad și de aliații săi, Rusia și Iran; întrucât Assad, Rusia lui Putin și Iranul vor trebui să își asume consecințele economice ale intervențiilor lor militare; întrucât orice angajamente de reconstrucție trebuie să aibă efect de pârghie în direcția păcii și a stabilirii responsabilității;

V.  întrucât reconstrucția Siriei ar trebui să se bazeze pe o abordare ascendentă și pe responsabilizarea cu succes a actorilor locali, excluzând de la aceste acțiuni grupările teroriste cunoscute,

1.  regretă profund deteriorarea dramatică a situației în Siria, care este rezultatul direct al ofensivei în curs și acțiunilor întreprinse de regimul sirian și aliații săi, Rusia și Iranul, și care a provocat deja peste 400 000 de morți, 6,1 de milioane de persoane strămutate în interiorul Siriei și 5 milioane de refugiați; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la spirala violenței din multe părți ale țării, astfel cum este cazul în Ghouta de Est, Afrin și Idlib;

2.  condamnă în termenii cei mai vehemenți violența în Ghouta de Est, în pofida adoptării în unanimitate a Rezoluției 2401 a CSONU, și solicită de urgență tuturor părților, în special regimului Assad, Rusiei și Iranului, să pună în aplicare și să respecte pe deplin și în mod urgent respectiva rezoluție; reamintește regimurilor din Siria, Rusia și Iran că sunt răspunzătoare în temeiul dreptului internațional pentru crimele atroce pe care continuă să le comită în Siria și că responsabilii pentru astfel de infracțiuni, state sau indivizi, vor fi trași la răspundere; regretă vetoul Rusiei pentru toate rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU care condamnă atacurile și solicită realizarea de anchete;

3.  salută faptul că un convoi cu ajutoare al ONU a reușit să ajungă la Douma, la 5 martie 2018, în Ghouta de Est, pentru prima dată în patru luni, dar subliniază că acest acces sporadic și limitat nu este suficient; face apel la regimul sirian și la aliații acestuia să înceteze imediat violența în Ghouta de Est și în alte părți din Siria să pună capăt asediilor, să înceteze bombardamentele deliberat excesive, disproporționate și fără discernământ și atacurile chimice împotriva civililor, inclusiv a copiilor, împotriva convoaielor cu persoane evacuate, cu ajutoare și cu personal medical și a infrastructurilor civile, cum ar fi școlile și spitalele;

4.  sprijină pe deplin apelul făcut de Rezoluția 2401 a CSONU către toate părțile la conflict de a înceta fără întârziere ostilitățile, pe o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive; își reiterează apelul către toate părțile, în special către autoritățile siriene, să adere la responsabilitatea lor de a proteja populația siriană și să înceteze imediat toate atacurile împotriva civililor din Siria; invită garanții încetării focului în zonele de detensionare să-și exercite responsabilitățile pentru a pune capăt violențelor și crimelor comise și de a autoriza și garanta accesul neîngrădit la aceste zone;

5.  condamnă din nou și în termenii cei mai duri atrocitățile și numeroasele încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar comise în timpul conflictului, în special de forțele regimului Assad, inclusiv cu sprijinul aliaților săi, Rusia și Iranul, precum și Turcia și grupările armate nestatale, în special de ISIS/Daesh și Jabhat Fateh al-Sham; își subliniază poziția potrivit căreia toți cei responsabili pentru încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional în materie de drepturile omului trebuie să fie trași la răspundere; reamintește faptul că, în conformitate cu principiul jurisdicției universale, o instanță națională poate pune sub urmărire persoane fizice pentru infracțiuni grave care constituie o încălcare a dreptului internațional; salută măsurile adoptate de mai multe state membre în conformitate cu acest principiu și încurajează toate celelalte state membre să facă același lucru; în plus, salută inițiativele statelor membre de a trage la răspundere indivizi în temeiul legislațiilor lor naționale; încurajează toate statele membre să facă din încălcările grave ale dreptului internațional o infracțiune în cadrul legislației lor naționale; invită statele membre să aducă Siria în fața Curții Internaționale de Justiție pentru încălcarea Convenției împotriva torturii, la care este parte, în vederea stabilirii răspunderii de stat, ca un mijloc indirect de stabilire pe cale judecătorească a răspunderii penale individuale într-o etapă ulterioară; regretă blocarea în continuare a încercărilor de a aduce situația din Siria în fața Curții Penale Internaționale; solicită din nou UE și statelor sale membre să analizeze, în strânsă cooperare cu țările care împărtășesc aceleași valori, posibilitatea înființării unui tribunal de război pentru crimele comise în Siria;

6.  este în continuare convins că soluționarea reală a conflictului și o pace durabilă în Siria nu pot exista atât timp cât responsabilitatea pentru crimele comise nu a fost stabilită; sprijină activitatea Comisiei internaționale independente de anchetă instituită de ONU în desfășurarea de anchete independente și complete cu privire la încălcările comise în Siria, inclusiv utilizarea de arme chimice; salută instituirea unui mecanism internațional, imparțial și independent care să contribuie la investigarea și urmărirea penală a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave în temeiul dreptului internațional comise în Republica Arabă Siriană începând cu martie 2011; regretă faptul că mecanismul nu este încă finanțat integral; îndeamnă toate statele membre să-și îndeplinească angajamentele în acest sens; consideră că UE ar trebui să aducă o contribuție directă mai importantă la acest mecanism;

7.  subliniază rolul hotărâtor al ONG-urilor și al organizațiilor locale și internaționale ale societății civile în colectarea probelor privind crimele de război, crimele împotriva umanității și alte încălcări, printre care și distrugerea patrimoniului cultural, inclusiv prin mijloace digitale; solicită ca UE să caute în mod activ și să finanțeze în mod corespunzător astfel de organizații;

8.  salută eforturile depuse de personalul umanitar în încercarea de a aduce ajutorul atât de necesar, alimente, apă și medicamente celor care se găsesc prinși la mijloc în acest conflict și invită din nou insistent toate părțile implicate în conflict să asigure un acces sigur și neîngrădit al agențiilor umanitare la civilii afectați de război; regretă diferitele cazuri de abuz sexual și de abateri constatate în cadrul organizațiilor internaționale de ajutor, inclusiv exploatarea sexuală a refugiaților sirieni de către cei însărcinați cu acordarea de ajutor în numele ONU și al unor organizații internaționale bine-cunoscute;

9.  reafirmă prioritatea procesului de la Geneva condus de ONU și sprijină eforturile depuse de trimisul special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, în vederea realizării unei veritabile tranziții, favorabilă incluziunii de natură politică, în conformitate cu Rezoluția 2254 a CSONU, negociată de toate părțile din Siria și cu sprijinul unor importanți actori internaționali și regionali; subliniază importanța găsirii unei soluții politice a acestui conflict;

10.  îndeamnă ÎR/VP să depună toate eforturile pentru a revigora negocierile de pace mediate de ONU și să solicite un rol mai activ în cadrul acestor negocieri, utilizând capacitatea financiară și dorința UE de a angaja resurse considerabile pentru reconstrucția Siriei; îndeamnă VP/ÎR să implice mai îndeaproape și să sprijine activ societatea civilă siriană și pe cei care doresc o cale democratică, pluralistă și favorabilă incluziunii în Siria în eforturile sale pentru viitorul poporului sirian, începând cu Conferința de la Bruxelles, care va avea loc la 24 și 25 aprilie 2018; încurajează ÎR/VP să colaboreze cu poporul sirian pentru a elabora strategii locale de reconstrucție pentru diferite părți și regiuni ale Siriei; subliniază că, în colaborarea cu partenerii săi internaționali, UE ar trebui să aibă în vedere toate opțiunile disponibile, inclusiv lansarea ajutoarelor pe cale aeriană și stabilirea de zone „no-fly”;

11.  salută organizarea celei de-a doua Conferințe de la Bruxelles, găzduită de UE cu scopul de a exprima și a pune în practică întregul sprijin politic și economic acordat de comunitatea internațională procesului de la Geneva în favoarea sirienilor care au nevoie de ajutor și a țărilor care găzduiesc refugiați sirieni; avertizează împotriva inițierii eforturilor de reconstrucție înainte de încheierea unui acord politic negociat de ONU cu participarea tuturor părților; solicită VP/ÎR să permită o participare mai amplă a organizațiilor societății civile la această conferință;

12.  subliniază că a proteja copiii și a face din accesul acestora la educație o prioritate, inclusiv în cazul copiilor refugiați în țările învecinate, și a sprijini reabilitarea psihologică a acestor copii traumatizați reprezintă aspecte de o importanță fundamentală; solicită comunității internaționale să își îndeplinească angajamentele restante privind ajutorul umanitar acordat Siriei și țărilor învecinate;

13.  invită de asemenea statele membre să-și asume un angajament mai puternic în ceea ce privește repartizarea sarcinilor, permițând refugiaților care părăsesc zonele de război din Siria să găsească protecție dincolo de regiunea aflată în imediata vecinătate, inclusiv prin programe umanitare de relocare și admisie, și să pună acest angajament în practică; își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea sentimentului de ostilitate față de refugiați în țările vecine Siriei; reiterează faptul că refugiații nu ar trebui să fie trimiși înapoi în Siria împotriva voinței lor sau ca parte a tranzacțiilor de conveniență cu facțiunile beligerante;

14.  salută cea mai recentă revizuire a măsurilor restrictive ale UE împotriva Siriei, care adaugă două persoane responsabile de represiunea populației civile din această țară la lista persoanelor vizate; își exprimă preocuparea cu privire la știrea privind recenta vizită a șefului Biroului Sirian de Securitate Națională la Roma pentru a organiza așa-numite discuții în domeniul securității cu ministrul de interne italian și directorul Agenției pentru informații și securitate externă, în flagrantă contradicție cu lista de sancțiuni a UE; solicită autorităților italiene și ÎR/VP să condamne această vizită în termenii cei mai fermi; invită VP/ÎR să lanseze imediat o anchetă privind circumstanțele în care această situație ar fi putut apărea; invită toate statele membre să respecte Decizia 2011/273/PESC a Consiliului; solicită să fie impuse sancțiuni suplimentare asupra Rusiei și Iranului, în urma acțiunilor precise și deliberate împotriva populațiilor civile în Ghouta de Est, precum și în restul Siriei;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației Națiunilor Unite, membrilor Grupului internațional de sprijin pentru Siria și tuturor părților implicate în conflict și de a asigura traducerea acestui text în limba arabă.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0227.

(2)

JO L 121, 10.5.2011, p. 11.

Ultima actualizare: 14 martie 2018Aviz juridic - Politica de confidențialitate