PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la dreptul de a protesta pașnic și la folosirea proporțională a forței
11.2.2019 - (2019/2569(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Marie‑Christine Vergiat, Barbara Spinelli, Malin Björk, Marina Albiol Guzmán, Stefan Eck, Marie‑Pierre Vieu, Dimitrios Papadimoulis, Stelios Kouloglou, Patrick Le Hyaric, Paloma López Bermejo, Marisa Matias, Xabier Benito Ziluaga, Estefanía Torres Martínez, Takis Hadjigeorgiou în numele Grupului GUE/NGL
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0104/2019
B8‑0106/2019
Rezoluția Parlamentului European referitoare la dreptul de a protesta pașnic și la folosirea proporțională a forței
Parlamentul European,
– având în vedere tratatele UE, în special articolele 2, 3, 4, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),
– având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante[1],
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,
– având în vedere Codul de conduită al ONU pentru reprezentanții autorităților de aplicare a legii și Principiile de bază ale ONU pentru recurgerea la forță și utilizarea armelor de foc de către reprezentanții autorităților de aplicare a legii,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană[2],
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât UE se întemeiază pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept, precum și pentru drepturile omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților;
B. întrucât instrumentele internaționale privind drepturile omului sunt obligatorii pentru Uniune și statele sale membre și trebuie respectate;
C. întrucât UE s-a angajat să respecte libertatea de exprimare și de informare, precum și libertatea de întrunire și de asociere;
D. întrucât la articolul 11 din CEDO și la articolul 12 din Cartă se prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere cu alte persoane, inclusiv dreptul de a înființa sindicate și de a se afilia la acestea pentru protecția intereselor sale;
E. întrucât la articolul 4 din Cartă și la articolul 3 din CEDO se prevede că nicio persoană nu trebuie supusă torturii sau unor tratamente ori pedepse inumane ori degradante, iar la articolul 3 din Cartă se prevede că orice persoană are dreptul la respectarea integrității sale fizice și psihice;
F. întrucât la articolul 11 din CEDO se prevede, de asemenea, că libertatea de întrunire „nu interzice impunerea de restricții legale exercitării acestor drepturi de către membrii forțelor armate, ai poliției sau ai administrației de stat”; întrucât, în conformitate cu jurisprudența CEDO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, toate restricțiile privind drepturile fundamentale și libertățile civile trebuie să respecte principiile legalității, necesității și proporționalității;
G. întrucât dreptul de a protesta este un drept fundamental care nu poate fi supus unor măsuri de interdicție sau de control într-un mod general și absolut și care nu poate fi limitat decât prin măsuri polițienești legitime, proporționale și necesare și în situații excepționale; întrucât nicio demonstrație nu ar trebui considerată neprotejată de acest drept; întrucât autoritățile de aplicare a legii trebuie să acorde prioritate dispersării voluntare și fără recurgerea la forță;
H. întrucât libertatea de asociere trebuie protejată; întrucât societatea civilă și o mass-media independentă și pluralistă joacă un rol vital în promovarea cetățeniei și a participării cetățenilor la procesul democratic;
I. întrucât libertatea de întrunire este strâns legată de libertatea de exprimare consacrată la articolul 11 din Cartă și la articolul 10 din CEDO, în care se prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, care include libertatea de opinie și libertatea de a primi și de a transmite informații și idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere;
J. întrucât exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești, astfel cum se prevede la articolul 10 din CEDO;
K. întrucât la articolul 52 din Cartă se prevede că „orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți”; întrucât, la articolul 18 din CEDO se prevede că limitarea drepturilor și a libertăților permisă în temeiul Convenției nu se aplică în alte scopuri decât cele pentru care a fost prevăzută;
L. întrucât UE a introdus mecanisme regionale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului și reglementări ulterioare care interzic comerțul cu bunuri neavând nicio altă utilizare practică decât cea de tortură sau alte forme de maltratare și care controlează exportul de bunuri care ar putea fi utilizate pentru tortură și alte forme de maltratare, printre care se numără anumite tipuri de arme mai puțin letale utilizate în cadrul operațiunilor de poliție;
M. întrucât autoritățile de aplicare a legii din mai multe state membre au fost ținta unor critici pentru că au subminat dreptul de a protesta și au aplicat forța într-o măsură excesivă;
N. întrucât utilizarea de arme mai puțin letale, inclusiv lansatoarele de proiectile defensive de tip „Flash-Ball” și LBD 40 și grenadele GLI-F4, a cauzat un număr ridicat de răniri grave și cel puțin un deces în cursul demonstrațiilor recente;
O. întrucât în unele state membre a fost permisă utilizarea armelor cu proiectile electrificate, în pofida faptului că acestea sunt considerate un instrument de tortură de către Comitetul contra torturii al ONU;
P. întrucât Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei și-a exprimat îngrijorarea cu privire la dreptul de a protesta pașnic încă de la începutul protestelor „vestelor galbene” din Franța; întrucât cel puțin 3 200 de persoane au fost rănite în cursul acestor proteste, printre care 46 de copii și 44 de jurnaliști, 188 suferind leziuni la cap, 20 având ochii răniți sau pierzând vederea la un ochi, iar cinci persoane având mâinile amputate traumatic,
1. invită statele membre să respecte dreptul de a protesta, libertatea de asociere și libertatea de exprimare;
2. subliniază că existența unor dezbateri publice și a dreptului de a protesta este vitală pentru funcționarea societăților democratice;
3. îndeamnă statele membre să nu adopte acte legislative sau practici care să restricționeze preventiv dreptul de a protesta sau care ar incrimina în avans protestatarii fără supraveghere judiciară; subliniază că ar trebui să se evite arestarea discreționară în masă a unor potențiali protestatari;
4. condamnă intervențiile violente și disproporționate ale autorităților în timpul protestelor și demonstrațiilor pașnice din mai multe state membre; îndeamnă autoritățile competente să asigure desfășurarea unor anchete transparente, imparțiale, independente și efective în cazurile în care se presupune sau se afirmă că forța a fost utilizată în măsură excesivă; reamintește că serviciile de aplicare a legii trebuie să răspundă pentru îndeplinirea atribuțiilor lor și pentru respectarea cadrelor juridic și operațional; subliniază că ar trebui trași la răspundere nu numai funcționarii responsabili de asigurarea respectării legii, ci și superiorii acestora, inclusiv cei de la nivel politic, precum și serviciile de aplicare a legii în ansamblul lor;
5. condamnă statele membre care utilizează forța excesivă împotriva demonstranților pașnici;
6. invită statele membre să utilizeze practici alternative pentru a menține ordinea publică, care s-au dovedit deja eficiente în unele state membre, în special comunicarea directă cu demonstranții, inclusiv prin intermediul unor ecrane de mari dimensiuni, evitând pe cât posibil contactul fizic cu demonstranții și recurgând la serviciile unor ofițeri specializați în mediere, care să aibă studii de psihologie și sociologie;
7. subliniază importanța unei formări periodice a tuturor funcționarilor responsabili cu aplicarea legii în ceea ce privește utilizarea forței și a armelor mai puțin letale în cadrul menținerii ordinii publice, pe baza standardelor din domeniul drepturilor omului;
8. constată că interzicerea anumitor tipuri de arme mai puțin letale a fost solicitată de numeroase organizații și organisme internaționale, inclusiv de Raportorul special al Organizației Națiunilor Unite pe probleme de execuții extrajudiciare, sumare sau arbitrare și de Raportorul special al ONU pentru drepturile de întrunire pașnică și de asociere, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei și Apărătorul drepturilor din Franța;
9. este îngrijorat de faptul că statele membre aplică criterii diferite pentru autorizarea utilizării forței și a armelor de către autoritățile de aplicare a legii pentru menținerea ordinii publice; regretă faptul că cetățenii UE sunt tratați în moduri foarte diferite de către autoritățile de aplicare a legii și că drepturile lor fundamentale nu sunt protejate în același fel;
10. invită Comisia pentru petiții să trateze cu cea mai mare atenție petițiile legate de utilizarea excesivă a forței și să-și revadă deciziile de a declara inadmisibile petițiile pe această temă;
11. salută decizia anumitor state membre de a suspenda sau de a interzice anumite tipuri de arme mai puțin letale; solicită insistent să fie interzisă fabricarea, comercializarea și utilizarea anumitor tipuri de arme și dispozitive mai puțin letale pentru menținerea ordinii publice, cum ar fi lansatoarele de proiectile defensive LBD 40, grenadele GLI-F4 și grenadele de dispersare („sting-ball grenades”), a căror utilizare poate cauza vătămări grave sau moartea, putând fi asimilată torturii;
12. regretă decizia unor state membre de a permite utilizarea, pentru menținerea ordinii publice, a armelor cu proiectile electrificate, care sunt considerate un instrument de tortură de către Comitetul contra torturii al ONU;
13. îndeamnă Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să organizeze audieri privind utilizarea forței și a armelor mai puțin letale împotriva întrunirilor și de a elabora un raport pe această temă în colaborare cu STOA, în vederea elaborării de orientări destinate statelor membre cu privire la utilizarea forței și a armelor mai puțin letale; încurajează Comisia și Agenția pentru Drepturi Fundamentale să colaboreze în cadrul tuturor acestor procese;
14. invită statele membre să asigure respectarea obligațiilor ce le revin în domeniul drepturilor fundamentale, precum și faptul că forța este utilizată de către autoritățile de aplicare a legii, atunci când gestionează proteste și demonstrații, numai în ultimă instanță și în mod legal, proporțional și în limita necesității;
15. reamintește că politicile, instrucțiunile și operațiunile în materie de menținere a ordinii trebuie să acorde o atenție specială persoanelor care sunt deosebit de vulnerabile în fața consecințelor negative ale utilizării forței în general, precum și a efectelor produse de armele specifice mai puțin letale, cum ar fi copiii, femeile însărcinate, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, persoanele care suferă de boli mintale sau persoanele care se află sub influența drogurilor sau a alcoolului;
16. invită statele membre să încurajeze formarea continuă a personalului responsabil de asigurarea respectării legii în cadrul tuturor forțelor de poliție cu privire la dreptul național și internațional referitor la drepturile omului;
17. invită statele membre să introducă orientări la nivelul UE pentru un proces de selecție, de testare și de experimentare transparent, independent și consecvent pentru armele utilizate de personalul responsabil de asigurarea aplicării legii, pe baza standardelor, recomandărilor și principiilor directoare ale ONU; constată că, în cadrul acestei evaluări, ar trebui să se determine respectarea legislației și a standardelor internaționale privind drepturile omului înainte de selecție și de utilizare; îndeamnă statele membre să adune date privind toate formele de utilizare a forței, pentru a permite colectarea de dovezi privind utilizarea, utilizarea abuzivă, urmările neașteptate, vătămările și decesele și cauzele acestora;
18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.
- [1] JO L 200, 30.7.2005, p. 1.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2019)0032.