Procedură : 2019/2810(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0111/2019

Texte depuse :

B9-0111/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 10/10/2019 - 8.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


<Date>{02/10/2019}2.10.2019</Date>
<NoDocSe>B9‑0111/2019</NoDocSe>
PDF 142kWORD 47k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la ingerințele electorale externe și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene</Titre>

<DocRef>(2019/2810(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Christine Anderson, Nicolaus Fest, Lars Patrick Berg</Depute>

<Commission>{ID}în numele Grupului ID</Commission>

</RepeatBlock-By>


B9‑0111/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la ingerințele electorale externe și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene

(2019/2810(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2018 intitulată „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană” (COM(2018)0236),

 având în vedere raportul Comisiei din 14 iunie 2019 privind punerea în aplicare a Planului de acțiune împotriva dezinformării (JOIN(2019)0012),

 având în vedere concluziile Consiliului European din 18 octombrie 2018,

 având în vedere studiul intitulat „Combaterea dezinformării prin mijloace informatice”, publicat de Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară a Parlamentului European, la 15 martie 2019[1],

 având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2019 referitoare la amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE și posibilele acțiuni la nivelul UE de reducere a acestora[2],

 având în vedere recomandarea sa din 13 martie 2019 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind evaluarea acțiunilor întreprinse de SEAE la doi ani după raportul PE privind comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa[3],

 având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la folosirea datelor utilizatorilor Facebook de către Cambridge Analytica și impactul asupra protecției datelor[4],

 având în vedere rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune[5],

 având în vedere cel de al nouăsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și autentică al Comisiei din 24 iulie 2019 (COM(2019)0353),

 având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)[6],

 având în vedere propunerea Comisiei din 6 iunie 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0434),

 având în vedere declarațiile Consiliului și Comisiei din 17 septembrie 2019 privind ingerințele electorale externe și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât încercările actorilor internaționali, inclusiv ale actorilor neguvernamentali de la nivelul Uniunii Europene și ale celor nestatali sprijiniți de UE, de a exercita o influență asupra luării deciziilor prin ingerințe fac parte dintr-o tendință mai amplă cu care se confruntă democrațiile din întreaga lume;

B. întrucât ingerințele pot lua nenumărate forme, inclusiv campanii de dezinformare pe platformele de comunicare socială pentru a modela opinia publică, atacuri cibernetice care vizează infrastructura critică și spionaj industrial;

C. întrucât ingerința electorală a UE în străinătate constituie o provocare majoră, deoarece prezintă riscuri grave pentru societățile și instituțiile democratice europene, pentru drepturile și libertățile fundamentale, pentru statul de drept, pentru securitate, pentru prosperitatea economică și, în ultimă instanță, pentru suveranitate;

D. întrucât interconectarea globală a oamenilor și a economiilor prin mijloace digitale și noi tehnologii a întărit instrumentele aflate la dispoziția actorilor internaționali, inclusiv a UE, în ceea ce privește ingerințele externe; întrucât platformele media pot fi exploatate cu ușurință pentru a răspândi dezinformarea și știrile false;

E. întrucât este necesară sensibilizarea cu privire la campaniile de dezinformare ale UE, deoarece aceasta constituie una dintre principalele surse de dezinformare din Europa,

1. subliniază faptul că libertatea de exprimare, precum și pluralismul mass-mediei se află în centrul societăților democratice reziliente și oferă cea mai bună protecție împotriva campaniilor de dezinformare și a propagandei ostile;

2. subliniază dreptul individual al tuturor cetățenilor statelor membre de a-și procura informațiile în modul pe care ei îl aleg, fără a fi controlați sau manipulați de vreun guvern sau o instituție a UE;

3. reiterează faptul că propaganda în alegeri sponsorizată de UE, ca în cazul referendumului din Regatul Unit privind Brexitul, subminează dreptul oamenilor de a avea un cuvânt de spus în guvernarea țării lor, direct sau prin intermediul reprezentanților liber aleși, astfel cum se prevede în Declarația universală a drepturilor omului;

4. condamnă cu fermitate utilizarea persistentă a propagandei UE în instituțiile de învățământ pentru preșcolari și școlari din statele membre ale UE;

5. condamnă cu fermitate cheltuielile legate de propaganda UE în statele membre;

6. ia act de faptul că nu există dovezi irefutabile cu privire la ingerința Rusiei în alegerile europene și că, în urma unei anchete îndelungate, Raportul Mueller privind activitatea Rusiei în cadrul alegerilor din SUA nu este concludent; constată, de asemenea, că presa internațională și-a exprimat îndoielile cu privire la posibila ingerință a anumitor guverne ale statelor membre în timpul ultimei campanii electorale prezidențiale din SUA;

7. ia act de faptul că nu este clar dacă așa-numita mișcare pentru climă constituie o amenințare hibridă, deoarece este finanțată de actori privați și, posibil, de stat, pentru a influența procesul decizional din cadrul UE și al UE în detrimentul cetățenilor săi; invită Comisia să examineze situația financiară a mișcării pentru climă privind orice ingerință străină;

8. invită Comisia să aibă grijă ca nu cumva UE să creeze un „Minister al Adevărului”, în eforturile sale de combatere a dezinformării, limitând astfel libertatea de exprimare și dreptul de a transmite informații și idei fără ingerința autorităților publice;

9. invită Comisia și statele membre să împiedice ca UE să devină o mașină de (contra)propagandă, care să reducă la tăcere orice formă de opoziție față de discursul său;

10. invită Comisia să evite impunerea unei autocenzuri cetățenilor statelor membre inducându-le frica de a fi reduși la tăcere și/sau sancționați pentru orice formă de critică împotriva UE;

11. invită Comisia și statele membre să se asigure că strategiile de combatere a dezinformării și a propagandei nu sunt utilizate ca instrument pentru a preveni sau pentru a înăbuși criticile aduse la adresa UE;

12. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

[1] Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, Unitatea de prospectivă științifică, 15 martie 2019.

[2] Texte adoptate, P8_TA(2019)0156.

[3] Texte adoptate, P8_TA(2019)0187.

[4] Texte adoptate, P8_TA(2018)0433.

[5] Texte adoptate, P8_TA(2018)0514.

[6] JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

Ultima actualizare: 7 octombrie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate