Procedură : 2019/2854(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0122/2019

Texte depuse :

B9-0122/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 24/10/2019 - 8.6
CRE 24/10/2019 - 8.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0047

<Date>{21/10/2019}21.10.2019</Date>
<NoDocSe>B9‑0122/2019</NoDocSe>
PDF 149kWORD 49k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la impactul negativ al falimentului companiei Thomas Cook asupra turismului în UE</Titre>

<DocRef>(2019/2854(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Carlo Fidanza, Jorge Buxadé Villalba, Angel Dzhambazki</Depute>

<Commission>{ECR}în numele Grupului ECR</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0118/2019

B9‑0122/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la impactul negativ al falimentului companiei Thomas Cook asupra turismului în UE

(2019/2854(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 6 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere articolul 195 din TFUE,

 având în vedere Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91[1],

 având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv” (COM(2007)0621),

 având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

 având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului[2],

 având în vedere Directiva (UE) 2015/2302 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului[3],

 având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2012 referitoare la funcționarea și aplicarea drepturilor dobândite ale persoanelor care călătoresc pe calea aerului[4],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 martie 2013 privind protecția pasagerilor în caz de insolvență a companiilor aeriene (COM(2013)0129),

 având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (Regulamentul privind FEG)[5],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2014 intitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (COM(2014)0086),

 având în vedere poziția sa adoptată la primă lectură la 5 februarie 2014 privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 261/2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și a Regulamentului (CE) nr. 2027/97 privind răspunderea operatorilor de transport aerian privind transportul aerian al pasagerilor și al bagajelor acestora[6],

 având în vedere Rezoluția sa din 29 octombrie 2015 referitoare la noile provocări și concepte pentru promovarea turismului în Europa[7],

 având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord[8],

 având în vedere concluziile Consiliului din 27 mai 2019 privind competitivitatea sectorului turismului ca motor al creșterii economice durabile, al creării de locuri de muncă și al coeziunii sociale în UE în următorul deceniu,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât prăbușirea companiei Thomas Cook, cel mai vechi operator de turism din lume, are un efect negativ asupra economiei, a pieței interne și a ocupării forței de muncă în întreaga Uniune,

B. întrucât turismul reprezintă aproximativ 4 % din PIB-ul UE și peste 10 % dacă se iau în considerare toate sectoarele conexe turismului; întrucât sectorul turismului este, de asemenea, un motor esențial al ocupării forței de muncă, având aproape 12 milioane de lucrători angajați și asigurând cel puțin 5 % din totalul locurilor de muncă (peste 27 de milioane de lucrători și aproape 12 % din totalul locurilor de muncă dacă sunt luate în considerare legăturile sale cu alte sectoare), precum și 20 % din locurile de muncă ocupate de tinerii cu vârsta sub 25 de ani;

C. întrucât sectorul turismului acoperă o mare diversitate de servicii și profesii și, datorită caracterului personal al activităților sale, necesită un număr mare de angajați; întrucât turismul este un stimul foarte important pentru multe alte sectoare ale economiei; întrucât sectorul este dominat în principal de întreprinderi mici și mijlocii, ale căror activități generează locuri de muncă și prosperitate în regiuni care depind în mare măsură de turism;

D. întrucât, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, UE are competența de a sprijini sau de a completa acțiunile statelor sale membre în domeniul turismului;

E. întrucât turismul este un sector-cheie pentru economie și pentru ocuparea forței de muncă în UE, iar prioritățile noii Comisii – în special aceea de a sprijini „o economie în serviciul cetățenilor” – ar trebui, prin urmare, să reflecte importanța acestui sector și nevoile sale;

F. întrucât încetarea activităților companiei Thomas Cook a necesitat o operațiune uriașă de repatriere a peste 600 000 de persoane din diferite puncte din întreaga lume în locurile lor de origine;

G. întrucât încetarea activităților de către compania Thomas Cook a adus prejudicii economice grave sectorului turismului și ocupării forței de muncă; întrucât acest lucru va necesita luarea de măsuri adecvate pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului și pentru a ajuta agențiile de turism europene să plaseze și de acum încolo Europa pe primul loc în lume ca destinație turistică, fapt ce constituie un motor al creșterii și al dezvoltării durabile a orașelor și regiunilor sale;

H. întrucât mulți consumatori au achiziționat pachete de servicii de călătorie de la Thomas Cook; întrucât Directiva revizuită privind pachetele de servicii pentru călătorii [Directiva (UE) 2015/2302] a completat și a armonizat protecția consumatorilor de pachete de servicii de călătorie în întreaga Europă; întrucât insolvența operatorilor de turism afectează consumatorii, în special atunci când aceștia sunt în străinătate și, așadar, mai vulnerabili și întrucât este deci esențial să li se asigure un nivel ridicat de protecție în astfel de circumstanțe excepționale;

I. întrucât consumatorii de produse de călătorie și, în general, călătorii ar trebui să aibă la dispoziție informații actualizate și îndrumări adecvate cu privire la drepturile lor și la responsabilitățile operatorilor de turism sau ale agențiilor de turism; întrucât consumatorii contează pe faptul că serviciile le vor fi furnizate conform planificării și beneficiază de drepturi în cazul în care operatorii de transport nu furnizează servicii care le-au fost plătite,

1. își exprimă îngrijorarea cu privire la gestionarea Grupului Thomas Cook, nevoit, în cele din urmă, să-și înceteze activitatea, precum și cu privire la faptul că mii de angajați din întreaga Europă și-au pierdut locul de muncă ca urmare a unor erori de gestionare; salută faptul că unele părți ale activității economice a companiei Thomas Cook urmează să fie achiziționate de alte companii, inclusiv fostele sale agenții importante din Regatul Unit, care urmează să fie achiziționate de Hays Travel, astfel fiind salvate 2 000 de locuri de muncă, precum și filiala belgiană a companiei Thomas Cook, Neckermann, care urmează să fie achiziționată de firma spaniolă Wamos, fiind salvate numeroase locuri de muncă;

2. își exprimă regretul față de faptul că 600 000 de turiști și călători au fost blocați ca urmare a încetării activității companiei Thomas Cook, dar este încurajat de faptul că autoritățile competente au reușit să pună rapid în practică ampla acțiune de repatriere a persoanelor afectate; înțelege că marea majoritate a pasagerilor au putut reveni în aceeași zi în care aveau zborul planificat inițial și își exprimă empatia cu pasagerii care s-au confruntat cu întârzieri, au fost blocați mai mult timp sau au suportat costuri suplimentare pentru vacanțe pe care le plătiseră deja ori au avut alte probleme ca urmare a prăbușirii companiei;

3. regretă, de asemenea, impactul asupra operatorilor de turism locali, cum ar fi hotelurile și furnizorii de servicii de transport, împreună cu firmele conexe, care vor fi, fără îndoială, afectați de falimentul companiei Thomas Cook;

4. subliniază că sectorul european al turismului este puternic și că cazul companiei Thomas Cook este un eveniment izolat provocat de mai mulți factori; având în vedere acest faliment, solicită statelor membre să își examineze cerințele juridice și normele fiscale aplicabile sectorului turismului, pentru a se asigura că acestea sunt adecvate scopului și promovează un sector al turismului sănătos și competitiv; invită Comisia să ia în considerare înființarea unui grup de lucru care să studieze efectele prăbușirii companiei Thomas Cook asupra altor agenții de turism europene;

5. subliniază, de asemenea, că regimul de protecție a consumatorilor din UE, în special Directiva privind pachetele de servicii pentru călătorii, a fost prevăzut pentru acest tip de evenimente și urmărește să asigure o protecție adecvată în aceste cazuri, inclusiv repatrierea pasagerilor care achiziționează pachete de servicii de călătorie și rămân blocați ulterior; înțelege că sistemul implementat în 2018 a funcționat bine, iar consumatorii au beneficiat de reformele întreprinse;

6. invită Comisia să identifice instrumentele financiare ale UE care ar putea oferi despăgubiri pentru prejudiciile aduse sectorului și să permită accesul rapid și eficient la acestea, precum și să contribuie la îmbunătățirea competitivității acestui sector;

7. în plus, încurajează statele membre să folosească instrumentele oferite de Fondul social european, de Fondul european de ajustare la globalizare și de alte instrumente ale UE; invită Comisia să elaboreze periodic cereri de oferte specifice pentru industria turismului, pe baza priorităților stabilite în fondurile respective;

8. îndeamnă statele membre și Comisia să ia în considerare măsuri de sprijinire care ar putea atenua impactul economic negativ asupra întreprinderilor, precum și consecințele grave pentru ocuparea forței de muncă;

9. invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la orice informație nouă și relevantă privind falimentul companiei Thomas Cook; subliniază, în acest sens, că este important să se știe dacă autoritățile competente care au acordat licențele au evaluat situația financiară a companiei Thomas Cook;

10. invită Comisia să aibă în vedere luarea unor măsuri suplimentare, pentru a menține un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în cazul eșecurilor în afaceri, reamintind, totodată, că s-a demonstrat că Directiva privind pachetele de servicii pentru călătorii funcționează în mod adecvat; invită Consiliul să își adopte poziția cu privire la modificarea Regulamentului (CE) nr. 261/2004 privind asigurarea respectării drepturilor pasagerilor aerieni și limitele răspunderii transportatorilor aerieni cât mai curând posibil și să aprobe poziția adoptată de Parlament în februarie 2014; regretă faptul că Consiliul nu a reușit să ajungă la un acord în ultimii cinci ani;

11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

[1] JO L 46, 17.2.2004, p.1.

[2] JO L 304, 22.11.2011, p. 64.

[3] JO L 326, 11.12.2015, p. 1.

[4] JO C 257 E, 6.9.2013, p. 1.

[5] JO L 347, 20.12.2013, p. 855.

[6]JO C 93, 24.3.2017, p. 336.

[7]JO C 355, 20.10.2017, p. 71.

[8]Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.

Ultima actualizare: 23 octombrie 2019Notă juridică - Politica de confidențialitate