Propunere de rezoluţie - B8-0163/2019Propunere de rezoluţie
B8-0163/2019
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la recomandările privind deschiderea negocierilor comerciale dintre UE și SUA

8.3.2019 - (2019/2537(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Bernd Langeîn numele Comisiei pentru comerț internațional


Procedură : 2019/2537(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0163/2019
Texte depuse :
B8-0163/2019
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B8‑0163/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la recomandările privind deschiderea negocierilor comerciale dintre UE și SUA

(2019/2537(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2015 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei Europene privind negocierile Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)[1],

–  având în vedere rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la Raportul anual privind punerea în aplicare a politicii comerciale comune[2],

–  având în vedere rezoluția din 3 iulie 2018 privind diplomația în domeniul climei[3],

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-SUA[4],

–  având în vedere Declarația comună SUA-UE din 25 iulie 2018 în urma vizitei Președintelui Juncker la Casa Albă[5],

–  având în vedere „Sinteza obiectivelor de negociere specifice pentru deschiderea negocierilor SUA-UE”, publicată în ianuarie 2019 de Biroul reprezentantului comercial al Statelor Unite,

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 18 ianuarie 2019 de decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord cu Statele Unite ale Americii privind eliminarea taxelor la import pentru mărfurile industriale (COM(2019)0016) și anexa la aceasta, care stabilesc directivele pentru astfel de negocieri[6],

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 18 ianuarie 2019 de decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord cu Statele Unite ale Americii privind evaluarea conformității (COM(2019)0015) și anexa la aceasta, care stabilesc directivele pentru astfel de negocieri[7],

–  având în vedere raportul Comisiei din 30 ianuarie 2019 privind punerea în practică a declarației din 25 iulie 2018,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți – Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497)[8],

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru comerț internațional,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât un parteneriat economic, social și politic solid între UE și SUA are o importanță strategică și este esențial pentru dezvoltarea unei economii mondiale democratice, sigure și prospere;

B.  întrucât acțiunile și politicile inițiate de actuala administrație a SUA reprezintă o problemă nu numai pentru relațiile comerciale dintre UE și SUA, care constituie relația economică de cea mai mare amploare din lume, ci, prin contestarea principiilor de bază ale relațiilor internaționale, a statului de drept și a respectului reciproc, subminează și sistemul comercial mondial multilateral bazat pe norme și valori; întrucât parteneriatul are nevoie de un nou impuls pentru a reduce tensiunile actuale și a asigura o mai mare stabilitate și previzibilitate în relațiile comerciale dintre UE și SUA; întrucât, date fiind dificultățile cu care se confruntă ambele părți, UE și SUA au un interes comun în colaborarea și coordonarea în materie de politică comercială pentru a defini viitorul sistem comercial multilateral și standardele globale;

C.  întrucât UE își menține pe deplin angajamentul față de multilateralism și o ordine internațională bazată pe norme, consacrate în cadrul OMC, care sunt benefice pentru cetățeni, societăți și întreprinderi atât în SUA, cât și în UE;

D.  întrucât, pe parcursul perioadei legale de consultări de 90 zile, nu s-au purtat discuții preliminare cu UE;

E.  întrucât, din cauza domeniului limitat de aplicare al acordului, s-a renunțat la procesul oficial de evaluare a impactului, inclusiv a impactului asupra dezvoltării durabile, care însoțește, de obicei, începerea negocierilor comerciale și la care Comisia s-a angajat în conformitate cu strategia „Comerț pentru toți” și cu principiile Agendei pentru o mai bună reglementare; întrucât evaluarea de impact realizată în timpul negocierilor privind TTIP ar trebui să fie consultată și luată în considerare;

F.  întrucât UE contestă impunerea de către SUA a unor taxe antidumping și compensatorii pentru măslinele spaniole și a solicitat consultări cu SUA în cadrul OMC, dat fiind faptul că astfel de măsuri sunt nejustificate, nefondate și contrare normelor OMC;

G.  întrucât la 31 mai 2018 SUA a impus taxe ilegale la importurile de oțel și aluminiu din, printre altele, UE, în temeiul secțiunii 232 din Legea privind extinderea comerțului; întrucât aceste taxe la import sunt încă în vigoare, iar Comisia le-a răspuns prin măsuri de reechilibrare conforme cu normele OMC;

H.  întrucât administrația Trump a început o investigație similară cu privire la importurile de autovehicule și piese auto, ceea ce ar putea duce la creșterea taxelor la importurile de astfel de bunuri din UE; întrucât raportul Departamentului Comerțului din SUA, conținând recomandarea privind adoptarea sau nu de către această țară a restricțiilor la import pentru autovehicule din motive de securitate națională, urmează să fie publicat;

I.  întrucât aceste măsuri unilaterale ale SUA sunt ilegale, creează incertitudine pe piață, subminează competitivitatea întreprinderilor, atât din SUA, cât și din UE, subminează regulile comerțului mondial și riscă să intensifice tensiunile comerciale; întrucât UE și SUA ar trebui să colaboreze pentru a reforma și pentru a consolida în continuare sistemul OMC împotriva practicilor comerciale neloiale; întrucât inițiativele întreprinse de președintele Juncker și de comisarul Malmström sunt binevenite în această privință;

J.  întrucât proiectele de obiective de negociere ale UE și SUA diferă din punctul de vedere al sferei de cuprindere și al sectoarelor vizate; întrucât declarația comună nu acoperă sectorul automobilelor; întrucât Comisia și-a exprimat intenția de a include sectorul automobilelor în cadrul negocierilor avute în vedere și a anunțat în recomandarea sa pentru o decizie a Consiliului că UE este pregătită să ia în considerare sensibilitățile potențiale ale SUA în legătură cu anumite produse din sectorul auto;

K.  întrucât negocierile privind TTIP au indicat în mod clar că, în această etapă, condițiile politice și economice pentru un acord comercial cuprinzător între UE și SUA nu sunt întrunite din cauza complexității și abordărilor și normelor comerciale diferite ale celor două părți; întrucât, totuși, experiențele anterioare au arătat că acorduri limitate ar putea fi încheiate cu rezultate pozitive;

L.  întrucât excluderea sectorului automobilelor din cadrul negocierilor este doar în interesul politic al SUA;

M.  întrucât UE regretă reinstituirea sancțiunilor impuse de SUA ca urmare a retragerii sale din Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), precum și amenințările din partea Casei Albe ca răspuns la eforturile UE de a-și respecta angajamentele în cadrul JCPOA,

1.  ia act de Declarația comună SUA-UE din 25 iulie 2018; reamintește că scopul acestei declarații este de a evita escaladarea tensiunilor comerciale; regretă că, anterior vizitei, Parlamentul European nu a fost informat cu privire la conținutul și obiectivele declarației;

2.  reiterează faptul că UE nu ar trebui să negocieze cu SUA sub amenințări; remarcă, totuși, că recomandările de a deschide negocierile pentru încheierea unui acord care să respecte normele OMC sunt esențiale pentru menținerea și punerea integrală în aplicare a angajamentelor convenite între UE și SUA în Declarație;

3.  regretă că, până în prezent, SUA nu și-au asumat niciun angajament de a anula taxele la import pentru oțel și aluminiu și că investigația privind importurile de autovehicule și de piese de schimb pentru automobile în SUA este încă în curs; regretă impunerea unor taxe la import pentru măslinele spaniole;

4.  invită Comisia să se asigure că orice cooperare în materie de reglementare este în continuare voluntară și respectă autonomia autorităților de reglementare, având scopul de a identifica barierele și sarcinile administrative inutile; reamintește că cooperarea în materie de reglementare trebuie să urmărească avantajul guvernanței economiei mondiale prin creșterea convergenței și a cooperării în materie de standarde internaționale;

5.  ia act de faptul că Comisia și-a exprimat disponibilitatea de a adopta măsuri de reechilibrare imediat în cazul în care SUA impune taxe la import sau contingente pentru autovehiculele exportate din UE; își reafirmă sprijinul pentru astfel de măsuri;

6.  reafirmă că nici directivele de negociere ale UE, nici cele ale SUA nu au în vedere reluarea negocierilor privind TTIP; este de părere că un acord limitat încheiat cu SUA privind eliminarea taxelor la import pentru bunurile industriale, inclusiv pentru autovehicule, și care ține seama de sensibilitățile industriale din Europa legate de diferențele în ceea ce privește energia și costurile de reglementare, precum și un acord privind evaluarea conformității care nu conține modificări ale standardelor și normelor UE, pot deschide calea către lansarea unui nou proces care să ducă la relații comerciale reciproc avantajoase și pot astfel reduce tensiunile comerciale actuale; subliniază că orice acord trebuie să fie compatibil cu normele și obligațiile OMC, inclusiv cu articolul XXIV din GATT; remarcă faptul că recomandările Comisiei privind deschiderea negocierilor nu ar trebui interpretate ca un indiciu potrivit căruia ar exista posibilitatea unor derogări de la politicile comerciale și de investiții existente, așa cum se subliniază în strategia „Comerț pentru toți”;

7.  ia act de faptul că obiectivele de negociere specifice ale SUA pentru deschiderea negocierilor SUA-UE vizează asigurarea unui acces generalizat la piața UE pentru produsele agricole din SUA prin reducerea sau eliminarea taxelor la import, precum și prin reducerea barierelor legate de diferențele între reglementări și standarde; subliniază că agricultura nu face obiectul Declarației comune; ia act de faptul că proiectul de mandat de negociere al Comisiei se concentrează strict asupra eliminării taxelor la import pentru bunurile industriale, inclusiv pentru sectorul automobilelor, în vreme ce produsele agricole sunt excluse; ia act de faptul că Comisia a pregătit terenul pentru creșterea cotei de piață a UE la soia de la 9 % la 75 % în perioada cuprinsă între august 2017 și ianuarie 2019;

8.  subliniază că bunurile industriale reprezintă 94 % din exporturile UE către SUA și că eliminarea reciprocă a taxelor la import are potențialul de a crește fluxurile comerciale dintre UE și SUA; ia act de faptul că SUA practică taxe la import foarte mari pentru bunurile prelucrate, cum ar fi produsele din piele, îmbrăcămintea și produsele textile, încălțămintea și ceramica, și că eliminarea acestora ar deschide perspective pentru exportatorii din UE și ar stimula competitivitatea industriilor UE;

9.  consideră că cooperarea privind standardele și evaluarea conformității este în avantajul reciproc al întreprinderilor din UE și din SUA, în special al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), care vor beneficia de eliminarea suprapunerilor legate de testare, inspecție și certificare; subliniază faptul că acest lucru nu aduce atingere standardelor UE;

10.  ia act de faptul că unul dintre obiectivele Declarației comune menționate mai sus este aspirația de a colabora strâns cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune de reformare a OMC; regretă blocarea nominalizărilor noilor membri ai organului de apel al OMC de către SUA, ceea ce afectează funcționarea sistemului OMC de soluționare a litigiilor;

11.  regretă profund retragerea SUA din Acordul de la Paris; reamintește că Parlamentul European a subliniat în rezoluția sa referitoare la diplomația în domeniul climei că UE ar trebui să transforme ratificarea și punerea în aplicare a Acordului de la Paris într-o condiție pentru orice viitor acord comercial; subliniază, totuși, că recomandările se referă la un acord limitat, și nu la un acord de liber schimb cuprinzător; consideră, prin urmare, că orice astfel de acord ar trebui să reprezinte o excepție impusă de circumstanțe specifice și să nu creeze, în orice caz, un precedent pentru Uniunea Europeană în negocierile viitoare; constată, în acest context, că rezoluția referitoare la diplomația în domeniul climei subliniază importanța cooperării strânse cu SUA și invită Comisia să inițieze un dialog cu SUA în ceea ce privește politicile în domeniul climei și al sustenabilității;

12.  consideră că încheierea unui acord comercial și de evaluare a conformității cu SUA în condițiile menționate mai sus nu reflectă principiile generale ale acordurilor comerciale ale UE; consideră, cu toate acestea, că, având în vedere împrejurările excepționale, deschiderea negocierilor pentru un acord cu un domeniu de aplicare limitat și conținând puncte nenegociabile cu SUA are potențialul de a produce un rezultat care ar putea fi în interesul cetățenilor europeni, al societăților și al întreprinderilor, în special al IMM-urilor, ar putea genera creștere economică și, de asemenea, ar putea crea un climat mai favorabil între parteneri care i-ar putea ajuta să abordeze împreună problemele globale, inclusiv reforma OMC, contribuind la depășirea blocajului comercial actual, însă acesta poate avea succes și poate fi în conformitate cu o politică comercială a UE bazată pe valori doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții minime:

(1)  anularea taxelor la import la aluminiu și oțel în conformitate cu secțiunea 232 din Legea privind extinderea comerțului a SUA din 1962 înainte de încheierea acordului;

(2)  un proces amplu de consultare cu societatea civilă și o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile a acordului propus, precum și luarea în considerare a evaluărilor de impact și a studiilor realizate deja în acest domeniu;

13.  invită, prin urmare, Consiliul să țină seama de aceste considerente la adoptarea directivelor de negociere și să garanteze:

–  existența unui angajament clar în mandatul UE de a include în negocieri autovehiculele și piesele auto;

–  mai multă claritate cu privire la modul în care vor fi abordate regulile de origine în cadrul negocierilor;

–  excluderea de la negocieri a agriculturii;

–  includerea unei clauze de suspendare în mandatul de negociere care să fie aplicată în orice moment în cazul în care SUA ar impune taxe la import suplimentare sau alte măsuri comerciale restrictive asupra produselor UE, fie în temeiul secțiunii 232 din Legea privind extinderea comerțului din 1962, fie în temeiul secțiunii 301 din Legea comerțului din 1974 sau în temeiul oricărei legi similare a SUA, în timpul negocierilor sau înainte de începerea acestora;

14.  invită Comisia să informeze Parlamentul și să îl asocieze pe deplin în toate etapele negocierilor, ținând seama, de asemenea, de alegerile europene; invită Consiliul să nu autorizeze aplicarea acordului înainte ca Parlamentul să își dea aprobarea; așteaptă ca atât Comisia, cât și Consiliul să continue să asigure cel mai înalt nivel de transparență pe întreg parcursul negocierilor; invită, prin urmare, Consiliul să publice directivele de negociere în cazul în care le aprobă; reamintește Comisiei obligația de a prezenta evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile pentru posibilul acord, în conformitate cu Agenda pentru o mai bună reglementare;

15.  invită Consiliul să nu autorizeze directivele de negociere înainte ca Parlamentul să adopte o poziție;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre și administrației și Congresului SUA.

Ultima actualizare: 8 martie 2019
Aviz juridic - Politica de confidențialitate