Procedură : 2018/2903(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0557/2018

Texte depuse :

B8-0557/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 12/12/2018 - 12.13
CRE 12/12/2018 - 12.13

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0511

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 404kWORD 55k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0557/2018
5.12.2018
PE631.568v01-00
 
B8-0557/2018

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la pachetul privind piața unică (2018/2903(RSP))


Dita Charanzová în numele Grupului ALDE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la pachetul privind piața unică (2018/2903(RSP))  
B8‑0557/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015, intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi (COM(2015)0550),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulat „Raport privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre” (SWD(2015)0203),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – «Împreună pentru o nouă creștere»” (COM(2011)0206),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012 intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

–  având în vedere raportul elaborat de Mario Monti la 9 mai 2010 la cererea Comisiei Europene privind „O nouă strategie pentru piața unică - În serviciul economiei și societății din Europa”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015(1),

–  având în vedere studiul său din septembrie 2014, comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică”,

–  având în vedere studiul său din ianuarie 2016, comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, intitulat „O strategie pentru finalizarea pieței unice: bonusul de o mie de miliarde de euro”,

–  având în vedere Rezoluția sa din mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică(2), bazată pe un raport al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Actul unic european a stabilit termenul de 31 decembrie 1992 pentru finalizarea unei piețe unice; întrucât, după 25 de ani de funcționare a Uniunii, acest angajament trebuie reafirmat la cel mai înalt nivel pentru a aborda provocările din sectorul serviciilor, economia circulară și piața unică digitală;

B.  întrucât piața unică a fost și rămâne baza succesului economic al Europei, piatra de temelie a integrării europene și un motor de creștere economică și de creare de locuri de muncă;

C.  întrucât potențialul pieței unice nu este valorificat pe deplin;

D.  întrucât, conform propriilor cercetări ale Parlamentului, beneficiile estimate ale finalizării pieței unice se ridică la o mie de miliarde EUR;

E.  întrucât se impune o abordare strategică și întrucât reacțiile la problemele întâmpinate ar trebui să fie deopotrivă de natură politică și tehnică;

F.  întrucât semnalele recente în materie de transpunere nu sunt încurajatoare; întrucât, în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2018 intitulată „Piața unică într-o lume în schimbare — Un atu unic ce necesită un angajament politic reînnoit” (COM (2018)0772), deficitul de transpunere pentru 16 directive cu date de transpunere cuprinse între decembrie 2017 și mai 2018 a fost de 25 % în iunie 2018; întrucât, în cazul a trei directive privind achizițiile publice cu termen de transpunere până în aprilie 2016, Comisia a trebuit să lanseze 58 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 21 de state membre pentru că nu au comunicat nicio măsură de transpunere, dintre care trei sunt încă în curs de desfășurare;

1.  salută obiectivele generale ale Comunicării Comisiei referitoare la piața unică într-o lume în schimbare, cu doar câteva luni înainte de alegerile europene din 2019, cu ocazia celei de a 25-a aniversări a pieței unice;

2.  subliniază faptul că o piață unică care funcționează bine este unul dintre fundamentele esențiale ale Uniunii Europene, iar aprofundarea pieței unice ar trebui, prin urmare, să ocupe din nou un loc prioritar pe agenda politică, deoarece își aduce aportul la libertate, oportunități și prosperitate în Europa și aduce beneficii unui număr de peste 500 de milioane de europeni și de peste 21 de milioane de IMM-uri;

3.  recunoaște că, deși au fost adoptate deja multe dintre propunerile de stimulare a pieței unice digitale, cum ar fi geoblocarea, Codul comunicațiilor electronice, Regulamentul privind piața unică a telecomunicațiilor, inclusiv tarifele de roaming, și fluxul liber de date fără caracter personal, încă sunt în curs de negociere propuneri importante, cum ar fi contractele digitale; solicită instituțiilor UE să continue negocierile și să ajungă la acorduri pentru a le oferi consumatorilor, atunci când achiziționează conținut digital, un nivel de protecție comparabil cu cel de care se bucură atunci când achiziționează bunuri corporale;

4.  este foarte îngrijorat de blocarea completă a mai multor inițiative legislative în Consiliu, care nu a reușit să adopte o poziție cu privire la propunerile Comisiei adoptate în urmă cu șase ani, cum ar fi Directiva privind simplificarea transferului de autovehicule înmatriculate în alt stat membru; solicită Consiliului să realizeze reformele interne necesare pentru a pune capăt acestei situații, care afectează atât cetățenii noștri, cât și societățile noastre;

5.  invită Consiliul să se asigure că acționează rapid pentru a adopta inițiativele legislative din cadrul strategiei privind piața unică și al strategiei privind piața unică digitală până la sfârșitul lunii martie 2019;

6.  subliniază necesitatea urgentă de a elimina barierele încă existente pe piața unică, pentru a obține rezultate concrete și rapide în ceea ce privește creșterea economică, inovarea, crearea de locuri de muncă, diversitatea pentru consumatori și noile modele economice;

7.  subliniază că, deși barierele tarifare de pe piața unică au fost eliminate, există încă foarte multe bariere netarifare inutile sub diverse forme; subliniază că, pentru a se consolida piața unică, este necesar să fie întreprinse acțiuni urgente atât la nivelul UE, cât și la nivel național, pentru a se aborda problema acestor bariere inutile;

8.  consideră că o integrare mai profundă necesită mai mult curaj și angajament politice decât în urmă cu 25 de ani, precum și eforturi mai mari pentru a elimina decalajul dintre retorică și rezultate;

9.  este convins că, pentru a obține o integrare mai profundă, este esențial să existe condiții de concurență echitabile, având la bază aceleași norme pentru toți actorii din toate statele membre;

10.  ia act de faptul că, în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o strategie privind piața unică digitală pentru Europa, doar 7 % dintre IMM-uri oferă online bunuri și servicii clienților din alte state membre și numai 15 % din consumatori profită de această posibilitate, adăugând că, prin finalizarea pieței unice digitale, s-ar putea obține venituri de peste 415 miliarde EUR și ar putea fi create multe locuri de muncă dacă UE ar valorifica întregul său potențial în acest domeniu;

11.  îndeamnă să se renunțe la distincția depășită dintre piața unică „digitală” și piața unică „offline”, deoarece soluțiile digitale reprezintă o parte indispensabilă a economiei moderne, ca și produsele și serviciile furnizate, întreaga piață unică trebuind să aibă un grad ridicat de digitalizare;

12.  consideră că, pentru a apăra și a aprofunda piața unică, este esențial să se apere cu fermitate cele patru libertăți, și anume libera circulație a persoanelor, a serviciilor, a bunurilor și a capitalurilor, atât în mod fizic, cât și online, și este necesar ca toți actorii UE să acționeze în conformitate cu norme stabilite de comun acord;

13.  subliniază că Uniunea trebuie să depună eforturi pentru ca libera circulație a serviciilor să aibă aceeași prioritate ca libera circulație a bunurilor în cadrul pieței unice; subliniază că, în ciuda Directivei privind serviciile, libera circulație a serviciilor este mult mai puțin dezvoltată decât libera circulație a bunurilor;

14.  evidențiază că noua legislație ar trebui să reflecte în mod consecvent ambiția de integrare a pieței, necesitatea de a reduce barierele administrative și de reglementare și nevoia de a rezista de-a lungul timpului;

15.  reamintește că o normă armonizată la nivelul UE reduce, în general, sarcinile administrative în toate statele membre, deoarece aceasta înlocuiește 28 de norme divergente de pe piața unică; subliniază că Uniunea ar trebui să se opună fragmentării în cadrul frontierelor sale în același mod în care se opune protecționismului în afara UE;

16.  subliniază faptul că piața unică se află din ce în ce mai mult sub presiunea normelor naționale care contravin principiilor pieței unice a UE, în special a normelor la nivel național care au un impact asupra liberei circulații a bunurilor și serviciilor; subliniază exemplele de cerințe suplimentare și sarcina administrativă impusă uneori de autoritățile naționale și subnaționale, în plus față de cele care decurg din dispozițiile de la nivelul UE sau de la nivel național;

17.  subliniază că este important să se asigure că normele aduc beneficii concrete: cetățenii și întreprinderile pot beneficia de numeroasele avantaje ale pieței unice doar dacă normele stabilite de comun acord funcționează efectiv în practică;

18.  îndeamnă Comisia să utilizeze mai bine instrumentele existente pentru a lua măsuri împotriva normelor naționale care pun în discuție piața unică;

19.  recunoaște că infrastructura de guvernanță a pieței unice ar trebui consolidată considerabil pentru a garanta mecanisme eficiente de monitorizare și pentru a detecta transpunerea necorespunzătoare a legislației privind piața unică sau implementarea și aplicarea neadecvate, asigurându-se astfel că procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sunt aplicate atunci când este necesar;

20.  sprijină ferm invitația Comisiei adresată Consiliului European de a consacra pieței unice în toate dimensiunile sale o discuție aprofundată la nivelul șefilor de stat sau de guvern, în vederea identificării priorităților comune pentru acțiuni și mecanisme adecvate, care să sprijine noul angajament politic atât de necesar față de piața unică;

21.  solicită Consiliului European să își asume un nou angajament de a finaliza piața unică până în 2025, inclusiv un nou calendar obligatoriu de măsuri, astfel cum au procedat liderii europeni în 1985;

22.  regretă faptul că Comisia a prezentat o serie de inițiative legislative prea târziu pentru ca colegiuitorii să poată lucra în mod corespunzător și să le adopte înainte de sfârșitul actualului mandat;

23.  îndeamnă viitoarea Comisie ca, pentru următorul mandat 2019-2024, să adopte un calendar ambițios al acțiunilor legate de piața unică și să prezinte propuneri legislative în timp util, astfel încât ambii colegiuitori să aibă suficient timp pentru a le examina și, dacă este cazul, pentru a le adopta;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

(1)

JO C 316, 30.8.2016, p. 98.

(2)

JO C 76, 28.2.2018, p. 112.

Ultima actualizare: 10 decembrie 2018Aviz juridic - Politica de confidențialitate