PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la negocierile în curs pentru un nou acord de parteneriat între Uniunea Europeană și grupul de țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific
18.11.2019 - (2019/2832(RSP))
în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Tomas Tobé
în numele Comisiei pentru dezvoltare
B9‑0175/2019
Rezoluția Parlamentului European referitoare la negocierile în curs pentru un nou acord de parteneriat între Uniunea Europeană și grupul de țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific
Parlamentul European,
– având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 („Acordul de la Cotonou”)[1] și revizuirile sale din 2005 și 2010[2],
– având în vedere Recomandarea Comisiei Europene din 12 decembrie 2017 de decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor privind un acord de parteneriat între Uniunea Europeană și grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific[3],
– având în vedere rezoluțiile sale din 4 octombrie 2016 referitoare la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020[4] și din 14 iunie 2018 referitoare la viitoarele negocieri pentru un nou acord de parteneriat între Uniunea Europeană și grupul de țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific[5],
– având în vedere întrebarea adresată Consiliului și Comisiei privind negocierile în curs pentru un nou acord de parteneriat între Uniunea Europeană și grupul de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific (O-000000/2019 – B9‑0000/2019),
– având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru dezvoltare,
A. întrucât negocierile pentru un nou acord de parteneriat între Uniunea Europeană și grupul de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific sunt încă în curs de desfășurare și se preconizează că vor dura mai mult decât se prevăzuse inițial;
B. întrucât forța și acquis-ul Acordului de la Cotonou se bazează pe o serie de caracteristici unice care trebuie menținute și consolidate;
C. întrucât relațiile ACP-UE sunt foarte importante, în special în acest moment în care sistemul multilateral este pus sub presiune și contestat; întrucât Acordul de la Cotonou reprezintă un element-cheie al sistemului nostru multilateral, având în vedere numărul de state pe care le unește, precum și conținutul și structura parteneriatului și întrucât parteneriatul ar trebui să se bucure de o mai mare recunoaștere și vizibilitate în Organizația Națiunilor Unite și alte foruri internaționale; întrucât, în 2015, comunitatea internațională și-a asumat angajamente globale majore prin Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), Acordul de la Paris și Agenda de la Addis Abeba, și întrucât cooperarea ACP-UE va fi esențială pentru a îndeplini aceste obiective globale;
D. întrucât întărirea dimensiunii parlamentare a relației dintre UE și grupul ACP, care ar aduce mai multă eficiență și reprezentativitate, ar trebui să fie un element-cheie al noului parteneriat ACP-UE;
E. întrucât frecvența și varietatea reuniunilor Adunării Parlamentare Paritare (APP) ACP-UE au creat un mediu propice pentru un dialog constant de-a lungul anilor, contribuind efectiv la consolidarea diplomației parlamentare, întrucât climatul internațional actual ar trebui să constituie un motiv în plus pentru ca statele ACP-UE să aprofundeze acest dialog parlamentar și să îl facă mai rodnic;
1. salută progresele înregistrate până în prezent în negocierile despre prioritățile strategice ale acordului de bază și munca depusă la protocoalele regionale;
2. înțelege că este nevoie de mai mult timp pentru a negocia celelalte părți ale acordului și că negocierile nu vor fi finalizate până la sfârșitul lunii octombrie 2019, așa cum s-a anticipat inițial;
3. apreciază, având în vedere data de expirare a Acordului de la Cotonou, în februarie 2020, decizia Consiliului de miniștri ACP-UE de a delega Comitetului ambasadorilor ACP-UE competența de a adopta măsuri tranzitorii până la intrarea în vigoare a noului parteneriat ACP-UE;
4. reafirmă cu tărie poziția exprimată în cele două rezoluții ale sale privind perioada de după Cotonou, adoptate în octombrie 2016 și, respectiv, iunie 2018, și crede că trebuie să se insiste ferm asupra unora din elementele esențiale ale Acordului de la Cotonou, astfel încât să se țină cont de ele pe deplin în perioada rămasă a negocierilor;
5. reamintește cât este de important să se întărească dimensiunea parlamentară a viitorului acord, care trebuie să garanteze responsabilitate democratică la toate nivelurile; subliniază că cadrul instituțional ar trebui să includă o Adunare Parlamentară Paritară (APP) ACP-UE; consideră că această cerință nu este negociabilă și că de ea trebuie să depindă dacă Parlamentul European aprobă sau nu viitorul acord;
6. reamintește că APP ACP-UE joacă un rol important în supravegherea democratică a viitorului acord și își reînnoiește apelurile de a consolida rolul consultativ și de control al APP; este convins că sunt necesare reuniuni periodice la nivelul ACP-UE ca garanție a unui parteneriat solid;
7. consideră că APP ACP-UE joacă un rol esențial în realizarea ODD și în evaluarea coerenței politicilor de dezvoltare; este convins că APP promovează dezbaterile despre provocări globale ca drepturile omului, democrația, buna guvernanță, egalitatea de gen, pacea și securitatea, precum și clima, mediul și biodiversitatea;
8. își reiterează angajamentul în favoarea multilateralismului și le cere celor două părți să se coordoneze, în special în cadrul APP, pentru a adopta o poziție comună ACP-UE în forumurile internaționale; subliniază necesitatea de a colabora în continuare cu alți parteneri internaționali, precum și cu societatea civilă, în perioada premergătoare negocierilor multilaterale;
9. consideră că APP ar trebui să fie compusă dintr-un număr egal de reprezentanți ai UE și ai ACP și să se reunească de două ori pe an în sesiune plenară, alternativ în Uniunea Europeană și într-un stat ACP;
10. subliniază că comisiile parlamentare ale parteneriatului regional trebuie să se reunească o dată pe an și nu ar trebui să depindă de convocarea reuniunilor Consiliului de miniștri al parteneriatului regional; subliniază, de asemenea, că regionalizarea parteneriatului UE-ACP în temeiul noului acord, care este concepută ca un stimulent pentru a încuraja o integrare regională mai profundă între țările ACP, nu ar trebui pusă în practică într-un mod care să afecteze obiectivele generale comune ale acordului;
11. afirmă încă o dată că unele dintre caracteristicile unice ale Acordului de la Cotonou, și anume respectarea drepturilor omului, democrația, libertățile fundamentale, buna guvernanță și statul de drept, trebuie menținute și consolidate;
12. subliniază că noul acord ar trebui să dea și mai multă forță ideii de parteneriat pe picior de egalitate, ținând seama, în același timp, de particularitățile fiecărei țări și de cooperarea dintre țările ACP și UE ca parteneri uniți și solidari în cadrul sistemului multilateral; subliniază că noul acord trebuie, prin urmare, să nu se limiteze doar la o relație de tip donator-beneficiar;
13. reiterează importanța dialogului politic pentru a apăra valorile comune și ca parte integrantă a parteneriatului și dorește să se apeleze la dialogul politic într-un mod mai sistematic, mai eficient și mai proactiv pentru a preveni crizele politice;
14. regretă că în unele țări spațiul de acțiune al societății civile se restrânge tot mai mult și reafirmă că viitorul acord ar trebui să prevadă un rol mai proeminent pentru societatea civilă, inclusiv ONG-uri, grupuri de apărare a drepturilor omului și al comunităților, diaspore, biserici și asociații și comunități religioase, precum și reprezentanți ai tinerilor și femeilor, pentru a proteja interesele persoanelor cu handicap, precum și mișcările sociale și sindicatele, populațiile indigene și fundațiile, precum și reprezentarea persoanelor vulnerabile și marginalizate care cad victimă discriminării și că acest lucru ar trebui făcut prin dialog politic la toate nivelurile;
15. cere ca eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării durabile să fie obiective prioritare ale cooperării ACP-UE, în conformitate cu principiul „să nu lăsăm pe nimeni în urmă”; reamintește că lupta împotriva excluderii, discriminării și inegalităților trebuie să se afle în centrul acestui acord;
16. reamintește că partea referitoare la drepturile omului din viitorul acord ar trebui să cuprindă texte care să prevadă explicit combaterea discriminării din orice motiv, inclusiv orientarea sexuală sau identitatea de gen, sau discriminarea împotriva copiilor, populațiilor nomade, persoanelor în vârstă sau cu handicap;
17. arată cât sunt de importante egalitatea de gen și capacitarea femeilor ca forță motrice a dezvoltării și roagă UE și țările ACP să includă egalitatea de gen în acord ca o clauză transversală; subliniază că este important ca părțile să susțină sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente și să pună integral în aplicare programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare;
18. speră ca UE să acorde atenția cuvenită politicilor aplicate și provocărilor întâmpinate de țările partenere când acordă asistență financiară, ținând seama mai ales de faptul că majoritatea mișcărilor migratorii se produc între țările ACP; reiterează faptul că viitorul acord trebuie să le ofere asistență comunităților gazdă afectate de valuri mari de populații strămutate și să trateze cauzele profunde ale strămutării forțate într-un mod cuprinzător, bazat pe drepturi;
19. se bucură că realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă este considerată un obiectiv-cheie al viitorului acord și cere încă o dată să se creeze mecanisme solide de monitorizare pentru ca punerea în aplicare a acordului să contribuie efectiv la realizarea și promovarea ODD; scoate în lumină faptul că unele aspecte transversale precum viabilitatea ecologică, obiectivele aferente combaterii schimbărilor climatice, aspectele de gen sau justiția socială trebuie integrate în toate politicile, planurile și intervențiile viitorului acord;
20. reiterează obiectivul cheie al Acordurilor de parteneriat economic (APE) de a promova dezvoltarea pe termen lung și integrarea regională; subliniază că acordurile comerciale ar trebui să promoveze dezvoltarea durabilă și drepturile omului care, afirmă insistent, ar trebui să facă parte integrantă din viitorul acord;
21. cere să se includă sistematic dispoziții privind dezvoltarea durabilă și drepturile omului, a căror nerespectare să poată fi sancționată, în toate acordurile de parteneriat economic (APE) viitoare și aflate în curs de negociere și să se analizeze temeinic impactul APE asupra economiilor locale și a comerțului intraregional, pentru a răspunde temerilor că implementarea lor ar putea afecta integrarea regională și industrializarea;
22. crede că pentru a implementa Agenda 2030 și ODD este nevoie de participarea activă a autorităților locale și a entităților nestatale pentru a întări sentimentul că deciziile se iau în mod democratic; consideră că un mecanism inter pares ACP-UE de monitorizare, asumare a răspunderii și revizuire, care să implice reprezentanți ai autorităților naționale, regionale și locale, ai societății civile și ai comunităților științifice, însărcinat cu formularea concluziilor anuale și a recomandărilor privind acțiunile ulterioare, ar fi bun pentru atingerea acestui deziderat;
23. reamintește că este nevoie de dispoziții clare în viitorul acord care să reglementeze rolul și responsabilitățile sectorului privat; subliniază, în special, că întreprinderile implicate în parteneriate de dezvoltare trebuie să respecte principiile responsabilității sociale a întreprinderilor pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectelor, respectând inclusiv Pactul mondial al ONU, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, standardele fundamentale în domeniul muncii ale Organizației Internaționale a Muncii, standardele de mediu și Convenția ONU împotriva corupției;
24. invită părțile la negocieri să includă în noul acord dispoziții ambițioase privind combaterea fluxurilor financiare ilicite și a evaziunii fiscale, asistența financiară și tehnică acordată țărilor în curs de dezvoltare pentru a se conforma noilor standarde globale pentru combaterea evaziunii fiscale, inclusiv schimbul automat de informații, informațiile referitoare la beneficiarii reali ai întreprinderilor și raportarea publică pentru fiecare țară de către întreprinderile multinaționale, pentru a stopa erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor, după modelele folosite de G20 și OCDE;
25. reafirmă că a condiționa alocarea ajutoarelor de cooperarea cu UE în chestiuni legate de migrație nu este compatibilă cu principiile convenite ale eficacității dezvoltării;
26. reamintește că Parlamentul European trebuie informat de îndată și în totalitate în toate etapele procedurii de negociere, în conformitate cu articolul 218 alineatul (10) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și reamintește că trebuie să se ajungă la un acord pentru îmbunătățirea modalităților practice de cooperare și schimb de informații pe parcursul întregului ciclu de viață al acordurilor internaționale;
27. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Consiliului de Miniștri al ACP, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei Uniunii Africane, Parlamentului Panafrican și Biroului Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE.
- [1] JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
- [2] JO L 287, 4.11.2010, p. 3.
- [3] COM(2017)0763.
- [4] JO C 215, 19.6.2018, p. 2.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2018)0267.