Procedură : 2018/2870(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0497/2018

Texte depuse :

B8-0497/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.19

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0435

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 406kWORD 46k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0493/2018
22.10.2018
PE624.192v01-00
 
B8-0497/2018

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))


Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Dita Charanzová, Martina Dlabajová, María Teresa Giménez Barbat, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Louis Michel, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Frédérique Ries, Robert Rochefort, Marietje Schaake, Jasenko Selimovic, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Cecilia Wikström în numele Grupului ALDE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))  
B8‑0497/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Rusia și Ucraina, în special Rezoluția din 13 martie 2014 referitoare la invadarea Ucrainei de către Rusia(1), Rezoluția din 17 iulie 2014 referitoare la Ucraina(2), Rezoluția din 11 iunie 2015 referitoare la situația militară strategică din bazinul Mării Negre în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia(3), Rezoluția din 16 martie 2017 referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea(4), Rezoluția din 5 octombrie 2017 referitoare la cazul liderilor comunității tătare din Crimeea, Akhtem Chiygoz, Ilmi Umerov și al jurnalistului Mykola Semena(5) și Rezoluția din 14 iunie 2018 referitoare la Rusia, în special cazul deținutului politic ucrainean, Oleg Sențov(6),

–  având în vedere acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(7),

–  având în vedere acordul dintre Federația Rusă și Ucraina privind cooperarea în ceea ce privește utilizarea Mării Azov și a strâmtorii Kerci, din 2003, Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile în materie de securitate, din 5 decembrie 1994, și pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, din 12 februarie 2015,

–  având în vedere măsurile restrictive impuse Federației Ruse ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și la destabilizarea intenționată a Ucrainei, inclusiv restricțiile în relațiile economice cu Crimeea și Sebastopol,

–  având în vedere Convenția ONU privind dreptul mării, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, Carta ONU și proiectele de articole privind răspunderea statelor pentru fapte regretabile la nivel internațional, din 2001,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, înainte de ocuparea Crimeei de către Rusia, în 2014, Marea Azov era, în mare parte, o zonă demilitarizată, la care aveau acces atât navele ucrainene, cât și cele ruse, în baza unui acord încheiat între cele două țări care dădea atât Rusiei, cât și Ucrainei, dreptul de a inspecta navele care ridicau suspiciuni;

B.  întrucât ocuparea Crimeei și construirea podului de la Kerci au sporit importanța strategică a Mării Azov, au condus la militarizarea zonei prin desfășurarea forțelor navale ruse și împiedică în mod semnificativ accesul navelor la o serie de porturi ucrainene, în special Mariupol și Berdeansk;

C.  întrucât faptul că Rusia controlează strâmtoarea Kerci are repercusiuni asupra conflictului global din partea estică a Ucrainei și constituie o nouă amenințare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei;

D.  întrucât construirea podului de la Kerci care leagă Rusia de Peninsula Crimeea constituie o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei de către Federația Rusă;

E.  întrucât, în iulie 2018, UE a adăugat numele a șase entități din Rusia pe lista sancțiunilor UE, din cauza implicării lor ilegale în construirea podului de la Kerci; întrucât, în temeiul măsurilor restrictive ale UE în vigoare împotriva Federației Ruse și a Peninsulei Crimeea, ocupate ilegal, întreprinderile europene nu au dreptul să participe sau să contribuie la proiecte de infrastructură, cum ar fi construcția podului de la Kerci; întrucât s-a constatat că mai multe întreprinderi europene au furnizat echipamente și materiale care au fost utilizate pentru construirea acestuia;

F.  întrucât Rusia imobilizează și inspectează în mod frecvent și abuziv navele care traversează strâmtoarea Kerci și care provin din porturile ucrainene sau care au ca destinație aceste porturi;

G.  întrucât atât Convenția ONU privind dreptul mării, cât și Acordul privind Marea Azov din 2003 prevăd libertatea de navigare,

1.  condamnă Federația Rusă pentru încălcarea suveranității Ucrainei prin construirea ilegală a podului de la Kerci, militarizarea tot mai intensă a Peninsulei Crimeea și a Mării Azov, precum și imobilizările ilegale și abuzive și inspecțiile ilicite care sunt efectuate asupra navelor comerciale care traversează strâmtoarea Kerci sau Marea Azov, inclusiv supra navelor ucrainene și a celor aflate sub un pavilion terț, precum și, până în prezent, asupra a peste120 de nave aflate sub pavilionul a diferite state membre ale UE, care întârzie transportul maritim în Marea Azov;

2.  reiterează sprijinul său pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei, reconfirmă suveranitatea Ucrainei asupra Peninsulei Crimeea și a Mării Azov și subliniază că este absolut necesar ca Ucraina să dispună de acces deplin la Marea Azov, așa cum se prevede în Convenția ONU privind dreptului mării;

3.  consideră că aceste inspecții abuzive și de lungă durată efectuate de Rusia reprezintă restricții asupra libertății de navigație și obstacole în calea comerțului și a traficului în regiune, impunând costuri considerabile pentru toate navele imobilizate care provin din porturile ucrainene sau care au ca destinație aceste porturi; evidențiază faptul că aceste inspecții au un impact negativ semnificativ asupra volumului de lucru și a viabilității economice a porturilor ucrainene respective; subliniază că navele care navighează către porturile ruse din Marea Azov nu sunt supuse acestor inspecții discriminatorii;

4.  este profund îngrijorat de creșterea tensiunilor în regiune și de faptul că a fost adăugată o dimensiune maritimă la conflict; își exprimă îngrijorarea și în ceea ce privește prezența militară maritimă sporită a Rusiei prin consolidarea flotei ruse în Marea Neagră și a pazei de coastă în Marea Azov;

5.  ia act de faptul că, ca contramăsură, Ucraina a decis, la 17 septembrie 2018, să abroge „Tratatul de prietenie” pe care l-a semnat cu Rusia în 1997 și a anunțat transferul de către Marea Azov de forțe suplimentare ale corpului de marină și ale unităților de artilerie de coastă; sprijină Ucraina în eforturile sale de a utiliza în continuare mijloace diplomatice și juridice ca reacție la acțiunile Rusiei, inclusiv procedura de arbitraj aflată în curs de desfășurare în temeiul Convenției ONU privind dreptul mării;

6.  invită VP/ÎR să ia măsurile necesare pentru a propune ca mandatul misiunii speciale de monitorizare a OSCE în Ucraina, care acoperă întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv teritoriul maritim, să fie activat pentru a monitoriza situația din Marea Azov;

7.  subliniază că podul de la Kerci a fost construit în mod ilegal și salută decizia Consiliului de a impune măsuri restrictive împotriva a șase întreprinderi implicate în construirea podului; subliniază că pot fi adăugate și alte entități și persoane fizice, dacă este necesar;

8.  reiterează preocuparea sa cu privire la implicarea unor întreprinderi europene în construirea podului de la Kerci, care, prin această implicare, cu sau fără bună știință, au subminat regimul de sancțiuni al UE; invită, în acest sens, Comisia să ofere clarificări cu privire la domeniul de aplicare al măsurilor restrictive ale Uniunii în vigoare și invită statele membre să facă schimb de informații cu privire la anchetele vamale sau penale naționale referitoare la eventualele infracțiuni; solicită, de asemenea, instituirea unui tribunal independent însărcinat cu sancțiunile impuse de UE, care să decidă dacă întreprinderi sau țări din Uniune au încălcat măsurile restrictive impuse de aceasta;

9.  invită VP/ÎR să urmărească mai îndeaproape evoluția situației în materie de securitate din Marea Azov, care poate avea implicații politice mai ample în materie de securitate, afectând UE și statele sale membre; invită, de asemenea, VP/ÎR să urmărească îndeaproape evoluțiile, să identifice lanțul de comandă și să pregătească posibile măsuri restrictive pe care UE să le impună în caz de escaladare;

10.  invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să aibă în vedere posibile modalități de sprijinire a transportatorilor și porturilor afectate, în special prin consolidarea angajamentului UE în porturile maritime afectate Mariupol și Berdeansk, prin noi proiecte de dezvoltare și de investiții;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse și statelor membre.

 

(1)

JO C 378, 9.11.2017, p. 213.

(2)

JO C 224, 21.6.2016, p. 14.

(3)

JO C 407, 4.11.2016, p. 74.

(4)

JO C 263, 25.7.2018, p. 109.

(5)

JO C 346, 27.9.2018, p. 86.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0259.

(7)

JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

Ultima actualizare: 24 octombrie 2018Aviz juridic - Politica de confidențialitate