Procedură : 2018/2870(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0493/2018

Texte depuse :

B8-0493/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.19

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0435

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 414kWORD 54k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0493/2018
22.10.2018
PE624.188v01-00
 
B8-0493/2018

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))


Michael Gahler, Tunne Kelam, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez‑Neyra, David McAllister, Sandra Kalniete, Laima Liucija Andrikienė, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Eduard Kukan, Julia Pitera, Dariusz Rosati, Jaromír Štětina, Fernando Ruas, Anders Sellström în numele Grupului PPE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))  
B8‑0493/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Rusia și Ucraina,

–  având în vedere Acordul din 24 decembrie 2003 dintre Federația Rusă și Ucraina privind cooperarea în ceea ce privește utilizarea Mării Azov și a strâmtorii Kerci,

–  având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(1),

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 14 noiembrie 2017 privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privind Ucraina (SWD(2017)0376),

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al SEAE din 15 mai 2018 privind deschiderea parțială a podului de la Kerci,

–  având în vedere Decizia (PESC) 2018/1085(2) a Consiliului din 30 iulie 2018, prin care se adaugă șase entități implicate în construirea podului de la Kerci pe lista persoanelor care fac obiectul unor măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei,

–  având în vedere concluziile misiunii Subcomisiei sale pentru securitate și apărare care a avut loc în estul Ucrainei, în perioada 16-20 septembrie 2018,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât situația din Marea Azov este rezultatul unei decizii din acordul bilateral încheiat de Ucraina și Rusia în 2003, care definește aceste teritoriile drept ape interioare ale celor două state și le dă ambelor părți dreptul de a inspecta navele aflate în tranzit spre și dinspre Marea Azov;

B.  întrucât construcția podului peste strâmtoarea Kerci, finalizată de Federația Rusă în mai 2018, a avut loc fără acordul Ucrainei;

C.  întrucât, începând cu a doua jumătate a lunii aprilie 2018, polițiștii de frontieră ruși au început să oprească și să inspecteze navele străine care navighează către porturile ucrainene și dinspre acestea (Mariupol și Berdeansk) situate la Marea Azov; întrucât aceste inspecții au coincis cu încheierea construcției podului care leagă peninsula Crimeea, anexată în mod ilegal, de Rusia continentală prin strâmtoarea Kerci;

D.  întrucât construirea podului peste strâmtoarea Kerci, singurul punct de trecere dintre Marea Azov și Marea Neagră, limitează trecerea navelor către porturile ucrainene din Marea Azov și dinspre acestea prin strâmtoare și a creat probleme grave în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor;

E.  întrucât noul pod limitează dimensiunea navelor care pot ajunge în porturile din Marea Azov, el având o înălțime de 35 m, și numai navele cu o înălțime deasupra liniei de plutire sub 33 de metri și cu o lungime sub 160 de metri pot trece în condiții de siguranță; întrucât navele cu dimensiune Panamax sunt excluse, ele reprezentând peste 20% din traficul naval total din aceste ape;

F.  întrucât inspecțiile foarte amănunțime și îndelungate ale navelor care trec prin strâmtoarea Kerci, efectuate de Federația Rusă, pot dura până la 72 de ore, cauzând întârzieri serioase, o scădere a fluxurilor de mărfuri și pierderi financiare reale pentru economia locală ucraineană și comercianții ale căror nave sunt supuse acestui regim;

G.  întrucât, potrivit surselor din guvernul ucrainean, până la sfârșitul lunii septembrie, peste 200 de nave au trebuit să se supună acestui regim de inspecție fastidios, iar această cifră se schimbă de la o zi la alta; întrucât, conform estimărilor UE, în aceeași perioadă, peste 120 de nave sub pavilioane ale diferite state membre ale Uniunii au fost afectate de această măsură;

H.  întrucât, înainte de deschiderea podului peste strâmtoarea Kerci, în primăvara acestui an, inspecțiile au fost aleatorii și neintruzive, afectând, potrivit estimărilor, o navă din cincizeci aflată în tranzit, și nu au provocat perturbări în fluxul liber al navelor și al mărfurilor;

I.  întrucât, de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, importanța porturilor ucrainene Mariupol și Berdeansk de la Marea Azov a crescut în mod semnificativ, deoarece 80 % din volumul exporturilor maritime ale Ucrainei(3) trec prin aceste porturi și aceste ape;

J.  întrucât Federația Rusă continuă să extragă ilegal resurse naturale (petrol și gaze) de pe teritoriul Ucrainei, în special în peninsula Crimeea, ocupată ilegal, și pe platoul Mării Negre;

K.  întrucât, la 16 septembrie, ca răspuns la creșterea tensiunilor și a prezenței navale a Rusiei în Marea Azov, așa-zis pentru a proteja podul peste strâmtoarea Kerci, Ucraina și-a anunțat intenția de a crea o bază navală în aceste ape până la sfârșitul anului și a decis să transfere forțe suplimentare ale corpului de marină și ale unităților de artilerie de coastă de-a lungul coastei; întrucât Rusia are un avantaj clar în ceea ce privește cantitatea și capabilitățile militare ale navelor pe care le poate desfășura în zonă și, în această privință, profită de faptul că controlează peninsula Crimeea și portul Sevastopol;

L.  întrucât, la 17 septembrie 2018, Ucraina a decis să abroge Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat dintre Ucraina și Federația Rusă, semnat în 1997, ca răspuns la creșterea prezenței militare ruse în Marea Azov,

1.  condamnă activitățile Rusiei în Marea Azov, ele constituind o încălcare a dreptului maritim internațional și a angajamentelor internaționale ale Rusiei; consideră că activitățile ostile desfășurate în prezent reprezintă o încercare insidioasă de a anexa aceste ape și de a le transforma într-un „lac intern” rus;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că acțiunile Rusiei în Marea Azov împiedică traficul maritim internațional și încalcă libertatea mărilor și libertatea de navigație, cu scopul de a destabiliza în continuare statul ucrainean și de a aduce prejudicii fundamentelor economice ale regiunilor din sud-estul Ucrainei, unde, de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, importanța porturilor maritime a devenit crucială; consideră că aceste acțiuni întreprinse de Rusia reprezintă o blocadă parțială ale porturilor din Ucraina la Marea Azov;

3.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația în materie de securitate foarte volatilă din Marea Azov, care ar putea degenera cu ușurință într-un conflict deschis;

4.  protestează cu fermitate împotriva practicii discriminatorii a regimului de inspecție excesiv de îndelungat la care sunt supuse navele care traversează strâmtoarea Kerci în drum către sau dinspre porturile ucrainene, aceste inspecții fiind efectuate în baza unor amenințări fictive la adresa securității legate de protejarea noului pod peste strâmtoarea Kerci; cere explicații privind motivul pentru care navele ruse și toate celelalte nave care se îndreaptă către porturile ruse de la Marea Azov nu sunt supuse unui regim similar; consideră că Rusia discriminează în mod deliberat porturile ucrainene și abuzează de drepturile sale de inspecție;

5.  regretă că Federația Rusă a provocat deteriorarea gravă a situației economice a regiunii și că întârzierea și restricționarea fluxului de mărfuri au afectat volumul de lucru al porturilor maritime ucrainene și au creat dificultăți economiei locale; subliniază că pierderile financiare se ridică deja la zeci de milioane de euro și îi afectează și pe comercianții din UE care operează nave în aceste ape;

6.  condamnă faptul că Rusia continuă să militarizeze Marea Neagră și, în prezent, regiunea Mării Azov, în special prin consolidarea flotei ruse din Marea Neagră și a pazei de coastă în Marea Azov; regretă faptul că Marea Azov a devenit o nouă arenă maritimă a acțiunilor beligerante ruse împotriva Ucrainei;

7.  condamnă construirea podului peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula Crimeea, anexată ilegal, de Rusia continentală, cu scopul de a continua integrarea cu forța a peninsulei în Rusia și de o izola și mai mult de Ucraina, din care continuă să facă parte; consideră că acesta este un alt exemplu de încălcare de către Federația Rusă a suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei;

8.  consideră că acest pod împiedică în mod grav navigația prin strâmtoarea Kerci între Marea Azov și Marea Neagră;

9.  regretă extragerea ilegală de către Federația Rusă a resurselor de petrol și gaze de pe teritoriul Ucrainei; evidențiază pericolul potențial ca Rusia să pună stăpânire pe câmpurile petrolifere și gazeifere din Marea Azov odată ce își atinge scopul de a o transforma într-un lac interior din cadrul Federației Ruse;

10.  consideră că protestele Occidentului, inclusiv cele ale UE, împotriva acțiunilor Rusiei au fost, până în prezent, slabe și ineficace, în ciuda naturii grave și a intenției strategice a operațiunii Rusiei din Marea Azov și a numărului din ce în ce mai mare de nave aflate sub pavilionul statelor membre ale UE care sunt afectate de acestea;

11.  invită VP/ÎR să urmărească mai îndeaproape evoluția situației în materie de securitate din Marea Azov, având în vedere potențialul său tot mai mare de a genera conflicte la porțile Europei, fapt ce poate avea implicații mai ample în materie de securitate, afectând UE și statele sale membre în mod direct;

12.  solicită VP/ÎR să asiste partea ucraineană pentru ca aceasta să poată valorifica toate acțiunile diplomatice și procedurile juridice prevăzute de dreptul internațional și de convențiile relevante, inclusiv procesul de arbitraj aflat în desfășurare în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, în vederea contracarării practicilor ostile ale Rusiei în Marea Azov;

13.  reiterează sprijinul său ferm și de neclintit pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei;

14.  își exprimă condoleanțele și compasiunea față de familiile victimelor masacrului care a avut loc la liceul din Kerci, la 17 octombrie 2018, unde au fost ucise 20 de persoane și au fost rănite altele zeci, precum și față de poporul ucrainean; solicită ca această dramă să nu fie utilizată ca scuză de către autoritățile ruse ocupante pentru a multiplica acțiunile lor de reprimare a drepturilor omului și a opozanților la noul regim și pentru a consolida prezența lor militară și controlul securității în regiune;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Președintelui, primului-ministru și Parlamentului Ucrainei, Președintelui, primului-ministru și Parlamentului Federației Ruse, statelor membre și secretarilor-generali ai Organizației Națiunilor Unite, NATO și OSCE.

 

(1)

JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

(2)

JO L 194, 31.7.2018, p. 147.

(3)

https://worldview.stratfor.com/article/ukraine-and-russia-take-their-conflict-sea

Ultima actualizare: 24 octombrie 2018Notă juridică - Politica de confidențialitate