Propunere de rezoluţie - B9-0159/2019Propunere de rezoluţie
B9-0159/2019

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania

22.10.2019 - (2019/2883(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Kati Piri, Tonino Picula, Isabel Santos, Andreas Schieder, Tanja Fajon
în numele Grupului S&D

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0156/2019

Procedură : 2019/2883(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0159/2019

B9‑0159/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania

(2019/2883(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda Macedoniei de Nord statutul de țară candidată la aderarea la UE,

 având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Macedonia de Nord, pe de altă parte[1],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2019 intitulată „Comunicarea din 2019 privind politica de extindere a UE” (COM(2019)0260), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2019 privind Macedonia de Nord” (SWD(2019)0218), care recomandă deschiderea negocierilor de aderare în lumina progreselor înregistrate și având în vedere angajamentul susținut față de reforme,

 având în vedere recomandările adoptate în urma celei de a 16-a reuniuni a Comisiei parlamentare mixte (CPM) UE-Macedonia de Nord, desfășurată la 28 martie 2019, la Strasbourg,

 având în vedere procesul intitulat „Dialogul Jean Monnet” cu conducerea Parlamentului și cu partidele politice din cadrul Adunării Macedoniei de Nord (Sobranie), lansat la Ohrid în perioada 17-18 mai 2018,

 având în vedere acordul final privind soluționarea diferențelor, astfel cum se descrie în Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU, încetarea Acordului interimar din 1995 și instituirea la 17 iunie 2018 a unui parteneriat strategic între Grecia și Macedonia de Nord, cunoscut și ca Acordul de la Prespa,

 având în vedere acordul politic (așa-numitul „Acord de la Pržino”) între cele patru partide politice mari, încheiat la Skopje la 2 iunie și la 15 iulie 2015, precum și Acordul cvadrilateral privind implementarea sa din 20 iulie și 31 august 2016,

 având în vedere decizia Consiliului European din 26 și 27 iunie 2014 de a acorda Albaniei statutul de țară candidată la aderarea la UE,

 având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte[2],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2019 intitulată „Comunicarea din 2019 privind politica de extindere a UE” (COM(2019)0260), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2019 privind Albania” (SWD(2019)0215), care recomandă deschiderea negocierilor de aderare în lumina progreselor înregistrate și având în vedere angajamentul susținut față de reforme,

 având în vedere recomandările adoptate în urma celei de a 13-a reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și asociere (CPSA) UE-Albania, desfășurată la Bruxelles, la 15 octombrie 2018,

 având în vedere articolul 237 din Tratatul de la Roma, care prevede că orice stat european are dreptul de a solicita să devină membru al Uniunii Europene,

 având în vedere concluziile președinției Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale UE,

 având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014,

 având în vedere declarația de la Sofia din cadrul summitului UE-Balcanii de Vest de la 17 mai 2018 și Agenda priorităților de la Sofia, anexată la aceasta,

 având în vedere comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

 având în vedere scrisoarea comună din 3 octombrie 2019 a președinților Tusk, Sassoli, Juncker și a președintei alese von der Leyen cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania,

 având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018, care au aprobat concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere adoptate de Consiliu la 26 iunie 2018, stabilind o cale clară de urmat pentru deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019,

 având în vedere concluziile Consiliului din 18 iunie 2019, în cadrul cărora acesta a decis să revină, nu mai târziu de octombrie 2019, la chestiunea recomandărilor Comisiei de a deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania,

 având în vedere concluziile Consiliului European din 17-18 octombrie 2019, în care a decis să revină la chestiunea extinderii înainte de summitul UE-Balcanii de Vest de la Zagreb din mai 2020,

 având în vedere rolul președintelui Franței,

 având în vedere acordul dintre liderii politici din Macedonia de Nord privind organizarea de alegeri parlamentare extraordinare la 12 aprilie 2020, ca urmare a deciziei Consiliului European de a reveni asupra chestiunii extinderii în mai 2020,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Macedonia de Nord și Albania,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, prin punerea în aplicare a unor reforme democratice solide și favorabile incluziunii și prin îmbunătățirea activă a relațiilor de vecinătate, guvernele Macedoniei de Nord și Albaniei demonstrează un angajament continuu față de calea lor europeană;

B. întrucât Acordul de la Prespa din 17 iunie 2018 privind soluționarea diferențelor și instituirea unui parteneriat strategic între Macedonia de Nord și Grecia a trimis un semnal pozitiv de stabilitate și reconciliere atât de necesar în întreaga regiune a Balcanilor de Vest, a întărit spiritul bunelor relații de vecinătate și al cooperării regionale și a deschis calea integrării europene a țării;

C. întrucât Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord din 2009;

D. întrucât, la 28 iunie 2018, Consiliul European a aprobat concluziile Consiliului din 26 iunie 2018, stabilind o cale clară către deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019;

E. întrucât, la 18 iunie 2019, Consiliul a decis să revină, nu mai târziu de octombrie 2019, la chestiunea recomandărilor Comisiei de a deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania;

F. întrucât, la 17 și 18 octombrie 2019, Consiliul European a decis să revină la chestiunea extinderii înainte de summitul UE-Balcanii de Vest care va avea loc la Zagreb în mai 2020;

G. întrucât președintele Franței a jucat un rol major în provocarea acestei întârzieri;

H. întrucât fiecare stat candidat este evaluat individual, în funcție de propriile merite, iar viteza și calitatea reformelor sunt cele care ar trebui să determine calendarul de aderare și ritmul negocierilor;

I. întrucât există un consens politic și un sprijin public larg pentru procesul de aderare la UE, atât în Macedonia de Nord, cât și în Albania;

J. întrucât decizia Consiliului European de a reveni la chestiunea extinderii în 2020 a declanșat alegeri anticipate în Macedonia de Nord;

K. întrucât indecizia constantă a Consiliului European și amânarea continuă a deciziei sale privind extinderea ar putea provoca instabilitate în țările în cauză, precum și în întreaga regiune;

1. deploră faptul că decizia Consiliului European de a începe negocierile de aderare la UE cu Macedonia de Nord și Albania a fost blocată; regretă rolul jucat de președintele Franței și de liderii altor state membre în această privință;

2. invită Consiliul să își asume răspunderea și să acționeze, în sfârșit, în conformitate cu angajamentele pe care și le-a asumat; condamnă orice decizie care slăbește angajamentele UE față de Macedonia de Nord și Albania; reamintește că deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord a fost recomandată de Comisie din 2009; evidențiază rezultatele reciproc avantajoase ale celor aproape două decenii de interacțiune instituțională și politică între UE și cele două țări în cauză;

3. reamintește consensul reînnoit privind extinderea, care a fost aprobat de Consiliul European în decembrie 2006 și sprijinit ulterior în concluziile Consiliului European din iunie 2016; invită Consiliului European să recunoască condițiile echitabile și riguroase și principiul meritelor proprii, consacrate în politica de extindere a UE; subliniază că este important să se asigure că UE își poate menține și aprofunda propria dezvoltare, inclusiv capacitatea de a integra noi membri;

4. reiterează că incapacitatea UE de a ajunge la un acord și de a începe negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania îi subminează credibilitatea ca actor mondial serios și de succes, nu doar în Balcanii de Vest, ci și pe plan global, precum și față de cetățenii UE;

5. salută hotărârea Macedoniei de Nord de a realiza progrese în privința programului de reforme al UE și rezultatele tangibile și durabile obținute de aceasta, îndeplinind condițiile identificate în concluziile Consiliului din iunie 2018 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare;

6. salută angajamentul politic puternic al guvernului Macedoniei de Nord de a pune pe deplin în aplicare Acordul de la Pržino, care a determinat eforturi intense de realizare a reformelor legate de UE, pe baza cooperării dintre partide și dintre grupurile etnice și a consultărilor cu societatea civilă, și subliniază importanța continuării acestor eforturi pentru viitorul european al țării;

7. salută cu entuziasm diplomația pozitivă a Macedoniei de Nord și eforturile sale active de consolidare a încrederii, care au condus la realizarea de compromisuri, la soluționarea diferendelor bilaterale deschise și la promovarea relațiilor de bună vecinătate; salută Acordul de la Prespa din 17 iunie 2018 dintre Macedonia de Nord și Grecia, precum și Tratatul privind relațiile de bună vecinătate dintre Macedonia de Nord și Bulgaria, care reprezintă un efort diplomatic istoric și o realizare politică și constituie un exemplu pozitiv în regiune și dincolo de ea; felicită toate părțile pentru eforturile lor semnificative de a găsi o soluție reciproc satisfăcătoare la problema numelui;

8. subliniază realizările importante ale procesului intitulat „Dialogul Jean Monnet” cu Adunarea Macedoniei de Nord, lansat la Ohrid în perioada 17-18 mai 2018, precum și ale continuării acestuia la Skopje, în perioada 22-23 iunie 2019; salută angajamentul asumat, în cadrul Dialogului Jean Monnet, de către președintele și liderii parlamentari ai Sobranie, privind dezvoltarea unei culturi parlamentare europene moderne, în care dialogul democratic și crearea de consens sunt utilizate pentru a realiza reforme concrete, inclusiv un nou Cod de etică și o revizuire a Regulamentului de procedură; solicită continuarea procesului intitulat „Dialogul Jean Monnet”, ca instrument esențial de sprijin pentru consolidarea Adunării Macedoniei de Nord și dezvoltarea unei culturi a compromisului și a unui dialog politic constructiv, în special în rândul membrilor Parlamentului;

9. apreciază concluziile reuniunii liderilor din Macedonia de Nord de la 20 octombrie 2019, care reafirmă angajamentul țării față de procesul de aderare la UE și subliniază că nu există nicio alternativă pentru Macedonia de Nord;

10. salută faptul că Albania și-a dovedit hotărârea de a realiza progrese în privința programului de reforme al UE și a obținut rezultate tangibile și durabile, în conformitate cu condițiile identificate în concluziile Consiliului European din iunie 2018 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare;

11. salută faptul că guvernul Albaniei a demonstrat în mod constant voința politică de a avansa, în ciuda unei atmosfere politice polarizate;

12. consideră că progresele înregistrate de fiecare stat candidat în vederea îndeplinirii criteriilor de deschidere a negocierilor de aderare trebuie privite separat; consideră că această evaluare nu trebuie influențată de capacitatea sau incapacitatea UE de a-și reforma propriile procese sau de agenda politică internă a oricăruia dintre statele sale membre;

13. subliniază recomandarea Comisiei și decizia ulterioară a Consiliului de a stabili luna octombrie 2019 ca dată pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, ca recunoaștere a eforturilor lor încurajatoare de reformă; consideră că o deschidere rapidă a procesului de examinare și a negocierilor de aderare va susține și va intensifica dinamica reformelor; consideră că deschiderea negocierilor ar oferi stimulente suplimentare pentru democratizare și ar consolida controlul și responsabilitatea în cele două țări, precum și în întreaga regiune a Balcanilor de Vest;

14. invită Parlamentului să își intensifice în continuare activitățile de sprijinire a democrației (Dialogul Jean Monnet și consolidarea capacităților) în regiune, pentru a se asigura că parlamentele își îndeplinesc pe deplin rolul de motoare ale reformelor democratice și că acestea sunt la înălțimea aspirațiile europene ale cetățenilor din regiune;

15. invită Parlamentul, în acest sens, și ca răspuns la blocajul din Consiliul European, să convoace un dialog parlamentar regional cu conducerea parlamentelor din Balcanii de Vest, pentru a elabora o strategie referitoare la rolul parlamentelor în impulsionarea agendei de reforme a UE și în luarea de măsuri concrete, care să răspundă aspirațiilor europene ale popoarelor din regiune;

16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor din Albania și Macedonia de Nord.

 

Ultima actualizare: 23 octombrie 2019
Aviz juridic - Politica de confidențialitate