Procedură : 2019/2876(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0179/2019

Texte depuse :

B9-0179/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 26/11/2019 - 8.8
CRE 26/11/2019 - 8.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


<Date>{20/11/2019}20.11.2019</Date>
<NoDocSe>B9‑0179/2019</NoDocSe>
PDF 173kWORD 50k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la drepturile copiilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului</Titre>

<DocRef>(2019/2876(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Jaak Madison, Annalisa Tardino, Nicolaus Fest, Tom Vandendriessche, Nicolas Bay, Markus Buchheit, Guido Reil, Gunnar Beck, Joachim Kuhs, Christine Anderson</Depute>

<Commission>{ID}în numele Grupului ID</Commission>

</RepeatBlock-By>


B9‑0179/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile copiilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului

(2019/2876(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CRC) din 1989,

 având în vedere articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

 având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile[1],

 având în vedere Comentariul general nr. 14 (2013) al Comitetului ONU pentru drepturile copilului cu privire la dreptul copilului ca interesul superior al acestuia să fie considerat primordial,

 având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei referitoare la drepturile copiilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât articolul 1 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului prevede că „un copil înseamnă orice ființă umană sub vârsta de 18 ani, cu excepția cazurilor când, în baza legilor aplicabile copilului, majoratul este stabilit sub această vârstă” și întrucât în preambul se afirmă că copiii au nevoie de îngrijire și protecție specială, „inclusiv de o protecție juridică adecvată, atât înainte cât și după nașterea sa”;

B. întrucât Convenția ONU cu privire la drepturile copilului este unul dintre cele mai ratificate tratate internaționale în domeniul drepturilor omului, fiind ratificat de toate statele membre, și stabilește obligații legale clare de a promova, proteja și apăra drepturile fiecărui copil din jurisdicția acestora;

C. întrucât aproximativ 100 de milioane de copii trăiesc în UE, reprezentând 20 % din populație; întrucât, în țările în curs de dezvoltare, copiii reprezintă aproximativ 40 % din populație;

D. întrucât rata natalității la nivelul UE, de 1,6 copii la o femeie, se situează mult sub nivelul de înlocuire, generând „o iarnă demografică” dramatică; întrucât, prin urmare, copiii sunt supuși presiunii, deoarece ei reprezintă speranța și viitorul Europei;

E. întrucât milioane de copii europeni sunt avortați, ceea ce are multiple efecte psihologice negative asupra tuturor fraților și surorilor „doriți”, precum și a părinților și a societății în general;

F. întrucât, aproape una din patru victime ale traficului de persoane înregistrate în UE este un copil traficat pe teritoriul UE, și anume pe teritoriul statului membru de origine; întrucât fetele sunt în mod disproporționat vizate și traficate în scopul exploatării sexuale[2]; întrucât, în unele cazuri, introducerea clandestină a migranților minori poate duce la traficul de ființe umane, deoarece exploatarea și abuzurile pot începe în timpul tranzitului sau la destinație, chiar dacă exista un consimțământ inițial;

G. întrucât abuzurile sexuale asupra copiilor și exploatarea sexuală a acestora în mediul online constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale copiilor, ce produc traume profunde, cu efecte negative de lungă durată asupra copiilor victime, care se perpetuează până la vârsta adultă, și întrucât acesta este un fenomen în plină evoluție; întrucât noile forme de criminalitate, cum ar fi „pornografia vindicativă” și extorsiunea sexuală („sextortion”) sunt în creștere pe internet și trebuie să fie abordate prin măsuri concrete din partea statelor membre; întrucât, potrivit celor mai recente date, numărul de imagini care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor în mediul online a crescut dramatic și într-un ritm fără precedent, odată cu utilizarea pe scară largă a internetului, și că după unele surse, 45 de milioane de imagini și videoclipuri sunt semnalate drept materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor[3];

H. întrucât educația este una dintre cele mai bune căi de transmitere a unor valori precum pacea și înțelegerea demnității umane și a justiției prin metode de educație formală, nonformală și informală în cadrul familiei și în școlile de stat, iar principala responsabilitate pentru educația copilului revine în primul rând părinților săi,

Observații generale

1. consideră că cea de-a 30-a aniversare a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului oferă o ocazie unică de a garanta transpunerea acesteia la nivel de politici și în practică, precum și de a lua măsuri suplimentare pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fiecărui copil de pretutindeni, în special a celor mai vulnerabili;

2. îndeamnă statele membre să ia măsuri concrete care să permită copiilor să se bucure de copilărie, fără a-și face griji legate de schimbările climatice globale, conflictele militare sau alte evenimente și fenomene amenințătoare semnalate de mass-media;

Încetarea tuturor formelor de violență împotriva copiilor

3. condamnă toate formele de violență împotriva copiilor, precum abuzurile fizice, sexuale și verbale, violența în mediul online, căsătoriile forțate, munca copiilor, prostituția, traficul de ființe umane, introducerea ilegală de migranți, tortura, avortul, alte tratamente sau pedepse crude, inumane ori degradante, crimele de onoare, mutilarea genitală a femeilor, folosirea copiilor-soldați și a copiilor ca scuturi umane, privațiunile, neglijența și a malnutriția; consideră că tradiția, cultura, ideologia politică și religia nu ar trebui utilizate niciodată pentru a justifica violența împotriva copiilor;

4. îndeamnă statele membre să acționeze în mod decisiv pentru a combate abuzul sexual asupra copiilor, investind în măsuri preventive, identificând programe specifice pentru potențialii infractori și oferind sprijin eficace victimelor;

5. invită statele membre să pună în aplicare pe deplin Directiva 2011/93/UE și rezoluția sa din 14 decembrie 2017 referitoare la punerea în aplicare a directivei[4];

6. deplânge toate formele de violență împotriva fetelor și invită statele membre și liderii religioși să ia măsuri pentru a pune capăt căsătoriilor copiilor și mutilării genitale a femeilor;

Investiții în copii

7. invită statele membre să investească în îmbunătățirea calității vieții de familie prin combaterea stereotipurilor negative despre părinții care aleg să stea acasă și prin oferirea de stimulente fiscale și financiare de alte tipuri, astfel încât familiile să poată acorda prioritate vieții de familie și nu locului de muncă, după necesitățile programului propriu;

8. ia notă de faptul că viitorul Europei depinde de capacitatea noastră de a avea copii; invită statele membre să încurajeze o cultură favorabilă familiilor, care acordă prioritate finanțării acțiunilor de promovare a familiei naturale și le permite cuplurilor tinere să aibă mulți copii, astfel încât să se prevină declinul demografic, și să realoce resursele prevăzute pentru sprijinirea migrației de substituție în masă și pentru promovarea relațiilor între persoane de același sex fără copii;

9. subliniază că este esențial să se protejeze drepturile fundamentale ale copiilor în fiecare etapă a dezvoltării lor; constată, de asemenea, că abordarea cuprinzătoare a Comisiei privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, care a costat 572 de milioane EUR în perioada 2014-2016, încalcă Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, care vizează protejarea copiilor în perioada uterină; îndeamnă Comisia să schimbe radical această politică, să acorde prioritate drepturilor părinților și să investească aceste sume într-un sistem autentic de asistență medicală dedicat mamelor;

Educație

10. subliniază că excelența și inovarea ar trebui să fie principiile călăuzitoare ale educației și formării în era digitală;

11. consideră că dreptul fundamental al părinților de a-și educa copiii trebuie să fie promovat în cadrul tuturor formelor de cooperare dintre părinți, profesori și autoritățile școlare, în special, prin forme de participare concepute pentru a le permite părinților să își facă vocea auzită în conducerea școlilor;

12. invită statele membre să investească în îmbunătățirea standardelor de calitate în educație în general și, în particular, să ia măsuri ca acest lucru să se producă în limba oficială a regiunii vizate, asigurând astfel transmiterea cunoștințelor într-un mod mai semnificativ și mai accesibil, precum și transferul patrimoniului cultural generației următoare;

13. subliniază faptul că copiii crescuți într-un cămin stabil, împreună cu o mamă și un tată[5], au șanse mai mari să obțină rezultate școlare bune, să înregistreze nivele mai ridicate de fericire și de sănătate mintală și fizică în general, fiind mai puțin probabil să dezvolte un comportament impulsiv, să aibă nevoie de consiliere psihologică sau asistență psihiatrică, să sufere de depresie sau să dezvolte idei suicidare[6]; ia act de faptul că, la 21 septembrie 2019, Academia Națională de Medicină din Franța a făcut o declarație oficială prin care afirmă că „orice copil are dreptul să aibă un tată și o mamă”, în special pentru că acest aspect este „fundamental pentru personalitatea copilului”; încurajează, prin urmare, politicile care promovează familiile cu un nucleu stabil, în interesul superior al copilului;

Copiii vulnerabili

14. subliniază că este necesar ca statele membre să combată energic toate formele de violență împotriva copiilor, abordând cauzele profunde ale vulnerabilității acestora, cum ar fi destrămarea familiei, despărțirea copiilor de unul sau de ambii părinți, migrația economică, recurgerea la bone și babysitting digital, precum și abuzul de droguri sau alcool;

15. încurajează statele membre să efectueze cercetări și să ia decizii la nivel de politici cu privire la consecințele negative ale avortului asupra familiilor („sindromul supraviețuitorului post-avort”), deoarece s-a demonstrat că aceasta este una dintre principalele cauze ale depresiei în rândul copiilor și al adulților la nivel mondial;

16. încurajează statele membre să adopte o politică prin care custodia partajată a copiilor să devină norma în situația traumatică a destrămării unei familii și discriminarea taților să fie pedepsită penal, deoarece din acest motiv, milioane de copii trăiesc fără tată, iar tații sunt afectați de depresie și tendințe suicidare;

17. invită statele membre să combată în mod eficient sărăcia în rândul copiilor;

 

°

° °

18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 

[1] JO L 335, 17.12.2011, p. 1.

[4] JO C 369, 11.10.2018, p. 96.

[5] Anderson, J., „The impact of family structure on the health of children: Effects of divorce”, The Linacre Quarterly, 81(4), 2014, pp. 378-387.

[6] Regnerus, M., „How different are the adult children of parents who have same-sex relationships? Findings from the New Family Structures Study”, Social Science Research, 41(4), 2012, pp. 752-770.

(http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0049089X12000610)

Ultima actualizare: 22 noiembrie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate