Propunere de rezoluţie - B8-0309/2018Propunere de rezoluţie
B8-0309/2018

    PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la sistemele de arme autonome

    5.9.2018 - (2018/2752(RSP))

    depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
    în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

    Michael Gahler, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez‑Neyra, David McAllister, Sandra Kalniete, Laima Liucija Andrikienė, Elmar Brok, Tunne Kelam, Eduard Kukan, Julia Pitera, Bogdan Andrzej Zdrojewski în numele Grupului PPE

    Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0308/2018

    Procedură : 2018/2752(RSP)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    B8-0309/2018

    B8‑0309/2018

    Rezoluția Parlamentului European referitoare la sistemele de arme autonome

    (2018/2752(RSP))

    Parlamentul European,

    –  având în vedere studiul său din 3 mai 2013 intitulat „Human Rights Implications of the Usage of Drones and Unmanned Robots in Warfare” („Implicațiile utilizării în război a dronelor și a roboților fără pilot asupra drepturilor omului”),

    –  având în vedere diversele sale poziții, recomandări și rezoluții prin care a solicitat să fie interzise sistemele de arme autonome, cum ar fi mandatul de începere a negocierilor, adoptat în plen la 13 martie 2018 în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, Rezoluția sa din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[1], recomandarea sa din 7 iulie 2016 adresată Consiliului referitoare la cea de a 71-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite[2] și Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate[3],

    –  având în vedere declarațiile UE privind sistemele de arme autonome letale (LAWS) expuse în fața Grupului de experți guvernamentali ai părților la Convenția privind anumite tipuri de arme convenționale, care a avut loc la Geneva în perioadele 13-17 noiembrie 2017 și 9-13 aprilie 2018,

    –  având în vedere contribuțiile prezentate de diverse state, inclusiv de statele membre ale UE, înainte de reuniunile Grupului de experți guvernamentali din 2017 și 2018,

    –  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

    A.  întrucât Convenția Organizației Națiunilor Unite privind anumite tipuri de arme convenționale vizează interzicerea sau restricționarea utilizării unor tipuri specifice de arme care sunt considerate a cauza o suferință inutilă sau nejustificată combatanților sau care afectează civilii;

    B.  întrucât sistemele de arme autonome fac obiectul dezbaterilor și analizei Grupului de experți guvernamentali al părților la Convenția privind anumite tipuri de arme convenționale de la Geneva;

    C.  întrucât nu există încă sisteme de arme letale complet autonome; întrucât sisteme neautonome, precum sisteme teleghidate și automatizate nu ar trebui considerate tot „LAWS”;

    D.  întrucât operarea umană și controlul uman sunt esențiale în procesele cu consecințe letale, dat fiind că persoanele luând astfel de decizii trebuie să poată fi trase la răspundere;

    E.  întrucât dreptul internațional, inclusiv dreptul umanitar internațional și cel în materie de drepturi ale omului, vizează toate sistemele de arme și pe operatorii acestora, și întrucât respectarea dreptului internațional este o cerință minimă ce trebuie îndeplinită de actorii statali, mai ales în ceea ce privește principii precum protecția populației civile sau precauțiile în caz de atac;

    F.  întrucât un sistem de arme letale ar trebui considerat autonom dacă este astfel conceput încât să își poată modifica programarea integrată, să nu țină cont de obiectivele stabilite inițial și să își modifice regulile de atac fără intervenție umană;

    G.  întrucât controlul uman asupra unui sistem de arme letale ar trebui considerat efectiv dacă permite operatorului uman să modifice obiectivele sistemului sau să anuleze un atac pentru a respecta astfel dreptul umanitar internațional,

    1.  subliniază necesitatea de a soluționa eventualele probleme pe care LAWS le pot pune la nivel internațional, reamintind totodată că aceste sisteme nu au fost încă dezvoltate pe deplin; invită statele membre să încerce să ajungă la o poziție unitară în acest domeniu;

    2.  subliniază necesitatea, având în vedere diferitele poziții ale statelor părți la Convenția privind anumite tipuri de arme convenționale, de a stabili o definiție de lucru a LAWS și a controlului uman efectiv, dat fiind că, astfel, UE ar putea contribui la elaborarea unor standarde și limitări internaționale acceptabile pentru astfel de sisteme viitoare;

    3.  în acest context, solicită Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), statelor membre și Consiliului să elaboreze și să adopte o poziție comună privind sistemele de arme autonome; subliniază necesitatea de a include dispoziții privind controlul uman efectiv asupra utilizării forței letale;

    4.  subliniază că niciunul dintre tipurile de arme sau de sisteme de arme actualmente folosite de forțele armate ale UE sau de aliații săi nu sunt de tip „LAWS”; reamintește că armele și sistemele de arme concepute special pentru apărarea propriilor obiective, forțe armate și populație civilă împotriva unor atacuri extrem de mobile precum cele cu rachete, bombe și atacuri aeriene nu sunt considerate a fi „LAWS”; subliniază că deciziile de atac al aeronavelor care transportă ființe umane ar trebui luate de operatori umani;

    5.  avertizează că deciziile Uniunii Europene și ale statelor sale membre de a introduce prea multe restricții unilaterale în ceea ce privește eventualele riscuri prezentate de LAWS ar însemna pierderea avantajului tehnologic și renunțarea la acesta în teatrele de luptă în viitor, dacă alți actori internaționali importanți nu intenționează să respecte limitări similare;

    6.  subliniază că toți operatorii viitoarelor sisteme de arme autonome ar trebui să urmeze o formare riguroasă și cuprinzătoare cu privire la aspectele morale, etice și legale ale operării unor astfel de sisteme și cu privire la eventualele consecințe;

    7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Secretarului General al NATO.

    Ultima actualizare: 7 septembrie 2018
    Aviz juridic - Politica de confidențialitate