Procedură : 2019/2819(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0099/2019

Texte depuse :

B9-0099/2019

Dezbateri :

PV 18/09/2019 - 17
CRE 18/09/2019 - 17

Voturi :

PV 19/09/2019 - 7.5
CRE 19/09/2019 - 7.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0021

<Date>{17/09/2019}17.9.2019</Date>
<NoDocSe>B9‑0099/2019</NoDocSe>
PDF 142kWORD 48k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la importanța rememorării istoriei europene pentru viitorul Europei</Titre>

<DocRef>(2019/2819(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Kati Piri, Isabel Santos</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0097/2019

B9‑0099/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la importanța rememorării istoriei europene pentru viitorul Europei

(2019/2819(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948,

 având în vedere declarația prim-vicepreședintelui Timmermans și a comisarei Jourová din 22 august 2019, făcută înaintea Zilei europene a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare,

 având în vedere raportul din 9 mai 2017 al Raportorului special al ONU privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranța asociată acestora,

 având în vedere Rezoluția 71/179 a Adunării Generale a ONU din 19 decembrie 2016 privind „combaterea glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată acestora”,

 având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la intensificarea violenței cu caracter neofascist în Europa[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2005 referitoare la cea de a 60-a aniversare a sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa la 8 mai 1945[2],

 având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal[3],

 având în vedere Declarația de la Praga, adoptată la 3 iunie 2008, privind conștiința europeană și comunismul,

 având în vedere declarația sa din 23 septembrie 2008 privind proclamarea datei de 23 august ca Zi europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului[4],

 având în vedere Rezoluția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul[5],

 având în vedere raportul Comisiei din 22 decembrie 2010 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa (COM(2010)0783),

 având în vedere Concluziile Consiliului din 9-10 iunie 2011 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa,

 având în vedere Declarația de la Varșovia, pronunțată la 23 august 2011 cu ocazia Zilei comemorării victimelor regimurilor totalitare,

 având în vedere Declarația comună din 23 august 2018 a reprezentanților guvernelor a opt state membre ale Uniunii Europene privind comemorarea victimelor comunismului,

 având în vedere comisiile pentru adevăr și justiție înființate în diverse părți ale lumii, care au ajutat persoanele care au trăit în numeroase foste regimuri autoritare și totalitare să depășească diferențele și să ajungă la reconciliere,

 având în vedere Rezoluția sa referitoare la situația din Estonia, Letonia și Lituania, adoptată la 13 ianuarie 1983[6],

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, așa cum este consacrat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

B. întrucât milioane de victime au fost deportate, închise, torturate și ucise de regimuri totalitare și autoritare în cursul secolului XX în Europa; întrucât caracterul unic al Holocaustului comis de regimul nazist nu trebuie uitat niciodată;

C. întrucât, cu 80 de ani în urmă, la 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania nazistă au semnat Tratatul de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și protocoalele sale secrete, împărțind astfel Europa și teritoriile statelor independente în sfere de interes ale celor două regimuri totalitare și deschizând calea către izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial;

D. întrucât, ca o consecință directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, urmat de Tratatul vizând granițele și prietenia nazisto-sovietică din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, ceea ce a dus la pierderea definitivă a independenței Poloniei; întrucât, la 30 noiembrie 1939, Uniunea Sovietică a inițiat un război agresiv împotriva Finlandei, iar în iunie 1940 a ocupat și anexat părți din România (teritorii care nu au fost returnate) și a anexat, prin forță, republicile independente ale Lituaniei, Letoniei și Estoniei; întrucât, la 23 august 1989, cea de-a 50-a aniversare a Pactului Molotov-Ribbentrop și comemorarea victimelor regimurilor totalitare au fost celebrate prin evenimentul Calea Baltică, o demonstrație fără precedent, la care au participat două milioane de lituanieni, letoni și estoni;

E. întrucât, după înfrângerea regimului nazist și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, unele țări europene au beneficiat de reconstrucție și reconciliere postbelică, în timp ce altele au rămas sub dictaturi, inclusiv, unele, sub ocupație sovietică, și au continuat să sufere din cauza lipsei libertății, a democrației, a demnității, a drepturilor omului și a dezvoltării socioeconomice;

F. întrucât comemorarea victimelor regimurilor totalitare și autoritare, precum și recunoașterea și conștientizarea moștenirii europene comune a infracțiunilor comise de dictaturile staliniste, naziste și de alte dictaturi, sunt de o importanță vitală pentru unitatea Europei și a cetățenilor săi și pentru consolidarea rezilienței UE la amenințările externe actuale;

G. întrucât grupări și partide politice vădit neofasciste, neonaziste, rasiste și xenofobe au incitat în ultimul timp societatea la ură și violență, reamintindu-ne de ce au fost în stare să facă în trecut;

H. întrucât difuzarea online de discursuri de incitare la ură duce adesea la o intensificare a violențelor, printre care cele comise de grupuri cu caracter neo-fascist,

1. subliniază faptul că Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare, celebrată în fiecare an la 23 august, ne reamintește că nu trebuie să considerăm demnitatea, libertatea, democrația, statul de drept și drepturile omului ca fiind de la sine înțelese și că pacea, democrația și drepturile fundamentale nu reprezintă un dat;

2. omagiază toate victimele nazismului, stalinismului și ale altor regimuri totalitare și autoritare; subliniază că această memorie consolidează valoarea păcii și prosperității aduse de Uniunea noastră;

3. subliniază faptul că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare au împărțit Europa în două zone de influență;

4. reiterează că regimurile naziste, staliniste și alte regimuri totalitare și autoritare s-au făcut vinovate de crime în masă, genocid, deportări și pierderea de vieți omenești și a libertăților în secolul 20, pe o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii;

5. condamnă revizionismul istoric și glorificarea colaboratorilor naziști în unele state membre ale UE; este profund îngrijorat de faptul că fascismul, rasismul, xenofobia și alte forme de intoleranță sunt tot mai mult considerate normale în Uniunea Europeană și se declară șocat de informațiile conform cărora în unele state membre lideri politici, partide politice și autorități de aplicare a legii au pactizat cu grupări neofasciste și neonaziste;

6. invită statele membre să condamne și să combată toate formele de negare a Holocaustului, inclusiv banalizarea și minimalizarea crimelor comise de naziști și de colaboratorii acestora, și să prevină trivializarea în discursul politic și în mass-media;

7. solicită o cultură comună a comemorării care respinge crimele regimurilor fasciste, staliniste și ale altor regimuri totalitare și autoritare din trecut, ca o modalitate de a promova reziliența împotriva amenințărilor moderne la adresa democrației, în special în rândul tinerei generații;

8. încurajează statele membre să promoveze educația, prin intermediul culturii de masă, privind diversitatea societății noastre și istoria noastră comună, inclusiv atrocitățile comise în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cum ar fi Holocaustul, și dezumanizarea sistematică a victimelor sale timp de mai mulți ani;

9. îndeamnă statele membre să asigure respectarea dispozițiilor deciziei-cadru a Consiliului, să combată organizațiile care propagă discursuri de incitare la ură și violență în spațiile publice și online și să interzică efectiv grupurile neofasciste și neonaziste, precum și orice altă fundație sau asociație care preamărește și glorifică nazismul și fascismul, respectând în același timp ordinea de drept și jurisdicția națională;

10. invită Comisia să ofere un sprijin efectiv proiectelor care promovează memoria istorică și comemorarea în statele membre și activităților Platformei memoriei și conștiinței europene, precum și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini comemorarea și amintirea victimelor regimurilor totalitare și autoritare;

11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

[1] Texte adoptate, P8_TA(2018)0428.

[2] JO C 92 E, 20.4.2006, p. 392.

[3] JO L 328, 6.12.2008, p. 55.

[4] JO C 8 E, 14.1.2010, p. 57.

[5] JO C 137 E, 27.5.2010, p. 25.

[6] JO C 42, 14.2.1983, p. 77.

Ultima actualizare: 18 septembrie 2019Notă juridică - Politica de confidențialitate