Propunere de rezoluţie - B8-0202/2019Propunere de rezoluţie
B8-0202/2019

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la schimbările climatice - o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei

11.3.2019 - (2019/2582(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Peter Liese, Christian Ehlerîn numele Grupului PPE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0195/2019

Procedură : 2019/2582(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0202/2019
Texte depuse :
B8-0202/2019
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8‑0202/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la schimbările climatice - o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei

(2019/2582(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

–  având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto la aceasta,

–  având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum și cea de-a 21-a Conferință a părților (COP21) la CCONUSC și cea de-a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP11), desfășurate la Paris, Franța, în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24)[1],

–  având în vedere pachetul „Energie curată pentru toți europenii”,

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei privind strategia de reducere pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE, în conformitate cu Acordul de la Paris (O-000007/2019 – B8‑0000/2019 și O-000008/2019 – B8‑0000/2019) și privind o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei (O-000016/2019 – B8‑0000/2019 și O-000017/2019 – B8‑0000/2019),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

1.  salută Comunicarea Comisiei privind strategia pe termen lung intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, care subliniază oportunitățile și provocările pe care tranziția către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră le implică pentru cetățenii europeni și economia europeană și care pune bazele unei dezbateri ample care implică instituțiile UE, parlamentele naționale, sectorul afacerilor, organizațiile neguvernamentale, orașele și comunitățile, precum și cetățenii; aprobă obiectivul privind un nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero până în 2050 și îndeamnă statele membre să facă același lucru în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei care va avea loc la summitul special al UE de la Sibiu din mai 2019;

2.  consideră că Europa poate deschide calea către neutralitatea climatică investind în soluții tehnologice inovatoare, implicând cetățenii și armonizând acțiunile în domenii-cheie, cum ar fi energia, politica industrială și cercetarea, asigurând, în același timp, echitatea socială pentru o tranziție justă;

3.  este de acord cu domeniile strategice identificate de Comisie în care acțiunea comună este necesară și sprijină eficiența energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie și competitivitatea globală a industriei UE;

4.  subliniază importanța diferitelor măsuri și acte legislative privind clima adoptate în diferite domenii de politică, dar avertizează că o abordare fragmentată ar putea duce la inconsecvențe și ar putea împiedica UE să ajungă la o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050; consideră că trebuie adoptată o abordare globală;

5.  este de acord cu obiectivul UE de a realiza, până în 2050, o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră, așa cum se prevede în Comunicarea Comisiei; solicită statelor membre să ajungă la un acord cu privire la o strategie pentru atingerea acestui obiectiv în cadrul summitului special al UE de la Sibiu, din mai 2019, și invită statele membre să își asume angajamentul de a fi suficient de ambițioase pentru a atinge acest obiectiv;

Politica energetică

6.  subliniază rolul central pe care îl are energia în tranziția către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră;

7.  reamintește că, în ultimele decenii, Uniunea a reușit să disocieze cu succes emisiile de gaze cu efect de seră de creșterea economică și a redus emisiile, în special prin eficiența energetică și răspândirea surselor regenerabile de energie;

8.  subliniază contribuția eficienței energetice la siguranța aprovizionării, competitivitatea economică, protecția mediului, reducerea facturilor la energie și îmbunătățirea calității locuințelor; confirmă rolul important al eficienței energetice în crearea de oportunități de afaceri și de ocupare a forței de muncă, precum și beneficiile globale și regionale ale acesteia; solicită, prin urmare, ca principiul „eficiența energetică pe primul loc” să fie utilizat într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, ca bază pentru procesul către o economie cu emisii zero de gaze cu efect de seră până în 2050;

9.  subliniază că tranziția către o energie curată ar trebui să favorizeze în continuare modernizarea economiei europene, să stimuleze creșterea economică sustenabilă și să genereze beneficii societale și de mediu pentru cetățenii europeni;

10.  consideră că poziția de lider a UE în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice demonstrează altor părți ale lumii că tranziția către o energie curată este posibilă și benefică, dincolo de lupta împotriva schimbărilor climatice;

11.  subliniază că realizarea unei economii cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră va necesita investiții suplimentare considerabile în sistemul energetic al UE și în infrastructura aferentă, în comparație cu nivelul de referință actual, care s-ar putea ridica la 175-290 miliarde EUR pe an;

12.  subliniază că, având în vedere punctele diferite de plecare ale tranziției energetice, eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a asigura neutralitatea climatică la nivelul UE pot fi inegale în cadrul acesteia;

13.  subliniază că finalizarea pieței interne a energiei este esențială pentru reducerea emisiilor; invită, în acest sens, statele membre să pună în aplicare fără întârziere pachetul „Energie curată pentru toți europenii”; reamintește că statele membre au competența de a decide cu privire la mixul lor energetic în cadrul de politici al UE privind clima și energia;

14.  consideră că piața energetică a UE trebuie să fie mai bine conectată și că trebuie să se acorde prioritate construirii de infrastructuri care lipsesc atât pe piața gazului, cât și pe cea a energiei electrice; solicită statelor membre care nu au făcut încă acest lucru să realizeze investițiile necesare pentru îndeplinirea obiectivului de interconectare electrică, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice;

15.  consideră că evoluțiile și soluțiile tehnologice, eficiența energetică, energia din surse regenerabile durabile și integrarea deplină a pieței interne a energiei vor fi esențiale;

Aspectele sociale ale schimbărilor climatice și tranziția echitabilă

16.  salută afirmația Comisiei potrivit căreia un nivel net al emisiilor egal cu zero poate fi atins fără o reducere netă a locurilor de muncă și ia act cu satisfacție de evaluarea detaliată a tranziției din cadrul sectoarelor mari consumatoare de energie; subliniază constatarea că, dacă este gestionată în mod optim și se acordă un sprijin adecvat celor mai vulnerabile regiuni și sectoare și celor mai vulnerabili cetățeni, o tranziție echitabilă către emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero poate duce la o creștere netă a locurilor de muncă în Uniune – ocuparea forței de muncă la nivelul întregii economii va crește cu 2,1 milioane de locuri de muncă până în 2050, conform unui scenariu cu emisii nete egale cu zero, în comparație cu creșterea ocupării forței de muncă cu 1,3 milioane de locuri de muncă în conformitate cu scenariul de reducere a emisiilor cu 80 %, sub rezerva finanțării adecvate; consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să elaboreze un nou audit al competențelor în cadrul Panoramei competențelor în UE, cu date regionale privind competențele necesare pentru o Europă care să fie neutră din punct de vedere climatic, pentru a sprijini cele mai vulnerabile regiuni, sectoare și persoane în ceea ce privește recalificarea pentru locuri de muncă de calitate, adaptate exigențelor viitorului, în regiunile în cauză;

17.  subliniază necesitatea unei abordări anticipative pentru a asigura o tranziție echitabilă pentru cetățenii UE și pentru a sprijini regiunile ale căror economii depind de activități legate de sectoare sau de tehnologii care se preconizează că vor fi în declin sau care vor trebui să se transforme în viitor;

18.  subliniază faptul că în anumite regiuni ale UE, cum ar fi regiunile carbonifere, ar fi necesare mai multe acțiuni și eforturi mai mari în vederea tranziției către o energie curată; își reiterează, în acest context, apelul pentru introducerea în cadrul financiar multianual 2021-2027 a unei alocări specifice în valoare de 4,8 miliarde EUR pentru un nou Fond pentru o tranziție energetică echitabilă, pentru a sprijini lucrătorii și comunitățile din aceste regiuni afectate în mod negativ de această tranziție;

19.  salută faptul că cetățenii din întreaga Europă devin tot mai activi în demonstrațiile pentru dreptate climatică; salută apelurile acestor activiști în favoarea unor politici mai ambițioase și consideră că administrațiile naționale, regionale și locale, precum și UE ar trebui să țină seama de aceste apeluri;

20.  invită toate nivelurile de guvernare, fie acestea naționale, regionale sau locale, să pună în aplicare măsuri pentru a încuraja participarea cetățenilor la tranziția energetică și a stimula schimbul de bune practici;

Obiectivele în materie de climă și energie

21.  salută obiectivele ferme pe termen mediu adoptate de UE pentru 2030, care ar trebui să rămână constante pentru a asigura o stabilitate suficientă pentru investițiile de piață, să valorifice pe deplin potențialul inovării tehnologice și să consolideze posibilitățile întreprinderilor europene de a deveni lideri pe piața mondială în ceea ce privește tehnologiile cu emisii reduse;

22.  subliniază că, pentru a atinge un nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero până în 2050 la costuri optime, trebuie să se acorde prioritate implementării stabile, previzibile și ambițioase a obiectivelor din cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii” pentru 2030, care a fost adoptat;

23.  subliniază clauzele de revizuire pentru obiectivele privind energia climatică pentru 2030 și invită Comisia să evalueze dacă o creștere este în conformitate cu calea rentabilă către o economie cu un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050 și dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere economic atunci când se ia în considerare concurența la nivel mondial;

24.  consideră că, pentru a garanta în continuare o mai mare stabilitate a piețelor, va fi benefic, de asemenea, ca UE să stabilească un obiectiv intermediar suplimentar de reducere a emisiilor până în 2040, care să asigure o mai mare stabilitate și atingerea obiectivului pe termen lung pentru 2050;

Politica industrială

25.  reiterează faptul că tranziția către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră prezintă provocări și oportunități pentru UE și că investițiile în inovarea industrială, inclusiv în tehnologiile digitale și în tehnologiile ecologice, vor fi necesare pentru a stimula creșterea, pentru a consolida competitivitatea, pentru a stimula viitoarele competențe și pentru a crea milioane de locuri de muncă, de exemplu, în cadrul unei economii circulare și a unei bioeconomii în creștere;

26.  consideră că prosperitatea economică, competitivitatea industrială la nivel mondial și politica privind schimbările climatice se consolidează reciproc;

27.  subliniază rolul industriilor mari consumatoare de energie în cadrul eforturilor de reducere pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE; consideră că menținerea poziției de lider a Uniunii în domeniul industrial și al producției industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon, menținerea competitivității industriilor europene și evitarea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și a investițiilor necesită cadre de politică inteligente și specifice; invită Comisia să prezinte o strategie industrială nouă și integrată a UE în domeniul schimbărilor climatice pentru industriile mari consumatoare de energie, pentru a sprijini o tranziție competitivă a industriei grele;

28.  invită Comisia să dezvolte o strategie industrială cu măsuri care să permită industriei europene să concureze la nivel mondial în condiții echitabile; consideră că, în cadrul acestei politici, Comisia ar trebui să examineze eficacitatea și compatibilitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului a unor măsuri suplimentare de protecție a industriilor expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în ceea ce privește importul de produse, care ar înlocui, ar adapta sau ar completa orice măsuri existente privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon;

29.  subliniază că un cadru pentru o politică în domeniul energiei și climei stabil și previzibil este esențial pentru a da investitorilor încrederea de care au atât de mult nevoie și pentru a permite industriilor europene să ia decizii în materie de investiții pe termen lung în Europa, având în vedere că durata de viață a majorității instalațiilor industriale depășește 20 ani;

30.  solicită implementarea rapidă a Fondului pentru inovare EU ETS și inițierea primei cereri de propuneri în 2019, pentru a stimula investițiile în aplicarea tehnologiilor industriale revoluționare cu emisii reduse de dioxid de carbon într-o gamă largă de sectoare, nu numai în cel al producției de energie electrică, ci și în sistemele de termoficare și în procesele industriale;

31.  subliniază că Orientările privind ajutorul de stat reprezintă un instrument eficient de sprijinire a transformării necesare în industrie și, prin urmare, trebuie să fie adaptate în mod corespunzător pentru a răspunde preocupărilor legate de competitivitatea la nivel mondial a industriilor europene;

Contribuțiile altor sectoare

32.  subliniază că, pentru a realiza neutralitatea climatică a economiei UE în ansamblu, trebuie să contribuie toate sectoarele, inclusiv aviația și transporturile maritime internaționale; observă că analiza Comisiei arată că obiectivele globale actuale și măsurile prevăzute de Organizația Maritimă Internațională și, respectiv, de Organizația Aviației Civile Internaționale, chiar dacă sunt puse integral în aplicare, nu asigură reducerea emisiilor într-o măsură necesară, fiind necesare alte măsuri semnificative care să fie coerente cu obiectivul stabilit la nivelul întregii economii de a atinge un nivel net de emisii egal cu zero; subliniază că sunt necesare investiții în tehnologii și combustibili cu emisii zero și cu emisii reduse de dioxid de carbon în aceste sectoare; invită Comisia să pună în practică principiul „poluatorul plătește” în aceste sectoare; reamintește că se preconizează o creștere cu până la 250 % până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturile maritime internaționale; salută faptul că sectorul transporturilor maritime internaționale și-a stabilit un obiectiv ferm de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; observă cu îngrijorare lipsa progreselor privind transpunerea acestui obiectiv în măsuri pe termen scurt și mediu și în alte acțiuni concrete; observă sarcina diferită suportată de diferite moduri de transport; solicită utilizarea a tot mai multe venituri pentru a promova modurile de transport ecologice, precum autobuzele sau căile ferate;

33.  susține o gestionare activă și sustenabilă a pădurilor la nivel național, însoțită de mijloace concrete pentru a stimula o bioeconomie eficientă și durabilă a Uniunii, având în vedere potențialul considerabil al pădurilor de a contribui la consolidarea eforturilor europene în domeniul climei (prin sechestrarea, stocarea și substituirea carbonului) și la realizarea obiectivului privind emisiile zero până în 2050; recunoaște necesitatea adaptării la schimbările climatice și a stopării pierderii biodiversității și degradării serviciilor ecosistemice în UE, precum și necesitatea de a crea politici bazate pe date concrete, care să ajute la aplicarea și finanțarea măsurilor UE de conservare a biodiversității;

Cercetare și inovare

34.  subliniază că programele de cercetare și inovare de la nivel național și european sunt esențiale pentru a sprijini Uniunea în rolul său de lider în lupta împotriva schimbărilor climatice;

35.  consideră că dimensiunea industrială ar trebui inclusă în mod corespunzător în pregătirea și implementarea programelor de cercetare și inovare;

36.  atrage atenția asupra raportului Grupului la nivel înalt privind căile către decarbonizare[2] referitor la rolul cercetării și inovării în atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, oferind UE un avantaj competitiv în cursa pentru decarbonizare; ia act de recomandările tematice și transversale formulate de Grupul la nivel înalt privind căile către decarbonizare, în special privind orientarea noului Program-cadru al UE pentru cercetare și inovare 2021-2027, Orizont Europa;

37.  consideră că, în următoarele două decenii, vor trebui depuse eforturi considerabile în domeniul cercetării și inovării pentru a pune la dispoziția tuturor soluții cu emisii scăzute și zero de dioxid de carbon, făcându-le viabile din punct de vedere economic și social, și pentru a găsi noi soluții pentru realizarea unei economii cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră;

UE și combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial

38.  regretă faptul că multe dintre celelalte economii majore nu elaborează încă strategii pentru 2050 și că nu există aproape nicio dezbatere în alte economii majore cu privire la sporirea CSN în vederea alinierii acestora la obiectivul mondial stabilit în Acordul de la Paris; solicită, prin urmare, Consiliului și Comisiei să intensifice eforturile diplomatice în domeniul climei și să ia și alte măsuri adecvate pentru a încuraja și celelalte economii majore, astfel încât să putem îndeplini împreună obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris;

39.  subliniază importanța unei diplomații puternice și a unei poziții de avangardă a UE în domeniul climei și al energiei pentru a consolida cooperarea și ambiția globală și multilaterală în combaterea schimbărilor climatice și realizarea unei dezvoltări durabile; solicită Comisiei și statelor membre să pledeze pentru cadre și acțiuni comune în forurile ONU;

40.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

Ultima actualizare: 12 martie 2019
Aviz juridic - Politica de confidențialitate