PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Venezuela
30.1.2019 - (2019/2543(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
João Pimenta Lopes, João Ferreira, Miguel Viegas, Marina Albiol Guzmán, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis, Takis Hadjigeorgiou, Nikolaos Chountis, Eleonora Forenza, Maria Lidia Senra Rodríguez, Younous Omarjee în numele Grupului GUE/NGL
Parlamentul European,
– având în vedere obiectivul enunțat la capitolul 1, articolul 1 alineatul (2) din Carta ONU din 1945 de a dezvolta „relații prietenești între națiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele și de a lua oricare alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale”,
– având în vedere articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, potrivit cărora „toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele” și „în virtutea acestui drept, ele își determină liber statutul politic și își asigură liber dezvoltarea economică, socială și culturală”,
– având în vedere principiul neintervenției prevăzut în Carta ONU,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere declarația reuniunii la nivel înalt a șefilor de stat și de guvern ai Comunității Statelor Latino-Americane și Caraibiene (CELAC) și ai UE din 10 și 11 iunie 2015, în care semnatarii își reafirmă angajamentul față de toate scopurile și principiile consacrate în Carta Organizației Națiunilor Unite și sprijinul lor pentru toate eforturile de promovare a egalității suverane a tuturor statelor și de a respecta integritatea lor teritorială și independența lor politică,
– având în vedere Constituția Venezuelei,
– având în vedere declarația Parlamentului Latinoamerican, în special, respingerea de către acesta a oricărei încercări de intervenție străină, directă sau indirectă, în afacerile interne ale Republicii Bolivariene a Venezuelei și apelurile sale la un dialog constructiv,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 20 mai 2018, Venezuela a organizat alegeri prezidențiale și ale consiliilor legislative regionale constituționale, libere și democratice; întrucât la alegeri au participat 16 partide și patru candidați la funcția de președinte; întrucât doar trei partide din opoziție au decis să boicoteze aceste alegeri;
B. întrucât alegerile prezidențiale au fost organizate anticipat la cererea opoziției; întrucât, în ultimul moment, opoziția a refuzat să semneze un acord politic și electoral elaborat în Republica Dominicană și moderat de fostul prim-ministru spaniol José Luis Rodriguez Zapatero;
C. întrucât alegerile s-au desfășurat în condiții egale, echitabile și transparente, supravegheate de un Consiliu Electoral Național echilibrat, și au oferit garanții suficiente tuturor participanților;
D. întrucât 200 de observatori internaționali independenți, cum ar fi fostul președinte al Spaniei, José Luis Zapatero, fostul ministru al afacerilor externe al Ciprului, Marcos Cipriani, și fostul președinte al Senatului francez, Jean-Pierre Bel, au participat la alegerile din Venezuela, la invitația autorităților competente din această țară;
E. întrucât, la 20 mai 2018, Nicolás Maduro a câștigat alegerile cu 68 % din voturi;
F. întrucât alegerile pentru funcția de guvernator au avut loc în octombrie 2018, iar alegerile municipale în decembrie 2018, cu participarea partidelor din opoziție; întrucât opoziția contestă doar alegerilor prezidențiale, care au avut loc în aceleași circumstanțe ca și celelalte trei alegeri;
G. întrucât, la 23 ianuarie 2019, Venezuela s-a confruntat cu o tentativă de lovitură de stat, Juan Guaidó autoproclamându-se președinte interimar al țării; întrucât acest act nu are niciun temei constituțional sau juridic, dat fiind că premisele articolelor constituționale invocate nu au fost îndeplinite;
H. întrucât SUA și așa-numitul „Grup de la Lima” au validat tentativa de lovitură de stat, recunoscându-l pe Juan Guaidó ca președinte interimar al țării, în timp ce alte țări l-au recunoscut pe Nicolás Maduro ca președinte legitim al Republicii Bolivariene a Venezuelei;
I. întrucât, la 24 ianuarie 2019, o declarație făcută sub egida SUA, în care Organizația Statelor Americane (OAS) este îndemnată să îl recunoască pe Juan Guaidó ca președinte interimar, a fost respinsă de 18 dintre membrii săi;
J. întrucât, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, a fost respinsă propunerea SUA de a sprijini lovitura de stat a lui Juan Guaidó; întrucât, în schimb, Consiliul de Securitate a făcut apel la un dialog deschis și favorabil incluziunii în această țară pentru a reduce tensiunile;
K. întrucât peste 20 de țări, inclusiv membri ai Consiliului de Securitate al ONU, statele membre ale CARICOM și multe altele, au solicitat un dialog deschis și favorabil incluziunii în această țară pentru a soluționa problemele sale actuale;
L. întrucât situația economică și socială din Venezuela s-a deteriorat enorm în ultimii ani ca urmare a creșterii sancțiunilor economice și financiare impuse de SUA și UE, ceea ce a condus la hiperinflație, la deficite de aprovizionare, la accentuarea sărăciei și la penuria de medicamente și de echipamente medicale;
M. întrucât este nevoie urgent să se depășească situația actuală și să se negocieze o cale de ieșire din acest impas;
O. întrucât săptămâna aceasta, multe țări din regiune, precum Mexic și Uruguay, și-au exprimat dorința de a se angaja în calitate de mediatori sau facilitatori pentru a ajunge la o soluție prin intermediul unui dialog național favorabil incluziunii,
1. condamnă cu fermitate tentativa de lovitură de stat din Venezuela, autoproclamarea lui Juan Guaidó ca președinte interimar al țării în afara cadrului constituțional și strategia de a legitima o intervenție străină în Venezuela, sprijinită de SUA și de așa-numitul „Grup de la Lima”;
2. este preocupat de faptul că situația actuală poate duce la escaladarea violenței în Venezuela; subliniază, în acest sens, că o soluție pașnică și politică la problemele existente ar trebui să fie negociată de venezueleni în temeiul Constituției Venezuelei și fără intervenții străine;
3. invită toate forțele politice din țară să reia calea dialogului și a negocierilor; reamintește că dialogul întrerupt de opoziție cu un an în urmă a condus la textul Acordului privind coexistența democratică pentru Venezuela și subliniază că acest acord ar putea constitui punctul de plecare pentru un dialog național reînnoit;
4. salută dorința exprimată de țările din regiune, precum Mexic și Uruguay, de a se angaja în calitate de mediatori sau facilitatori pentru a ajunge la o soluție prin dialog;
5. subliniază că recunoașterea la nivel internațional a oricărui nou guvern autoproclamat riscă în mod serios să deterioreze și mai mult situația politică și să producă efecte de propagare în afara Venezuelei, în întreaga regiune;
6. solicită condamnarea fermă a tentativei de lovitură de stat de către Consiliu și statele membre și respectarea dreptului internațional – și anume a principiilor Cartei ONU, cum ar fi principiul neintervenției;
7. condamnă escaladarea tot mai mare a ingerințelor politice, blocada economică și financiară, destabilizarea diplomatică și amenințările continue promovate de SUA, de Grupul de la Lima autoproclamat și de UE împotriva Venezuelei;
8. solicită ridicarea sancțiunilor economice și financiare împotriva Venezuelei, care au contribuit în mare măsură la deteriorarea economiei țării, după cum s-a demonstrat în raportul expertului independent al ONU, Alfred de Zayas;
9. invită statele membre să nu urmeze strategia iresponsabilă adoptată de președintele SUA, Donald Trump, și de unele țări din cadrul așa-numitului „Grup de la Lima”, care susține legitimarea intervenției străine în Venezuela, în loc să sprijine și să promoveze soluții pașnice la situație prin dialog;
10. salută faptul că Consiliul de Securitate al ONU a respins propunerea SUA de a sprijini tentativa de lovitură de stat din Venezuela;
11. consideră inacceptabile declarațiile făcute de instituțiile UE și de unele state membre împotriva unei țări suverane și independente, care nu vor face decât să contribuie la escaladarea conflictului;
12. reamintește că președintele Republicii Bolivariene a Venezuelei, Nicolás Maduro, a fost ales prin vot popular la 20 mai 2018;
13. își exprimă solidaritatea cu poporul venezuelean; reamintește că „toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele” și „în virtutea acestui drept, ele își determină liber statutul politic și își asigură liber dezvoltarea economică, socială și culturală”[1]; respinge toate atacurile împotriva democrației și suveranității venezuelene;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernului Republicii Bolivariene a Venezuelei, Parlamentului Mercosur, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum și organismelor regionale latinoamericane, inclusiv UNASUR, ALBA și CELAC.
- [1] Declarația ONU cu privire la acordarea independenței țărilor și popoarelor coloniale.