PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la criza migrației și situația umanitară din Venezuela și din zonele adiacente frontierelor sale
2.7.2018 - (2018/2770(RSP))
depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Beatriz Becerra Basterrechea, Petras Auštrevičius, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Gérard Deprez, Martina Dlabajová, María Teresa Giménez Barbat, Charles Goerens, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Ivan Jakovčić, Patricia Lalonde, Louis Michel, Ulrike Müller, Javier Nart, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Frédérique Ries, Robert Rochefort, Marietje Schaake, Jasenko Selimovic, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Cecilia Wikström în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0315/2018
B8‑0319
Rezoluția Parlamentului European referitoare la criza migrației și situația umanitară din Venezuela și din zonele adiacente frontierelor sale
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la Venezuela, în special cea din 27 februarie 2014 referitoare la situația din Venezuela[1], cea din 18 decembrie 2014 referitoare la persecutarea opoziției democratice în Venezuela[2], cea din 12 martie 2015 referitoare la situația din Venezuela[3], cea din 8 iunie 2016 referitoare la situația din Venezuela[4], cea din 27 aprilie 2017 referitoare la situația din Venezuela[5], cea din 8 februarie 2018 referitoare la situația din Venezuela[6], precum și cea din 3 mai 2018 referitoare la situația din Venezuela[7],
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),
– având în vedere discursul din 8 februarie 2018 al Procurorului CPI,
– având în vedere declarația lui Christos Stylianides, Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, din timpul misiunii sale oficiale din Columbia, în martie 2018,
– având în vedere raportul publicat de Comisia interamericană pentru drepturile omului (CIADO) la 12 februarie 2018, intitulat „Instituțiile democratice, statul de drept și drepturile omului în Venezuela”, precum și Rezoluția CIADO din 14 martie 2018,
– având în vedere declarația din 31 martie 2017 a înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului referitoare la Venezuela,
– având în vedere Nota de orientare a UNHCR privind fluxul de venezueleni din martie 2018,
– având în vedere declarația din 20 aprilie 2018 a Organizației Statelor Americane (OSA) referitoare la înrăutățirea situației umanitare din Venezuela,
– având în vedere declarația din 23 aprilie 2018 a Grupului său de susținere a democrației și coordonare a alegerilor,
– având în vedere declarația comună din 28 aprilie 2017 a Raportorului special al ONU pe probleme de execuții extrajudiciare, sumare sau arbitrare, a Raportorului special al ONU pentru drepturile de întrunire pașnică și de asociere, a Raportorului special al ONU pentru situația apărătorilor drepturilor omului, precum și a Grupului de lucru al ONU privind detenția arbitrară,
– având în vedere declarațiile din 26 ianuarie 2018, 19 aprilie 2018 și 22 mai 2018 ale Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la cele mai recente evoluții din Venezuela,
– având în vedere declarația din 23 mai 2018 a liderilor G7,
– având în vedere raportul prezentat la 29 mai 2018 de grupul de experți internaționali independenți desemnat de Secretarului General al OSA, care a constatat motive întemeiate pentru a suspecta comiterea unor crime împotriva umanității în Venezuela, datând cel puțin din 12 februarie 2014,
– având în vedere declarațiile Grupului de la Lima din 23 ianuarie 2018, 14 februarie 2018, 21 mai 2018 și 15 iunie 2018,
– având în vedere raportul din 22 iunie 2018 al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), intitulat „Încălcări ale drepturilor omului în Republica Bolivariană a Venezuelei”,
– având în vedere concluziile Consiliului din 13 noiembrie 2017, 22 ianuarie 2018, 28 mai 2018 și 25 iunie 2018,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât situația drepturilor omului, a democrației și a statului de drept din Venezuela continuă să se deterioreze; întrucât Venezuela se confruntă cu o criză politică, socială, economică și umanitară fără precedent, orchestrată de stat, care conduce la un număr din ce în ce mai mare de decese și la creșterea numărului de refugiați și de migranți;
B. întrucât actuala criză multidimensională din Venezuela cauzează cel mai extins fenomen de strămutare a populației din istoria regiunii; întrucât, potrivit UNHCR și Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), numărul total al cetățenilor venezueleni care au părăsit țara a crescut dramatic, de la 437 000 în 2005 la peste 1,6 milioane în 2017; întrucât aproximativ 945 000 de venezueleni au părăsit țara între 2015 și 2017; întrucât, în 2018, numărul total al persoanelor care au părăsit țara din 2014 a depășit 2 milioane; întrucât s-a înregistrat o creștere cu 2 000 % a numărului de cetățeni venezueleni care solicită azil în întreaga lume începând din 2014, ajungând la mai mult de 280 000 de persoane până la mijlocul lunii iunie 2018;
C. întrucât, potrivit Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), Columbia găzduiește cea mai mare parte a persoanelor strămutate, peste 820 000 de venezueleni trăind pe teritoriul său; întrucât Cucuta și Boa Vista, situate la granița cu Venezuela, se confruntă cu un mare aflux de persoane, care suferă adesea de probleme grave de sănătate și de nutriție; întrucât Brazilia, Chile, Peru, Ecuador, Argentina, Guyana, Mexic, Costa Rica și Panama se confruntă, de asemenea, cu fluxuri mari de refugiați; întrucât rutele maritime devin din ce în ce mai importante, în special spre insulele din Caraibi, precum Aruba, Curaçao, Bonaire sau Trinidad și Tobago; întrucât țările gazdă întâmpină dificultăți tot mai mari în a acorda asistență noilor veniți;
D. întrucât, potrivit celui mai recent raport al Biroului European de Sprijin pentru Azil (BESA), numărul cererilor de protecție internațională ale venezuelienilor în UE a crescut cu peste 3 500 % între 2014 și 2017 (de la 325 la 11 980), iar cel al cererilor lor de azil în UE a crescut de la 150, în februarie 2016, la 985 după un an, ajungând la aproape 1 400 în februarie 2018; întrucât numărul tot mai mare al solicitanților de azil din Venezuela intervine într-un context al provocărilor economice și politice pentru această țară;
E. întrucât tot mai multe persoane din Venezuela, inclusiv copii, suferă de malnutriție ca urmare a accesului limitat la servicii medicale de calitate, la medicamente și la alimente; întrucât, din păcate, deși comunitatea internațională este pregătită să ofere ajutor, guvernul Venezuelei continuă cu obstinație să nege că ar exista o problemă și să refuze să primească în mod deschis ajutoare umanitare internaționale și să faciliteze distribuirea lor;
F. întrucât situația economică s-a înrăutățit semnificativ; întrucât Fondul Monetar Internațional preconizează că hiperinflația din Venezuela va urca la o rată-record de 13 000 % în 2018, de la un nivel estimat de 2 400 % în 2017, ceea ce va duce la creșterea prețurilor, în medie, cu aproape 1,5 % pe oră;
G. întrucât nivelul alarmant al insecurității și criminalității în Venezuela este, de asemenea, una dintre cauzele profunde ale migrației;
H. întrucât, la 17 martie 2018, UE a alocat un pachet de ajutor umanitar în valoare de 31 de milioane EUR pentru America Latină și Caraibi, din care 6 milioane EUR Columbiei și alte 2 milioane EUR persoanelor afectate de criza politică, a drepturilor omului și socioeconomică din Venezuela; întrucât, la 7 iunie 2018, Comisia a anunțat un pachet de 30,1 milioane EUR în ajutoare de urgență și asistență pentru dezvoltare, pentru a sprijini poporul venezuelan și țările învecinate afectate de criză; întrucât, în 2018, 5 milioane EUR au fost alocate prin intermediul Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) pentru activitățile de prevenire a conflictelor la frontierele Braziliei și Columbiei,
I. întrucât, în conformitate cu raportul prezentat la 29 mai 2018 de grupul de experți internaționali independenți desemnat de Secretarul General al OSA, au fost comise în Venezuela șapte crime împotriva umanității, începând cel puțin din februarie 2014, iar guvernul ca atare este răspunzător de criza umanitară cea mai gravă din istoria regiunii; întrucât aceste crime împotriva umanității includ asasinate, detenția arbitrară a opozanților politici, pedepse cu închisoarea, privări de libertate, tortură, tratamentele inumane, violuri și alte forme de violență sexuală, persecuții politice, dispariții forțate, o criză umanitară orchestrată de stat, militarizarea sănătății și a distribuției de alimente pe motive politice, precum și refuzarea asistenței umanitare; întrucât raportul ilustrează și gravitatea periclitării statului de drept de către guvern;
J. întrucât un raport al OHCHR din 22 iunie 2018 evidențiază faptul că autoritățile din Venezuela nu au tras la răspundere autorii unor încălcări grave ale drepturilor omului, printre care omoruri, utilizarea excesivă a forței împotriva demonstranților, detenții arbitrare, maltratări și torturi; întrucât impunitatea agenților de securitate suspectați de execuții extrajudiciare ale demonstranților pare, de asemenea, să fie un fenomen larg răspândit; întrucât aceste constatări demonstrează o nouă escaladare a situației tensionate din țară; întrucât procurorul CPI a anunțat lansarea unei investigații preliminare cu privire la infracțiunile suspectate a fi fost săvârșite în Venezuela începând din aprilie 2017;
K. întrucât, începând din 2014, când criza politică din Venezuela s-a înrăutățit, 12 341 de persoane au fost trimise în închisoare pe motive politice, dintre care aproximativ jumătate (7 285) sunt în continuare supuse unor restricții și măsuri de precauție, obligându-le să se prezinte în fața instanțelor; întrucât, în această țară, 237 de civili și 79 de membri ai personalului militar sunt încă în închisoare pe motive politice; întrucât, la 6 iunie 2018, 79 de deținuți au fost eliberați, dar numai 40 dintre ei fac parte dintre cei 316 de deținuți politici enumerați;
L. întrucât alegerile desfășurate la 20 mai 2018 au avut loc fără a respecta standardele internaționale minime pentru un proces credibil și nu au respectat pluralismul politic, democrația, transparența și statul de drept; întrucât acest lucru constituie un obstacol suplimentar pentru eforturile de soluționare a crizei politice; întrucât UE, împreună cu alte organisme democratice, nu recunoaște nici alegerile, nici autoritățile instituite prin acest proces nelegitim;
M. întrucât, în Rezoluția sa din 8 februarie 2018 referitoare la situația din Venezuela, este amintită posibilitatea extinderii sancțiunilor asupra celor care sunt în mare măsură responsabili pentru agravarea crizei politice, sociale, economice și umanitare, inclusiv asupra președintelui Nicolás Maduro;
1. este profund șocat și alarmat de situația umanitară devastatoare din Venezuela, care a condus la un număr mare de decese și la un aflux fără precedent de refugiați și de migranți în țările învecinate și în alte țări; își exprimă solidaritatea cu toți venezuelenii forțați să fugă din țara lor din cauza absenței celor mai elementare condiții de viață, cum ar fi accesul la hrană, servicii de sănătate, medicamente și apă potabilă;
2. invită insistent autoritățile din Venezuela să recunoască actuala criză umanitară, să prevină deteriorarea în continuare a acesteia și să promoveze soluții politice și economice pentru a asigura siguranța tuturor civililor și a stabilității în țară și în regiune;
3. solicită autorităților venezuelene să permită intrarea fără impedimente în țară a ajutorului umanitar, în regim de urgență, pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a crizei sănătății publice și, în special, pentru a împiedica reapariția unor boli precum rujeola, malaria și difteria, precum și să acorde un acces neîngrădit organizațiilor internaționale care doresc să ajute toate sectoarele afectate ale societății; solicită aplicarea rapidă a unor soluții pe termen scurt pentru combaterea malnutriției în rândul grupurilor cel mai vulnerabile, cum sunt copiii;
4. își exprimă profunda îngrijorare cu privire semnalarea unui număr din ce în ce mai mare de venezuelieni care își părăsesc țara, în special aparținând categoriilor vulnerabile, care sunt supuși discriminării, excluziunii sociale, rasismului, xenofobiei, muncii forțate și muncii ilegale (inclusiv adolescenți), traficului de ființe umane, exploatării sexuale, contrabandei pe seama migranților și violenței de gen, în special în rândul populațiilor indigene și afro-descendenților, precum și cu privire la numărul tot mai mare de minori neînsoțiți;
5. salută eforturile depuse de țările din regiune, care se confruntă cu un flux masiv de refugiați și de migranți care fug din Venezuela; felicită guvernul columbian pentru reacția sa promptă și pentru sprijinul pe care l-a oferit tuturor venezuelenilor care au intrat în țară; salută, de asemenea, acțiunile Braziliei și a altor țări din regiune, printre care Peru, precum și acțiunile organizațiilor regionale și internaționale, ale entităților publice și private și ale cetățenilor obișnuiți din regiune, în ansamblul lor, pentru ajutorul activ și solidaritatea cu refugiații și migranții din Venezuela;
6. solicită comunității internaționale, în special UE, OSA și Grupului de la Lima, precum și țărilor și teritoriilor vecine, să aibă o reacție coordonată, cuprinzătoare și regională la situația din Venezuela, pentru soluționa la nivel regional componentele legate de refugiați și migrație ale acestei crize;
7. salută intenția UE de a crește asistența umanitară pentru persoanele care fug de criza umanitară din Venezuela și solicită continuarea sprijinului financiar pentru a soluționa această criză;
8. solicită insistent autorităților din Venezuela să pună capăt imediat tuturor încălcărilor drepturilor omului, inclusiv încălcărilor împotriva civililor, și să respecte pe deplin toate drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, libertatea presei și libertatea de întrunire; invită insistent autoritățile din Venezuela să restabilească ordinea democratică, aceasta fiind o condiție indispensabilă pentru a pune capăt escaladării crizei;
9. invită autoritățile venezuelene să faciliteze și să accelereze eliberarea și reînnoirea documentelor de identitate ale propriilor resortisanți, din Venezuela sau din străinătate, pentru a evita situația de ilegalitate forțată a migranților care nu dispun de documente corespunzătoare;
10. își reiterează cu fermitate apelurile anterioare către autoritățile venezueliene pentru eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici și respectarea organismelor alese democratic, inclusiv Adunarea Națională;
11. solicită organizarea unor noi alegeri prezidențiale în conformitate cu standardele democratice recunoscute la nivel internațional, cu criteriile OSA și cu ordinea constituțională din Venezuela; subliniază că guvernul legitim rezultat în urma acestor alegeri trebuie să rezolve de urgență actuala criză economică și socială din Venezuela și să depună eforturi în vederea reconcilierii naționale;
12. salută embargoul asupra armelor impus în noiembrie 2017 și adoptarea rapidă a unor sancțiuni specifice suplimentare și reversibile, care au fost impuse cu condiția să nu afecteze populația Venezuelei și care pot fi revocate numai dacă deținuții politici sunt eliberați și dacă guvernul venezuelian face progrese concrete în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului; reiterează faptul că aceste sancțiuni au fost impuse funcționarilor de rang înalt pentru încălcări grave ale drepturilor omului și pentru subminarea democrației și a statului de drept în Venezuela în perioada premergătoare, în timpul și după alegerile din 20 mai 2018, alegeri nelegitime și nerecunoscute la nivel internațional, care au avut loc fără a fi fost obținut un acord cu privire la data și la condițiile lor de desfășurare, în împrejurări care nu au permis participarea tuturor partidelor politice pe poziții egale; reamintește posibilitatea extinderii sancțiunilor asupra celor responsabili pentru agravarea crizei politice, sociale, economice și umanitare, în special asupra președintelui Nicolás Maduro, în conformitate cu rezoluția sa din februarie 2018;
13. reiterează că persoanele responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului trebuie trase la răspundere; susține întru totul investigațiile CPI cu privire la crimele și actele de represiune extinse comise de regimul venezuelian; susține întru totul apelul grupului de experți internaționali independenți desemnat de Secretarul General al OSA și de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, de a crea o comisie de anchetă privind situația din Venezuela și de a crește implicarea CPI; invită statele membre părți la Statutul de la Roma să ceară inițierea unei anchete a CPI asupra crimelor împotriva umanității comise de guvernul Venezuelei; solicită UE să-și asume un rol activ în această privință;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernului și Adunării Naționale a Republicii Bolivariene a Venezuelei, guvernelor și parlamentelor Republicii Columbia, Republicii Federative a Braziliei și Republicii Peru, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, secretarului general al Organizației Statelor Americane și Grupului de la Lima.
- [1] JO C 285, 29.8.2017, p. 145.
- [2] JO C 294, 12.8.2016, p. 21.
- [3] JO C 316, 30.8.2016, p. 190.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2016)0269.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2017)0200.
- [6] Texte adoptate, P8_TA(2018)0041.
- [7] Texte adoptate, P8_TA(2018)0199.