PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la reticența față de vaccinuri și scăderea ratelor de vaccinare în Europa
13.4.2018 - (2017/2951(RSP))
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Renate Sommer, Elena Gentile, Bolesław G. Piecha, Gesine Meissner, Kateřina Konečná, Marco Affronte, Mireille D’Ornano în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
B8‑0188/2018
Rezoluția Parlamentului European referitoare la reticența față de vaccinuri și scăderea ratelor de vaccinare în Europa
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere concluziile Consiliului privind imunizarea copiilor: succese și provocări ale imunizării copiilor la nivel european și calea de urmat, adoptate de miniștrii sănătății din statele membre ale UE la 6 iunie 2011[1],
– având în vedere concluziile Consiliului din 1 decembrie 2014 privind vaccinările ca instrument eficace în domeniul sănătății publice,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2017 intitulată „Un plan de acțiune european «O singură sănătate» (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM)”,
– având în vedere Planul de acțiune global privind vaccinarea (PAGV) al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aprobat de către cele 194 de state membre ale Adunării Mondiale a Sănătății în mai 2012,
– având în vedere rezoluția 68.6 a OMS, adoptată de cele 194 de state membre ale Adunării Mondiale a Sănătății la 26 mai 2015,
– având în vedere Planul european de acțiune privind vaccinarea pentru 2015-2020 al OMS, adoptat la 18 septembrie 2014,
– având în vedere raportul tehnic din 27 aprilie 2017 al Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), intitulat „Immunisation information systems in the EU and EEA” („Sistemele de informații privind imunizarea din UE și SEE”),
– având în vedere raportul tehnic al ECDC, din 14 iunie 2017, intitulat „Vaccine-preventable diseases and immunisation: Core competencies” („Bolile care pot fi prevenite prin vaccinare și imunizarea: competențe de bază”),
– având în vedere declarația politică din cadrul reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU de la New York din 21 septembrie 2016, referitoare la rezistența la antimicrobiene,
– având în vedere raportul Băncii Mondiale din martie 2017 intitulat „Drug-Resistant Infections: A Threat to Our Economic Future” („Infecțiile rezistente la medicamente: o amenințare la adresa viitorului nostru economic”),
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 decembrie 2009 privind vaccinarea împotriva gripei sezoniere[2],
– având în vedere numărul tot mai mare al călătorilor intercontinentali,
– având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei referitoare la reticența față vaccinuri și scăderea ratelor de vaccinare în Europa (O-000008/2018 – B8‑0011/2018 și O-000009/2018 – B8‑0012/2018),
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în decembrie 2010, liderii din domeniul sănătății de la nivel global s-au angajat să descopere și să dezvolte vaccinuri vitale, pe care să le furnizeze la nivel global, în special celor mai sărace țări, declarând următorii 10 ani (2011-2020) „Deceniul vaccinurilor”;
B. întrucât costul unui set complet de vaccinuri pentru un singur copil, chiar și la cele mai reduse prețuri la nivel mondial, a crescut cu un factor de 68 între 2001 și 2014; întrucât această creștere a prețului este nejustificată și incompatibilă cu obiectivul de dezvoltare durabilă de a asigura o viață sănătoasă și de a promova bunăstarea la toate vârstele;
C. întrucât în UE și în Spațiului Economic European (SEE), există diferențe semnificative între țări în ceea ce privește vaccinurile recomandate și organizarea serviciilor de sănătate;
D. întrucât toate statele membre ale UE au aprobat Planul european de acțiune privind vaccinarea pentru 2015-2020 al OMS;
E. întrucât, prin încurajarea unor rate ridicate ale vaccinării, cetățenii sunt protejați împotriva bolilor care se pot preveni prin vaccinare și care sunt pandemice în țările cu rate reduse de vaccinare și de imunizare;
F. întrucât, potrivit unui sondaj global realizat în cadrul Proiectului privind încrederea în vaccinuri, regiunea europeană a înregistrat cel mai mare număr de răspunsuri negative în ceea ce privește percepția importanței vaccinurilor, a siguranței și a eficacității lor, ceea ce duce la cel mai înalt grad de reticență față de vaccinare în rândul populației[3];
G. întrucât reducerea acoperirii vaccinale în Europa a generat, în mai multe țări europene, epidemii de rujeolă semnificative și decese cauzate de această boală,
H. întrucât, pe baza abordării „O singură sănătate”, mai multe state membre consideră că vaccinarea animalelor de fermă și a animalelor domestice este o măsură importantă atât pentru prevenirea focarelor de boli transfrontaliere ale animalelor, cât și pentru limitarea riscului ca boala să se răspândească mai departe și au introdus această vaccinare, inclusiv împotriva infecțiilor cu Coxiella burnetii și cu alte boli bacteriene și virale care prezintă riscuri și pentru sănătatea publică;
I. întrucât, în perioada 2008-2015, în Europa s-au înregistrat 215 000 de cazuri de boli care pot fi prevenite prin vaccinare, excluzând gripa[4],
1. recunoaște rolul pe care vaccinurile l-ar putea eventual juca în combaterea rezistenței la antimicrobiene, care ar trebui analizat în continuare;
2. recunoaște rolul pe care vaccinurile l-ar putea eventual juca în reducerea nevoii de antibiotice, contribuind astfel la limitarea răspândirii rezistenței la antimicrobiene, care ar trebui analizat în continuare; subliniază totuși că reducerea urgentă a utilizării excesive, a utilizării necorespunzătoare și a expunerii neintenționate la antibiotice trebuie să rămână principala prioritate;
3. constată că se estimează că vaccinarea previne anual aproximativ 2,5 milioane de decese la nivel mondial și reduce costurile cu tratamentele specifice pentru anumite boli, inclusiv tratamentele antimicrobiene;
4. salută faptul că introducerea vaccinării profilactice pe scară largă în Europa a contribuit semnificativ la eradicarea sau la reducerea multor boli infecțioase; este preocupat, cu toate acestea, de fenomenul îngrijorător al reticenței față de vaccinuri, precum și de lipsa unor recomandări la nivel național care să țină seama de populația în curs de îmbătrânire și solicită o mai mare transparență în ceea ce privește producția de vaccinuri și măsuri pentru a restabili încrederea cetățenilor europeni;
5. subliniază că vaccinurile sunt testate cu rigurozitate de-a lungul mai multor etape de testare înainte de a fi precalificate de OMS și aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și sunt reevaluate periodic; subliniază că cercetătorii trebuie să declare orice conflict de interese;
6. propune ca cercetătorii aflați în situație de conflict de interese să fie excluși din comisiile de evaluare; solicită să fie eliminată confidențialitatea deliberărilor comisiei de evaluare a EMA; propune ca datele științifice și clinice care au condus la concluziile comisiei și al căror caracter anonim este garantat în prealabil să fie făcute publice;
7. reamintește că în Planul de acțiune european „O singură sănătate” împotriva rezistenței la antimicrobiene se afirmă că imunizarea prin vaccinare reprezintă o intervenție rentabilă din domeniul sănătății publice în cadrul eforturilor de combatere a rezistenței la antimicrobiene[5];
8. salută implicarea activă a Comisiei cu privire la chestiunea vaccinării și includerea unei inițiative privind vaccinarea în Programul de lucru al Comisiei pentru 2018; salută publicarea foii de parcurs pentru o recomandare a Consiliului privind consolidarea cooperării în lupta împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare;
9. își exprimă sprijinul pentru anunțul Comisiei din planul său de acțiune împotriva rezistenței la antimicrobiene conform căruia va oferi stimulente pentru a încuraja utilizarea diagnosticării, a alternativelor la antimicrobiene și a vaccinurilor[6];
10. salută viitoarea lansare a unei acțiuni comune cofinanțate prin programul UE în domeniul sănătății, care vizează sporirea gradului de acoperire vaccinală;
11. invită statele membre și Comisia să consolideze temeiul juridic pentru acoperirea vaccinală; subliniază că, în conformitate cu obiectivul nr. 1 al Planului european de acțiune privind vaccinarea pentru 2015-2020, introducerea și punerea în aplicare a unui cadru legislativ adecvat sunt esențiale pentru definirea priorităților naționale și pentru luarea de măsuri concrete în vederea unui angajament sustenabil privind imunizarea;
12. sprijină cu fermitate Acordul privind achizițiile publice comune, care le asigură statelor membre și Comisiei un cadru pentru achiziționarea în comun a vaccinurilor, punându-se astfel în comun puterea de cumpărare a statelor membre și asigurându-se disponibilitatea în cantități suficiente a vaccinurilor pandemice și a altor vaccinuri pentru a garanta accesul la vaccinuri și tratamentul egal al tuturor statelor membre participante;
13. salută faptul că 24 de state membre au semnat Acordul privind achizițiile publice comune, ceea ce înseamnă că acesta acoperă 447,8 milioane din totalul de 508,2 milioane de cetățeni ai UE; invită statele membre care nu au semnat încă acordul să o facă, pentru a asigura faptul că toți cetățenii UE sunt acoperiți de acesta;
14. reamintește importanța transparenței pentru construirea și menținerea încrederii publicului în medicamente;
15. reamintește importanța Regulamentului privind studiile clinice[7] pentru stimularea și facilitarea cercetării vizând noi vaccinuri și pentru asigurarea transparenței rezultatelor studiilor clinice; invită Comisia și EMA să pună în aplicare Regulamentul privind studiile clinice fără întârzieri suplimentare, în special prin crearea portalului și bazei de date europene (EUPD), a cărei punere în aplicare a făcut obiectul unor întârzieri semnificative de peste doi ani; solicită în continuare tuturor părților implicate să se asigure că procesul actual de relocalizare a EMA în afara Londrei nu cauzează întreruperi sau întârzieri suplimentare în desfășurarea activității agenției;
16. invită statele membre să se asigure că toți lucrătorii din domeniul medical sunt vaccinați în mod corespunzător; invită Comisia să abordeze subiectul ratelor de vaccinare ale lucrătorilor din domeniul medical în propunerea sa de recomandare a Consiliului privind consolidarea cooperării în lupta împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare;
17. consideră că inițiativa Comisiei privind consolidarea cooperării în lupta împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare, care urmează să fie prezentată în al doilea trimestru din 2018 și vizează sprijinirea statelor membre în punerea în aplicare a programelor de vaccinare, reducerea reticenței față de vaccinuri, consolidarea aprovizionării cu vaccinuri și îmbunătățirea globală a acoperirii vaccinale, este o măsură bună; invită Comisia și Consiliul să țină seama de poziția Parlamentului în procesul de elaborare a recomandărilor;
18. constată cu îngrijorare că datele epidemiologice referitoare la situația actuală a vaccinării în statele membre arată că există lacune semnificative în ceea ce privește acceptarea vaccinurilor și că ratele de acoperire vaccinală necesare pentru a se putea asigura o protecție adecvată sunt insuficiente; este preocupat de faptul că reticența tot mai accentuată și răspândită cu privire la vaccinuri a luat proporții îngrijorătoare din cauza diferitelor consecințe legate de sănătate pe care le provoacă în statele membre; invită statele membre, având în vedere utilitatea vaccinării ca instrument profilactic, să asigure extinderea acoperirii vaccinale după vârsta preșcolară și faptul că toate grupurile de populație pot fi incluse într-un program de vaccinare pe tot parcursul vieții;
19. subliniază că scăderea la nivel mondial a încrederii publice în vaccinare constituie un motiv de îngrijorare și o provocare majoră pentru experții în sănătate publică; constată că, în prezent, mai multe țări din Europa se confruntă, din cauza reticenței față de vaccinuri, cu focare de rujeolă care ar fi putut fi evitate; invită Comisia să continue să își consolideze sprijinul pentru eforturile naționale de vaccinare care vizează creșterea acoperirii;
20. subliniază faptul că o mai mare transparență în procesul de evaluare a vaccinurilor și a adjuvanților acestora și finanțarea programelor de cercetare independente cu privire la posibilele efecte secundare ar contribui la restabilirea încrederii în vaccinare;
21. invită Comisia și statele membre să consolideze infrastructura de colectare a datelor pentru monitorizarea tiparelor bolilor infecțioase și a impactului real al vaccinurilor în scopul de a sprijini realizarea programelor de imunizare;
22. este preocupat de diferențele mari existente de la un stat membru la altul în ceea ce privește vaccinurile recomandate, furnizate și/sau impuse; este preocupat, de asemenea, de faptul că aceste diferențe în ceea ce privește acoperirea vaccinală agravează inegalitățile în materie de sănătate dintre statele membre și subminează eforturile de reducere și eliminare a bolilor care pot fi prevenite;
23. condamnă răspândirea unor informații nefiabile, înșelătoare și fără bază științifică privind vaccinarea, agravată de controverse și senzaționalism în mass-media și de jurnalism de proastă calitate; invită statele membre și Comisia să ia măsuri eficiente împotriva propagării acestei dezinformări, să organizeze în continuare campanii de sensibilizare și informare care să vizeze restabilirea încrederii în vaccinuri și să consolideze educația și dialogul, în special pentru părinți, inclusiv prin crearea unei platforme europene menite să crească acoperirea vaccinală și să prevină eficacitatea răspândirii de informații înșelătoare;
24. subliniază că este nevoie să li se ofere cetățenilor informații incluzive, bazate pe fapte și pe date științifice; invită Comisia și statele membre să faciliteze dialogul cu părțile interesate din partea societății civile, a mișcărilor la nivel local, a mediilor academice, a mass-mediei și a autorităților naționale din domeniul sănătății, pentru a combate informațiile nefiabile, înșelătoare și fără bază științifică privind vaccinarea;
25. este preocupat de bugetul limitat alocat în mod specific vaccinării în unele state membre, precum și de prețurile mari și diferențele mari de prețuri ale unor vaccinuri care salvează vieți, care riscă să agraveze inegalitățile în materie de sănătate existente; îndeamnă Comisia și statele membre să pună în aplicare, cât mai curând posibil, măsurile solicitate în Rezoluția Parlamentului European din 2 martie 2017 referitoare la opțiunile UE pentru îmbunătățirea accesului la medicamente[8], subliniind, în același timp, faptul că vaccinarea este una dintre cele mai rentabile intervenții în domeniul sănătății publice pentru sistemele de sănătate pe termen lung;
26. este preocupat de faptul că prețurile ridicate ale vaccinurilor afectează în mod disproporționat țările cu venituri mici și medii, inclusiv țările care pierd sprijinul acordat de donatori pe care îl primeau înainte prin GAVI, Alianța pentru Vaccinuri; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a contribui la facilitarea accesului la vaccinuri în țările respective;
27. salută progresele încurajatoare înregistrate în lupta împotriva bolilor și a tipurilor de cancer provocate de papilomavirusul uman HPV datorită programelor de vaccinare împotriva virusului HPV; invită statele membre să dezvolte în continuare aceste programe și să exploreze modalități de creștere a ratelor de acoperire vaccinală și de prevenire a altor forme de cancer, de exemplu prin includerea băieților în programele de vaccinare;
28. consideră că asigurarea verificării vaccinărilor și a serviciilor de vaccinare pentru migranții și refugiații care intră în țările UE este esențială; invită Comisia și statele membre să identifice activitățile concrete de vaccinare desfășurate în cazul migranților și refugiaților care intră în țările UE și să depună eforturi pentru a soluționa deficiențele întâlnite;
29. este îngrijorat cu privire la lipsa vaccinurilor și invită Comisia și statele membre să găsească soluții pentru a spori furnizarea și disponibilitatea vaccinurilor, inclusiv măsuri privind stocarea vaccinurilor;
30. invită statele membre și Comisia să promoveze campanii de sensibilizare în rândul cadrelor medicale care administrează vaccinuri, evidențiind obligația acestora, atât morală, cât și etică, de a proteja sănătatea publică furnizând pacienților (sau tutorilor legali ai pacienților) suficiente informații cu privire la vaccinuri pentru ca aceștia să poată lua decizii în cunoștință de cauză;
31. subliniază că piatra de temelie a acceptării vaccinării de către populație sunt cadrele medicale, iar recomandările lor sunt citate în mod constant ca motiv principal pentru vaccinare[9];
32. invită Comisia și statele membre să elaboreze un plan de acțiune al UE cuprinzător în care să se abordeze problema socială a reticenței față de vaccinuri, să fie consolidate angajamentele statelor membre față de imunizare ca măsură prioritară pentru sănătatea publică, să fie incluse acțiunile prioritare și specifice regiunilor și care să țină seama de circumstanțele diferite și de provocările specifice cu care se confruntă statele membre;
33. invită Comisia să faciliteze un calendar de vaccinare mai bine armonizat și aliniat în întreaga UE, să facă schimb de bune practici, să exploreze, împreună cu statele membre, posibilitățile de instituire a unei platforme a UE pentru monitorizarea siguranței și eficacității vaccinurilor, să asigure o acoperire uniformă în întreaga Europă, să reducă inegalitățile în materie de sănătate și să contribuie la consolidarea încrederii în programele de vaccinare și vaccinuri; invită Comisia să adopte inițiative specifice privind vaccinarea, cum ar fi o „zi europeană a vaccinării împotriva gripei”, care ar putea marca în fiecare an lansarea campaniei de vaccinare în conformitate cu obiectul privind o acoperire vaccinală de 75 % stabilit în recomandările Consiliului privind gripa sezonieră;
34. invită Comisia și statele membre să adopte măsuri concrete în cadrul planului de acțiune „O singură sănătate” pentru a crește ratele de vaccinare umană și, după caz, animală, cu ajutorul unor stimulente financiare și politice și pentru a combate astfel bolile infecțioase și rezistența la antibiotice într-un mod mai rentabil, printre altele, în contextul viitoarei politici agricole comune post 2020;
35. invită statele membre să furnizeze la timp Comisiei, ECDC și OMS date referitoare la vaccinare și la bolile care pot fi prevenite prin vaccinare;
36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, statelor membre, Organizației Mondiale a Sănătății și guvernelor statelor membre.
- [1] JO C 202, 8.7.2011, p. 4.
- [2] JO L 348, 29.12.2009, p. 71.
- [3] Larson, Heidi J. et al. (2016), „The State of Vaccine Confidence 2016: Global Insights Through a 67-Country Survey” („Încrederea în vaccinuri în 2016: analize globale cu ajutorul unui sondaj din 67 de țări”), EBioMedicine; volumul 12, 2016, p. 295‑301.
- [4] Consiliul pentru relații externe, „Vaccine-Preventable Outbreak Maps” („Hărți ale focarelor bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare”), 2015.
- [5] Un plan de acțiune european „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM), p. 10.
- [6] Un plan de acțiune european „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM), p. 12.
- [7] Regulamentul (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE (JO L 158, 27.5.2014, p. 1).
- [8] Texte adoptate, P8_TA(2017)0061.
- [9] Leask J., Kinnersley P., Jackson C., Cheater F., Bedford H., Rowles G., „Communicating with parents about vaccination: a framework for health professionals” („Comunicarea cu părinții despre vaccinare: un cadru pentru profesioniștii în domeniul sănătății”, BMC Pediatrics, 2012, volumul 12, p.12-154.