Procedură : 2019/2580(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0178/2019

Texte depuse :

B8-0178/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/03/2019 - 11.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0215

<Date>{11/03/2019}11.3.2019</Date>
<NoDocSe>B8‑0178/2019</NoDocSe>
PDF 151kWORD 50k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la un regim european de sancțiuni în cazul încălcării drepturilor omului</Titre>

<DocRef>(2019/2580(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Laima Liucija Andrikienė, Sandra Kalniete, Esther de Lange, Cristian Dan Preda, David McAllister, José Ignacio Salafranca Sánchez‑Neyra, Dubravka Šuica, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Michael Gahler, Tunne Kelam, Eduard Kukan, Jaromír Štětina, Fernando Ruas</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0177/2019

B8‑0178/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la un regim european de sancțiuni în cazul încălcării drepturilor omului

(2019/2580(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la instituirea unui mecanism la nivelul UE pentru impunerea de sancțiuni specifice împotriva persoanelor implicate în încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv recomandarea sa către Consiliu din 2 aprilie 2014 privind stabilirea unor restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționarii ruși implicați în cazul Serghei Magnițki[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2019 referitoare la situația din Cecenia și la cazul lui Oyub Titiev[2],

 având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2019 referitoare la situația relațiilor politice dintre UE și Rusia[3],

 având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la Raportul anual 2017 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[4],

 având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile omului în țările terțe[5],

 având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare ISIS/Daesh[6],

 având în vedere raportul din 30 octombrie 2018 al Comisiei pentru probleme juridice și drepturile omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei intitulat „Serghei Magnițki și dincolo de cazul său – lupta împotriva impunității prin intermediul unor sancțiuni specifice”,

 având în vedere Orientările privind punerea în aplicare și evaluarea măsurilor restrictive (sancțiunilor), care au fost adoptate de Consiliu în 2003 și revizuite și actualizate în 2005, 2009, 2012 și 2017,

 având în vedere declarația din 10 decembrie 2018 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în numele UE, privind Ziua Drepturilor Omului,

 având în vedere afirmația președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, făcută în discursul său privind starea Uniunii din 12 septembrie 2018, propunând ca statele membre să facă uz de majoritatea calificată în anumite domenii ale PESC a UE, cum ar fi reacția colectivă la încălcări ale drepturilor omului și aplicarea de sancțiuni eficace,

 având în vedere studiul din aprilie 2018 intitulat „Sancțiuni specifice împotriva persoanelor pe motive de încălcări grave ale drepturilor omului – impact, tendințe și perspective la nivelul UE”

 având în vedere propunerea din 14 noiembrie 2018 privind o Comisie europeană de interzicere a intrării din cauza încălcării drepturilor omului,

 având în vedere propunerea guvernului neerlandez privind un regim de sancțiuni în materie de drepturi ale omului la nivel european,

 având în vedere titlul V capitolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) referitor la adoptarea de sancțiuni în cadrul PESC,

 având în vedere articolul 215 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitor la adoptarea de sancțiuni atât împotriva țărilor terțe, cât și a persoanelor, grupurilor și entităților fără caracter statal,

 având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât sancțiunile reprezintă un instrument esențial al PESC; întrucât sancțiunile au devenit, în ultimele două decenii, o parte integrantă a setului de instrumente ale UE în domeniul relațiilor externe, cu peste 40 de măsuri restrictive diferite în vigoare în prezent împotriva a 34 de țări; întrucât se estimează că două treimi din sancțiunile UE specifice unei țări au fost impuse în sprijinul obiectivelor privind drepturile omului și democrația;

B. întrucât sancțiunile au scopul de a determina schimbări în politica sau comportamentul celor vizați, în vederea promovării obiectivelor PESC. întrucât unul dintre obiectivele principale ale PESC este dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

C. întrucât sancțiunile sunt concepute pentru a reduce la minimum consecințele negative pentru cei care nu sunt responsabili de politicile sau acțiunile care au condus la adoptarea acestora, în special pentru populațiile civile locale și pentru activitățile legitime desfășurate în țara respectivă sau împreună cu aceasta;

D. întrucât toate sancțiunile adoptate de UE respectă pe deplin obligațiile în temeiul dreptului internațional, inclusiv cele care țin de drepturile omului și de libertățile fundamentale. întrucât sancțiunile ar trebui revizuite regulat, pentru a se asigura că acestea contribuie la obiectivele lor declarate;

E. întrucât, în plus față de sancțiunile specifice unei țări care vizează modificarea comportamentului statelor, UE a introdus recent măsuri restrictive împotriva proliferării și utilizării armelor chimice și a atacurilor cibernetice, precum și măsuri specifice de combatere a terorismului;

F. întrucât Estonia, Letonia, Lituania, Regatul Unit, Canada și Statele Unite au adoptat „legi Magnițki” care dau guvernelor acestor țări posibilitatea de a impune sancțiuni specifice, cum ar fi interdicția de acordare a vizelor și înghețarea activelor pentru autorii și beneficiarii încălcărilor grave ale drepturilor omului; întrucât Parlamentul European a solicitat în mod repetat instituirea unui regim de sancțiuni „Magnițki” al UE;

G. întrucât „legile Magnițki” existente nu se limitează la persoane din anumite țări sau la persoane despre care s-a constatat că sunt implicate în anumite infracțiuni, ci vizează toți autorii unor încălcări grave ale drepturilor omului care se bucură de impunitate;

H. întrucât unele organe naționale de aplicare a legii nu au reușit să tragă la răspundere autorii infracțiunilor; întrucât o Lege Magnițki a UE, care să includă sancțiuni specifice și corect aplicate, ar fi foarte eficientă în astfel de cazuri;

I. întrucât, în noiembrie 2018, guvernul neerlandez a inițiat o discuție între statele membre ale UE cu privire la oportunitatea politică a unui regim specific de sancțiuni legate de încălcarea drepturilor omului la nivelul UE; întrucât discuțiile preliminare continuă la nivelul grupului de lucru al Consiliului,

1. condamnă cu fermitate toate încălcările drepturilor omului din întreaga lume; îndeamnă Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să elaboreze, înainte de sfârșitul actualei legislaturi, o propunere legislativă privind o Lege Magnițki a UE, care ar permite să se impună interdicții de acordare a vizelor și sancțiuni specifice, cum ar fi blocarea bunurilor și a intereselor legate de bunuri în cadrul jurisdicției UE, față de funcționari publici individuali sau de persoane care acționează în exercitarea atribuțiilor lor oficiale, actori și entități statale și nestatale care se fac responsabili (responsabile) de încălcări grave ale drepturilor omului;

2. își exprimă opinia că persecuțiile, atrocitățile și criminalitatea internațională îndreptată împotriva minorităților religioase și etnice reprezintă crime de război și crime împotriva umanității; subliniază că persoanele care, în mod intenționat, din motive religioase și etnice, participă la comploturi în vederea comiterii unor astfel de atrocități, planifică, comit sau încearcă să comită, sprijină astfel de atrocități, incită la comiterea acestora sau sunt complice la acestea ar trebui deferite justiției;

3. subliniază importanța unei liste de sancțiuni imediate pentru a asigura o punere în aplicare eficientă a unei Legi Magnițki europene; invită Consiliul să-și continue fără întârziere lucrările pe această temă; subliniază importanța rolului Parlamentului în controlul acestui viitor regim, în special în definirea criteriilor de includere pe listă;

4. este ferm convins că un astfel de regim ar constitui un adaos valoros la instrumentele UE existente privind drepturile omului și politica externă și ar întări rolul UE de actor mondial în domeniul drepturilor omului, în special în lupta sa împotriva impunității și în sprijinirea victimelor încălcărilor și a apărătorilor drepturilor omului din întreaga lume;

5. subliniază faptul că regimul ar trebui să permită adoptarea de măsuri restrictive, în special înghețarea activelor și interdicții de intrare în UE, împotriva persoanelor sau entităților responsabile sau implicate în planificarea, conducerea sau comiterea unor încălcări grave sau abuzuri ale drepturile omului ori care sprijină, finanțează sau contribuie la aceste încălcări și abuzuri; îndeamnă, în acest sens, să se definească clar ce constituie încălcare, pentru a remedia situația actuală;

6. insistă ca deciziile de a include și a scoate de pe listă persoane și entități să se bazeze pe criterii clare și distincte și să aibă legătură directă cu infracțiunea comisă, pentru a garanta un control jurisdicțional riguros;

7. subliniază necesitatea ca toate statele membre să interpreteze aplicarea sancțiunilor în același mod consecvent; invită statele membre să colaboreze pentru a identifica persoanele adecvate să fie vizate, inclusiv prin utilizarea mecanismelor relevante ale Uniunii, făcând schimb de informații privind persoanele incluse pe listele de sancțiuni și comunicând motivele care stau la baza convingerii lor rezonabile că aceste persoane sunt responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului; subliniază că traficanții de persoane care profită de fluxurile de migrație ar trebui să fie sancționați în cadrul acestui regim;

8. salută propunerea făcută de președintele Comisiei de a depăși unanimitatea în procesul decizional din Consiliu în domeniile specifice PESC, inclusiv în chestiuni ce țin de drepturile omului; consideră că un astfel de proces decizional ar putea fi aplicat acestui nou regim de sancțiuni;

9. invită toate statele membre să se asigure că sunt respectate pe deplin deciziile Consiliului privind măsurile restrictive împotriva persoanelor și a entităților și, în special, înghețarea activelor persoanelor fizice înscrise pe listă și restricțiile privind admiterea pe teritoriile lor respective ca urmare a încălcării drepturilor omului;

10. subliniază că urmărirea penală a autorilor încălcărilor grave ale drepturilor omului prin intermediul jurisdicțiilor naționale sau internaționale ar trebui să rămână obiectivul principal al tuturor eforturilor de combatere a impunității asumate de UE și de statele sale membre; invită Consiliul să includă încălcările transfrontaliere în sfera de aplicare a regimului;

11. invită Comisia să aloce resurse și cunoștințe specializate adecvate pentru a asigura respectarea acestui regim și a-l monitoriza, odată ce acesta va fi înființat, precum și să acorde o atenție deosebită comunicării publice cu privire la liste, atât în UE, cât și în țările în cauză;

12. sprijină eforturile activiștilor societății civile de a institui un astfel de regim și încurajează discuțiile privind propunerea de înființare a unui eventual comitet consultativ independent la nivelul UE;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, precum și Secretarului General al Consiliului Europei.

 

[1] JO C 408, 30.11.2017, p. 43.

[2] Texte adoptate, P8_TA(2019)0115.

[3] Texte adoptate, P8_TA(2019)0157.

[4] Texte adoptate, P8_TA(2018)0515.

[5] JO C 337, 20.9.2018, p. 82.

[6] JO C 35, 31.1.2018, p. 77.

Ultima actualizare: 13 martie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate