PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la căutarea și salvarea pe Marea Mediterană
21.10.2019 - (2019/2755(RSP))
în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Lena Düpont
în numele Grupului PPE
B9‑0132/2019
Rezoluția Parlamentului European referitoare la căutarea și salvarea pe Marea Mediterană
Parlamentul European,
– având în vedere Convenția de la Geneva a Organizației Națiunilor Unite din 1951, în special articolul 33, Protocolul din 1967 privind statutul refugiaților, Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 1982 (UNCLOS), Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare din 1974 (SOLAS) și Convenția internațională privind căutarea și salvarea pe mare din 1979 (SAR), astfel cum a fost modificată,
– având în vedere Declarația comună de intenție din 23 septembrie 2019 privind o procedură de urgență controlată - angajamente voluntare ale statelor membre pentru un mecanism temporar predictibil de solidaritate (a Germaniei, Franței, Italiei și Maltei în prezența Președinției finlandeze a Consiliului UE și a Comisiei Europene),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 mai 2015 de instituire a unui „Plan de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2015-2020)” (COM(2015)0285),
– având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2017 referitoare la cum facem relocarea să funcționeze[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2018 referitoare la un set de orientări destinate statelor membre pentru a evita incriminarea asistenței umanitare[2],
– având în vedere întrebările adresate Consiliului (O-000024/2019 - B9‑0052/2019) și Comisiei (O-000025/2019 - B9‑0053/2019) privind căutarea și salvarea pe Marea Mediterană,
– având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în conformitate cu cifrele prezentate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), se consideră că, în 2019, aproximativ 933 de persoane au decedat sau dispărut în Marea Mediterană, în încercarea lor de a ajunge în Europa; întrucât numărul deceselor în Marea Mediterană este în scădere începând din 2015 (3 771 în 2015, 2 277 în 2018); întrucât, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), în pofida scăderii semnificative a numărului de sosiri (141 472 în 2018 față de 1 032 408 în 2015), ruta dinspre Libia către Europa este încă ruta de migrație cu cel mai mare număr de decese din lume (646 de decese până în prezent în 2019);
B. întrucât salvarea de vieți este un act de solidaritate cu cei aflați în pericol, dar este în primul rând o obligație juridică atât în temeiul dreptului internațional, dat fiind că articolul 98 din UNCLOS - ratificat de toate statele membre și de Uniunea Europeană - impune statelor să acorde asistență oricărei persoane aflate în pericol pe mare[3], cât și în temeiul dreptului Uniunii;
C. întrucât articolul 19 alineatul (2) litera (g) din UNCLOS, coroborat cu articolul 17 din aceeași convenție, prevede că o navă străină are dreptul de trecere inofensivă prin apele teritoriale ale statelor părți la convenție și că trecerea unei nave străine este considerată ca periclitând pacea, ordinea sau securitatea statului de coastă dacă, în marea teritorială, nava respectivă îmbarcă sau debarcă mărfuri, bani sau persoane încălcând legile și reglementările vamale, fiscale, de imigrație sau sanitare ale statului de coastă;
D. întrucât dreptul internațional al mării și dreptului maritim internațional impun statelor să ia măsuri preventive, de alertă timpurie și de reacție pentru a reduce riscul de decese pe mare, inclusiv prin operarea unor servicii adecvate și eficiente de căutare și salvare;
E. întrucât toate navele care operează în Marea Mediterană, inclusiv cele angajate în operațiuni de salvare, au obligația de a respecta convențiile sectoriale internaționale și alte norme aplicabile;
F. întrucât Frontex desfășoară în prezent operațiuni Themis (care sprijină Italia în zona centrală a Mării Mediterane), Poseidon (care sprijină Grecia la frontierele maritime ale Greciei cu Turcia) și Indalo (care sprijină Spania în Mediterana de Vest) pe mare în Marea Mediterană; întrucât, în 2018, 37 439 de persoane au fost salvate cu implicarea directă a mijloacelor Frontex în cazuri de căutare și salvare (SAR); întrucât au fost salvați până acum 25 982 de migranți în toate operațiunile comune SAR desfășurate de Frontex în 2019, dintre care 1 582 au fost salvați în zona centrală a Mării Mediterane; întrucât Frontex recunoaște că cele mai multe dintre incidentele SAR apar în afara zonei operaționale a operațiunii comune Themis;
G. întrucât migranții au reprezentat o afacere profitabilă pentru traficanți și alte persoane care introduc ilegal migranți, care profită de pe urma regulilor de căutare și salvare și de navele din apropiere pentru a-și implementa modelul de afaceri; întrucât este important ca Uniunea Europeană să-și intensifice lupta împotriva introducerii ilegale de migranți;
H. întrucât, în iunie 2018, autoritățile libiene au comunicat existența unei zone SAR libiene; întrucât, potrivit Comisiei, paza de coastă libiană continuă să intercepteze sau să salveze un număr mare de persoane pe mare - aproximativ 15 000 în 2018,
1. reiterează obligația, în temeiul dreptului internațional al mării, de a acorda asistență persoanelor aflate în dificultate și invită toate statele membre, în mod individual și atunci când acționează în calitate de state membre ale UE sau în forurile internaționale relevante, să respecte pe deplin standardele dreptului internațional relevant și ale dreptului Uniunii; solicită tuturor navelor care desfășoară operațiuni de căutare și salvare să respecte instrucțiunile date în conformitate cu legislația internațională și a Uniunii relevantă de către centrul de coordonare a operațiunilor de salvare competent și să coopereze cu autoritățile statelor membre și cu Frontex pentru a garanta siguranța migranților;
2. salută rezultatul reuniunii ministeriale din Malta privind dezvoltarea unui mecanism temporar de solidaritate mai previzibil și mai eficient și solicită tuturor statelor membre să participe la acesta;
3. invită statele membre și Frontex să își intensifice eforturile de sprijinire a operațiunilor de căutare și salvare din Marea Mediterană;
4. invită toți actorii din Marea Mediterană să transmită autorităților competente pentru SAR informațiile legate de persoanele aflate în pericol pe mare;
5. solicită din nou Comisiei să adopte orientări pentru statele membre până la sfârșitul acestui an, specificând ce forme de asistență nu ar trebui incriminate, pentru a asigura o mai mare consecvență în reglementarea penală a facilitării în statele membre și pentru a limita incriminarea nejustificată;
6. invită Comisia să evalueze ce alte țări de tranzit și de origine ar putea fi relevante pentru o cooperare mai strânsă în contextul migrației către UE;
7. invită Comisia să continue să monitorizeze respectarea drepturilor omului și să continue să ofere formare, echipamente și sprijin pentru consolidarea capacităților în Libia;
8. invită Comisia să își continue cooperarea cu Libia în vederea combaterii activității persoanelor care introduc ilegal migranți și a reducerii numărului de călătorii neregulamentare pe Marea Mediterană, asigurându-se, de asemenea, că autoritățile libiene respectă drepturile omului;
9. invită Comisia să evalueze factorii de atracție din cadrul politicii Uniunii privind migrația și să propună schimbări pentru a reduce migrația economică neregulamentară din țări terțe către Uniune;
10. reamintește că politica Uniunii în domeniul migrației trebuie să se bazeze pe o distincție clară între migranții economici și refugiați, că înființarea de căi legale și coridoare umanitare este rezervată exclusiv refugiaților și că migrația economică neregulamentară către UE trebuie redusă în mod semnificativ;
11. invită Comisia să înceapă să lucreze la o abordare nouă, mai sustenabilă, mai fiabilă și permanentă a SAR, înlocuind soluțiile ad hoc existente, și să furnizeze statelor membre sprijin material, financiar și operațional pentru a îmbunătăți coordonarea operațiunilor SAR;
12. invită Comisia să continue să îmbunătățească cooperarea Uniunii cu țările de origine și de tranzit pentru a combate migrația neregulamentară, rețelele de introducere ilegală de migranți și activitățile infracționale conexe, ca și traficul de ființe umane, precum și să îmbunătățească măsurile de stimulare a întoarcerii;
13. invită Comisia să prezinte propuneri menite să creeze centre comune de sosire la frontierele externe ale Uniunii, în cadrul cărora autoritățile Uniunii să poată evalua rapid dacă o persoană are dreptul la azil;
14. invită Comisia să includă un mecanism sustenabil și echitabil de transfer pentru persoanele care sosesc pe mare în relansarea planificată a reformei normelor privind azilul;
15. invită viitorul comisar sau viitorii comisari responsabili cu aspectele abordate în prezentul document să raporteze evoluțiile relevante în fața Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne până la începutul anului 2020;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Frontex, Biroului European de Sprijin pentru Azil, Europol, UNHCR și OIM.
- [1] JO C 307, 30.8.2018, p. 137.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2018)0314.
- [3] A se vedea, de asemenea, obligațiile prevăzute în SOLAS 1974, SAR 1979 și Convenția internațională privind salvarea din 1989.