Procedură : 2019/2575(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0159/2019

Texte depuse :

B8-0159/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 12/03/2019 - 9.22

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0156

<Date>{06/03/2019}6.3.2019</Date>
<NoDocSe>B8‑0159/2019</NoDocSe>
PDF 149kWORD 55k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE și posibilele acțiuni la nivelul UE de reducere a acestora</Titre>

<DocRef>(2019/2575(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Dan Nica, Peter Kouroumbashev</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0154/2019

B8‑0159/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE și posibilele acțiuni la nivelul UE de reducere a acestora

(2019/2575(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice[1],

 având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune[2],

 având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2017 privind ENISA, „Agenția UE pentru securitate cibernetică”, de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 și privind certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informației și comunicațiilor („Legea privind securitatea cibernetică”) (COM(2017)0477),

 având în vedere propunerea de regulament de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare (COM(2018)0630),

 având în vedere adoptarea noii Legi privind serviciile naționale de informații de către Congresul național al poporului chinez, la 28 iunie 2017,

 având în vedere declarațiile Consiliului și Comisiei din 13 februarie 2019 privind amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE și posibile acțiuni la nivelul UE de reducere a acestora,

 având în vedere poziția sa adoptată în primă lectură în 14 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană[3],

 având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-China[4],

 având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (COM(2016)0588),

 având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2017 intitulată „Conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G”[5],

 având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor),

 având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât rețeaua 5G va deveni coloana vertebrală a infrastructurii noastre digitale, oferind conectivitate și date, atât în viața de zi cu zi cât și în sectoarele esențiale ale economiei, cum ar fi transporturile, energia, sănătatea, finanțele, telecomunicațiile, apărarea, sectorul spațial și sectorul securității;

B. întrucât, potrivit estimărilor, costurile de implementare a 5G în Europa vor fi cuprinse între 300 și 500 miliarde EUR, ceea ce însemnă că, odată ce au fost instalate, aceste rețele vor fi greu de înlocuit pe termen scurt;

C. întrucât echipamentele 5G sunt furnizate de un număr limitat de societăți, în principal din China și Uniunea Europeană;

D. întrucât o serie de țări terțe au interzis sau intenționează să introducă restricții privind echipamentele 5G fabricate în China;

E. întrucât, în prezent, niciun stat membru al UE nu a declarat public că rețelele sale de telecomunicații integrează tehnologii de tip „backdoor”;

F. întrucât statele membre sunt în curs de a licita spectru pentru a facilita introducerea tehnologiei 5G înainte de 31 decembrie 2020, astfel cum se prevede în Codul european al comunicațiilor electronice;

G. întrucât legea chineză privind serviciile de informații din 2017 impune cetățenilor și entităților din China să furnizeze guvernului chinez acces la date private din motive de securitate națională sau de interese naționale;

H. întrucât legea chineză privind securitatea cibernetică, care a intrat în vigoare în 1 iunie 2017, prevede că operatorii de rețea oferă asistență tehnică organelor de securitate ale statului în activitatea lor;

I. întrucât au fost aprobate legi asemănătoare și în alte țări terțe, în special în SUA, unde a fost adoptată recent Legea de clarificare a utilizării legale a datelor în străinătate (Clarifying Lawful Overseas Use of Data Act - CLOUD Act), care obligă societățile din sectorul datelor și comunicațiilor din SUA să furnizeze date privind cetățenii americani stocate pe orice server pe care îl dețin și îl exploatează atunci când li se solicită acest lucru prin mandat;

J. întrucât, în iunie 2018, UE a inițiat o procedură de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, completată în decembrie 2018, împotriva practicilor chineze care obligă întreprinderile europene să renunțe la tehnologia și cunoștințele sensibile, ca o condiție prealabilă pentru a investi în China,

1. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile recente conform cărora echipamentele 5G dezvoltate de societățile chineze ar integra tehnologii de tip „backdoor” care ar permite producătorilor și autorităților chineze să aibă acces neautorizat la date private și la telecomunicațiile private ale cetățenilor și întreprinderilor din UE; consideră că aceste afirmații ar trebui examinate și anchetate în profunzime;

2. consideră că prezența potențială a unor vulnerabilități majore în echipamentele 5G create de acești producători este un aspect care ar trebui, de asemenea, să fie evaluat și investigat la punerea în aplicare a rețelelor 5G în următorii ani;

3. reiterează că orice entitate stabilită în UE sau care introduce produse pe piața unică, indiferent de naționalitatea sa, trebuie să respecte legislația UE și a statelor membre și obligațiile în materie de drepturi fundamentale, inclusiv cele referitoare la viața privată, la protecția datelor și la securitatea cibernetică;

4. reiterează faptul că orice entitate care furnizează produse, servicii și procese în UE, indiferent de naționalitatea sa, trebuie să îndeplinească criteriile privind securitatea de la stadiul conceperii, care nu numai că descurajează integrarea tehnologiilor de tip „backdoor”, ci și ajută la contracararea altor posibilități de interferență cibernetică cu rețeaua, de exemplu atacurile de tip DDoS (Distributed Denial of Service);

5. invită Comisia să ofere de urgență un răspuns unic la aceste noi amenințări și vulnerabilități cibernetice care decurg din rețelele de telecomunicații de nouă generație; invită statele membre să informeze Comisia cu privire la orice măsură națională pe care intenționează să o adopte pentru a coordona răspunsul Uniunii, astfel încât să asigure cele mai înalte standarde de securitate cibernetică în întreaga Uniune reiterează că este important să se evite introducerea unor măsuri unilaterale disproporționate care ar fragmenta în mod inutil piața unică;

6. consideră că UE ar trebui să ofere un răspuns independent pe baza unei evaluări a riscurilor și a unor dovezi solide;

7. invită statele membre, agențiile de securitate cibernetică, operatorii de telecomunicații, producătorii și furnizorii de servicii de infrastructură critice să raporteze Comisiei și ENISA orice element care dovedește existența unor tehnologii de tip „backdoor”  sau a altor vulnerabilități majore care ar putea compromite integritatea și securitatea rețelelor de telecomunicații sau care încalcă legislația Uniunii și drepturile fundamentale;

8. reamintește că rețelele de telecomunicații sunt interconectate și că orice vulnerabilitate din sistem ar putea afecta și compromite alte părți ale rețelei; invită Comisia să evalueze soliditatea cadrului juridic al Uniunii pentru a răspunde preocupărilor legate de prezența echipamentelor vulnerabile în sectoarele strategice și în infrastructurile de bază; îndeamnă Comisia să prezinte, în timp util, inițiative, inclusiv propuneri legislative, pentru a soluționa eventualele deficite;

9. reamintește că actualul cadru juridic privind telecomunicațiile mandatează statele membre să se asigure că operatorii de telecomunicații respectă integritatea și disponibilitatea rețelelor publice de comunicații electronice; subliniază că, în conformitate cu Codul european al comunicațiilor electronice, statele membre dispun de toate competențele necesare pentru a desfășura anchete și a utiliza o gamă largă de căi de atac în cazul neconformității, garantând prezența pe piața UE a unor produse care iau în considerare viața privată din faza de proiectare;

10. invită statele membre și Comisia să se asigure că echipamentele 5G care urmează să fie utilizate sunt sigure din momentul proiectării și continuă să funcționeze în condiții de siguranță pe toată durata lor de viață; invită Comisia ca, în cooperare cu ENISA, să ofere orientări cu privire la modul de a face față amenințărilor și vulnerabilităților cibernetice atunci când se achiziționează echipamente 5G și alte servicii care presupun cantități mari de date private (și anume, diversificarea echipamentelor furnizate, condiții de licitare a spectrului etc.); consideră că această abordare nu ar trebui să se limiteze la producătorii și vânzătorii de echipamente destinate rețelei 5G, ci ar trebui să se extindă și la rețelele existente și la întregul lanț de aprovizionare; invită Centrul european de competențe și de cercetare în materie de securitate cibernetică să țină seama de orientările menționate mai sus în operațiunile sale și atunci când își stabilește orientarea strategică;

11. îndeamnă statele membre care nu au transpus Directiva (UE) 2016/1148 privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS) să adopte de urgență legislație națională pentru a respecta directiva; invită Comisia să evalueze necesitatea extinderii în continuare a domeniului de aplicare al directivei la noi sectoare și servicii în care sunt expuse cantități mari de date private și care nu sunt reglementate de o legislație specifică (de exemplu, telecomunicațiile și identificarea electronică);

12. salută adoptarea Legii privind securitatea cibernetică, care va consolida rolul ENISA în ceea ce privește răspunsul eficace la atacurile cibernetice, va intensifica cooperarea și coordonarea la nivelul Uniunii și va introduce noi sisteme de certificare pentru produsele și procesele conectate;

13. îndeamnă Comisia să încredințeze ENISA sarcina de a acorda prioritate definirii unui sistem de certificare pentru echipamentele 5G, în scopul de a se asigura că introducerea tehnologiei 5G în Uniune îndeplinește cele mai înalte standarde de securitate și rezistă tehnologiilor de tip „backdoor” sau altor vulnerabilități majore care ar pune în pericol securitatea rețelelor de telecomunicații ale Uniunii și a serviciilor care depind de ele; invită Comisia să includă scheme de certificare pentru sistemele de inteligență artificială (IA) care să fie capabile să detecteze, să atenueze și să raporteze imediat programele malware și deficiențele de securitate în echipamentele 5G;

14. cu toate acestea, reamintește că certificarea nu ar trebui să excludă autoritățile competente și operatorii din procesul de control al lanțului de aprovizionare pentru a asigura integritatea și securitatea echipamentelor lor care operează în medii critice și rețele de telecomunicații;

15. ia act de faptul că societățile chineze, inclusiv întreprinderile de stat, pot avea acces, în ciuda absenței reciprocității, la piețe larg deschise în UE și că China a devenit un investitor net în UE din 2016; își exprimă îngrijorarea cu privire la numeroasele restricții existente cu care se confruntă în continuare întreprinderile europene în China, cum ar fi condiții din ce în ce mai stricte pentru obținerea accesului pe piață, inclusiv transferuri forțate de tehnologie, obligații privind întreprinderilor comune, cerințe tehnice discriminatorii, inclusiv localizarea forțată a datelor, precum și divulgarea codurilor sursă;

16. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că achiziția orchestrată de stat și investițiile care provin din China ar putea compromite interesul strategic european și obiectivele de securitate publică, competitivitatea întreprinderilor europene și locurile de muncă de înaltă calitate din Uniune;

17. reamintește că este necesar ca UE să dispună de urgență de capacități industriale în sectoare strategice cheie (de exemplu, echipamente pentru rețeaua 5G și tehnologii de bază similare), pentru a reduce dependența de producătorii din țări terțe care operează în temeiul unor norme interne fundamental contrare legislației Uniunii privind confidențialitatea și proprietatea industrială; salută adoptarea noului regulament de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe[6] în UE, în scopul de a evalua riscurile potențiale în materie de securitate, inclusiv amenințările cibernetice, care ar putea afecta securitatea sau ordinea publică și care ar putea fi generate de investițiile străine la nivelul statelor membre sau la nivelul Uniunii;

18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Serviciul European de Acțiune Externă, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, statelor în curs de aderare și candidate, guvernului Republicii Populare Chineze și Congresului național al poporului chinez.

 

[1] JO L 321, 17.12.2018, p. 36

[2] JO L 194, 19.7.2016, p. 1

[3] Texte adoptate, P8_TA_(2019)0121

[4] Texte adoptate, P8_TA-PROV(2018)0343

[5] Texte adoptate, P8_TA(2017)0234.

[6] Texte adoptate, P8_TC1-COD(2017)0224.

Ultima actualizare: 8 martie 2019Notă juridică - Politica de confidențialitate