Procedură : 2019/2954(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0240/2019

Texte depuse :

B9-0240/2019

Dezbateri :

PV 17/12/2019 - 2
CRE 17/12/2019 - 2

Voturi :

PV 18/12/2019 - 13.8
CRE 18/12/2019 - 13.8

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0103

<Date>{16/12/2019}16.12.2019</Date>
<NoDocSe>B9-0240/2019</NoDocSe>
PDF 206kWORD 57k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia</Titre>

<DocRef>(2019/2954(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Roberta Metsola, Antonio Tajani</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Claude Moraes, Juan Fernando López Aguilar, Birgit Sippel, Katarina Barley, Sylwia Spurek</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Sophia in ’t Veld, Dragoş Tudorache, Ramona Strugariu, Michal Šimečka, Anna Júlia Donáth, Maite Pagazaurtundúa, Moritz Körner, Antony Hook, Fabienne Keller, Abir Al-Sahlani, Olivier Chastel, Karen Melchior</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew</Commission>

<Depute>Sven Giegold, Daniel Freund, Terry Reintke, Alice Kuhnke, Gwendoline Delbos-Corfield, Bronis Ropė, Henrike Hahn, Tineke Strik, Saskia Bricmont, Viola Von Cramon-Taubadel, Erik Marquardt, Diana Riba i Giner</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>Assita Kanko, Nicola Procaccini, Zdzisław Krasnodębski, Jadwiga Wiśniewska, Dace Melbārde, Lucia Ďuriš Nicholsonová </Depute>

<Commission>{ECR}în numele Grupului ECR</Commission>

<Depute>Stelios Kouloglou, Konstantinos Arvanitis, Marisa Matias, José Gusmão, Manuel Bompard, Pernando Barrena Arza, Dimitrios Papadimoulis, Miguel Urbán Crespo, Idoia Villanueva Ruiz, Eugenia Rodríguez Palop, Anne-Sophie Pelletier, Manon Aubry, Petros Kokkalis, Niyazi Kizilyürek</Depute>

<Commission>{GUE/NGL}în numele Grupului GUE/NGL</Commission>

<Depute>Ignazio Corrao, Eleonora Evi, Piernicola Pedicini, Tiziana Beghin, Mario Furore, Fabio Massimo Castaldo, Dino Giarrusso, Rosa D’Amato, Sabrina Pignedoli</Depute>

</RepeatBlock-By>

AMENDAMENTE

B9-0240/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia

(2019/2954(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolele 2, 4, 5, 6, 7, 9 și 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),–  având în vedere articolul 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere articolele 6, 7, 8, 10, 11, 12 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

 având în vedere avizul referitor la mecanismele constituționale, separarea puterilor, independența sistemului judiciar și asigurarea respectării legii în Malta, adoptat de Comisia de la Veneția la a 117-a sa sesiune plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2018),

 având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 23 ianuarie 2019 intitulat „Dobândirea cetățeniei prin investiție și programele de obținere a dreptului de ședere în Uniunea Europeană” (COM(2019)0012),

 având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la cetățenia UE de vânzare[1] și declarația comună de presă din 29 ianuarie 2014 a Comisiei și a autorităților malteze privind Programul maltez pentru investitori individuali (IIP),

 având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale[2], precum și Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale[3],

 având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la statul de drept în Malta[4],

 având în vedere Rezoluția sa din 3 mai 2018 referitoare la pluralismul și libertatea mass-mediei în Uniunea Europeană[5],

 având în vedere raportul din 11 ianuarie 2018 referitor la vizita în Malta din 30 noiembrie-1decembrie 2017 a delegației ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și a Comisiei de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a normelor de drept sau a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (PANA),

 având în vedere raportul din 16 noiembrie 2018 privind vizita în Malta și Slovacia din 17-20 septembrie 2018 a delegației ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

 având în vedere audierile și schimburile de opinii efectuate de Grupul de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale de la înființarea sa de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la 4 iunie 2018,

 având în vedere scrisoarea prim-ministrului Maltei din data de 13 martie 2019,

 având în vedere Rezoluția 2293 (2019) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 iunie 2019 intitulată „Asasinarea lui Daphne Caruana Galizia și statul de drept în Malta și în afara acesteia - să ne asigurăm că întregul adevăr iese la iveală”,

 având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva corupției în UE, în special în Malta și Slovacia[6],

 având în vedere delegația ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în Malta din 3-4 decembrie 2019,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Uniunea Europeană este întemeiată pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și pe respectul pentru drepturile omului și întrucât aceste valori sunt universale și comune pentru statele membre;

B. întrucât statul de drept, respectarea democrației, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a valorilor și principiilor prevăzute în tratatele UE și în instrumentele internaționale privind drepturile omului reprezintă obligații care revin Uniunii și statelor sale membre și care trebuie îndeplinite; întrucât, în conformitate cu articolul 2, cu articolul 3 alineatul (1) și cu articolul 7 din TUE, Uniunea este împuternicită să acționeze pentru a proteja valorile comune pe care se întemeiază, și întrucât mecanismul privind statul de drept ar trebui să se aplice cu o forță egală tuturor statelor membre;

C. întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene face parte din dreptul primar al UE; întrucât libertatea de exprimare și libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt consacrate la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO);

D. întrucât independența sistemului judiciar este consacrată la articolul 19 alineatul (1) din TFUE, la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 6 din CEDO și reprezintă o condiție esențială a principiului democratic al separării puterilor;

E. întrucât refuzul sistematic al unui stat membru de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene și tratatele la care a aderat în mod liber afectează UE în ansamblu;

Investigații

F. întrucât Daphne Caruana Galizia, jurnalistă și bloggeriță malteză în domeniul investigațiilor anticorupție, a fost asasinată într-un atac cu mașină capcană la 16 octombrie 2017;

G. întrucât ancheta privind asasinatul desfășurată de autoritățile malteze cu asistența Europol a condus la identificarea și punerea sub acuzare a mai multor suspecți și a unuia dintre potențialii artizani ai crimei, și anume proprietarul companiei cu sediul în Dubai 17 Black Ltd., care a fost arestat la 20 noiembrie 2019, în timp ce, se pare, încerca să fugă din Malta cu iahtul său;

H. întrucât unul dintre presupușii complici și presupusul artizan al operațiunii au declarat că fostul șef de cabinet al prim-ministrului ar fi fost implicat în planificarea și finanțarea asasinatului;

I. întrucât aceste dezvăluiri au condus la demonstrații numeroase și de mare amploare și la proteste ale societății civile în Malta, cerând justiție, responsabilitate și respectarea statului de drept;

J. întrucât șeful de cabinet al prim-ministrului avea acces la conținutul informărilor în materie de securitate din partea poliției și a Serviciului de securitate al Maltei; întrucât acesta a demisionat la 26 noiembrie 2019 după ce a fost interogat de poliție în legătură cu cazul Daphne Caruana Galizia; întrucât de atunci a fost arestat din nou, interogat și eliberat fără a fi acuzat, de mai multe ori, de către poliție;

K. întrucât ministrul turismului și-a dat, de asemenea, demisia la 26 noiembrie 2019; întrucât ministrul economiei a renunțat la funcțiile ministeriale în aceeași zi, dar a fost reîncadrat la 1 decembrie 2019;

L. întrucât prim-ministrul maltez a anunțat că va demisiona după alegerile pentru conducerea partidului care vor avea loc la 12 ianuarie 2020, în contextul tulburărilor politice tot mai accentuate legate de ancheta privind asasinatul;

M. întrucât guvernul maltez a anunțat deschiderea unei „anchete publice independente privind asasinarea lui Daphne Caruana Galizia” la 20 septembrie 2019; întrucât, ca urmare a criticilor grave exprimate de familia Caruana Galizia și de observatorii internaționali, prim-ministrul a numit doi noi membri ai consiliului de administrație și a modificat într-o măsură semnificativă anvergura anchetei, care satisface în prezent cerințele tuturor părților;

N. întrucât suspectul despre care se credea că a fost intermediarul asasinatului a primit o grațiere prezidențială la 25 noiembrie 2019, la discreția exclusivă a prim-ministrului, în schimbul unor informații care conduc la artizanul crimei, cu condiția ca toate informațiile să fie coroborate de probe; întrucât persoana suspectată de a fi artizanul crimei, al cărui avocat a afirmat în mod public că ar putea furniza informații despre complotul care a condus la crimă și corupția unor persoane din anturajul prim-ministrului, inclusiv fostul său șef de cabinet și fostul ministru al turismului, a solicitat grațierea, însă aceasta i-a fost refuzată, o dată de prim-ministru și o dată de întregul cabinet, după consultarea comisarului de poliție și a procurorului general;

O. întrucât zeci de organizații ale societății civile, agenții media, organizații studențești și sindicate și asociații profesionale, cum ar fi Asociația Angajatorilor din Malta, Camera de Comerț și Industrie și Camera Avocaților au cerut public prim-ministrului să demisioneze cu efect imediat;

P. întrucât persistă îngrijorări grave în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a criminalității organizate în Malta; întrucât acest lucru riscă să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile publice, ceea ce ar putea, eventual, duce la interconexiuni periculoase între grupurile infracționale și autoritățile publice;

Q. întrucât, în ciuda apelurilor repetate ale Parlamentului European și ale altor instituții internaționale, nu s-a găsit nicio soluție în ceea ce privește memorialul improvizat din La Valetta, deoarece legile și abordarea guvernului rămân neschimbate, iar obiectele comemorative sunt aruncate aproape zilnic de către angajații din administrația publică;

Libertatea mass-mediei

R. întrucât familia lui Daphne Caruana Galizia se confruntă în continuare cu campanii de incitare la ură și cu numeroase procese de calomnie, inclusiv din partea unor membri ai guvernului maltez și întrucât mai mulți funcționari guvernamentali, inclusiv prim-ministrul, au indicat că nu înțeleg motivele pentru care aceste procese de calomnie ar trebui retrase;

S. întrucât Malta se află pe locul 77 în clasamentul mondial al libertății presei pe 2019 al organizației „Reporteri fără frontiere”, regresând de pe locul 65 în 2018 și 47 în 2017;[7]

T. întrucât evaluarea spațiului civic din Malta a trecut de la „deschis” la „îngustat” în CIVICUS Monitor din 2019; întrucât, potrivit CIVICUS, mediul pentru jurnaliști este „din ce în ce mai ostil, în special pentru cei care raportează cazuri de corupție”, iar „lipsa pedepselor după uciderea [...] lui [...] Daphne Caruana Galizia a permis statului să intimideze și să hărțuiască activiștii și pe cei care militează pentru justiție”;[8]

U. întrucât jurnaliștii, și în special jurnaliștii de investigație, dar nu numai ei, se confruntă din ce în ce mai mult cu așa-numitele „acțiuni strategice în instanță împotriva participării publicului” (SLAPP) deschise împotriva lor, strict cu intenția de a le împiedica activitatea;

V. întrucât, în urma unei conferințe de presă care a avut loc la biroul prim-ministrului din 29 noiembrie 2019, jurnaliștilor li s-a interzis temporar să părăsească sala și clădirea; întrucât lipsa de siguranță pentru jurnaliști și restrângerea spațiului societății civile ca urmare a hărțuirii și a intimidării subminează supravegherea puterii executive și erodează angajamentul civic al cetățenilor;

Spălarea banilor/corupția

W. întrucât raportul de anchetă privind „Egrant” nu este accesibil publicului; întrucât concluziile disponibile nu confirmă afirmațiile care fac legătura între proprietatea Egrant Inc. și premierul maltez și soția acestuia; întrucât numai prim-ministrul, ministrul justiției, șeful de personal al prim-ministrului și responsabilul de comunicare al prim-ministrului au acces la raportul complet și neredactat al anchetei; întrucât nicio anchetă nu a fost lansată ulterior pentru a dezvălui beneficiarii reali ai Egrant, aspect care ar trebui clarificat;

X. întrucât sunt în curs cinci anchete judiciare privind acuzații de corupție, și anume o anchetă privind Pilatus Bank, o anchetă privind o sumă de bani care a fost transferată între fostul șef de cabinet al prim-ministrului și auditorul Nexia BT, o anchetă privind comisioanele ilegale dintre fostul șef de cabinet al prim-ministrului și Adrian Hillman de la ziarul „Times of Malta”, o anchetă privind 17 Black Ltd. și alte două companii, Tillgate și Hearnville, precum și o anchetă privind Vitals;

Y. întrucât din mai 2016 până în noiembrie 2019 șeful de personal al prim-ministrului și actualul ministru al turismului și fostul ministru al energiei din Malta sunt singurii înalți funcționari guvernamentali, în funcție, din toate statele membre UE care au fost identificați drept beneficiari reali ai unei companii expuse în Panama Papers;

Z. întrucât unul dintre presupușii artizani ai crimei este proprietarul companiei 17 Black Ltd., cu sediul în Dubai, și fost membru al consiliului de administrație al societății Electrogas Malta Ltd., implicate în punerea în aplicare a acordului pe termen lung privind aprovizionarea Maltei cu gaz din Azerbaidjan;

AA. întrucât, în raportul său din 12 septembrie 2019, organismul de combatere a spălării banilor al Consiliului Europei, MONEYVAL, a făcut apel la autoritățile malteze să consolideze aplicarea practică a măsurilor lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, a decis să aplice procedura sa îmbunătățită de urmărire și a invitat Malta să prezinte un raport în decembrie 2020; întrucât, potrivit raportului, autoritățile de aplicare a legii nu sunt în prezent în măsură să urmărească în mod eficient și în timp util cazuri de spălare de bani de nivel înalt legate de infracțiuni financiare, de mită și de corupție[9];

AB. întrucât organismul anticorupție al Consiliului Europei, GRECO, a concluzionat în raportul său din 22 martie 2019 că eficacitatea instituțiilor publice implicate în sistemul de control și echilibru este pusă sub semnul întrebării, întrucât țara s-a confruntat în ultimii ani cu un val de controverse fără precedent legate de integritatea unor înalți funcționari guvernamentali, până la cel mai înalt nivel[10];

AC. întrucât Comisia a menționat în Raportul semestrului european 2019 privind Malta (SWD (2019)1017) că există deficiențe în cadrul instituțional anticorupție și un risc de conflict de interese la diferite niveluri de guvernare;

AD. întrucât un raport al Comisiei din septembrie 2019 arată că Malta are cea mai mare rată de evaziune fiscală din Europa, cu o marjă largă, și dezvăluie că resortisanții maltezi dețin averi importante offshore și își depozitează activele în străinătate[11];

AE. întrucât un raport al Băncii Centrale Europene, emis în vara anului 2019, a indicat că există deficiențe grave care ar fi permis continuarea activităților de spălare a banilor sau a altor activități infracționale, de-a lungul anilor, la Banca din Valletta, în ciuda avertismentelor repetate;

AF. întrucât GRECO a concluzionat, de asemenea, că Comisia permanentă împotriva corupției poate fi cu greu considerată drept un organism specializat menit să faciliteze anchetarea corupției, iar contribuția sa la eforturile Maltei în materie de combatere a corupției a fost neglijabilă[12];

Sistemul de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

AG. întrucât au fost raportate cel puțin cinci cazuri, în 2019, în care clienții „sistemului de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori” din Malta au fost acuzați de comiterea unor infracțiuni financiare grave;

AH. întrucât un reprezentant al agenției de pașapoarte Chetcuti Cauchi Advisors Ltd. a sugerat, într-un interviu sub acoperire realizat de programul televiziunii franceze „Enquete exclusive”, că legăturile sale personale cu prim-ministrul, ministrul justiției și secretarul parlamentar pentru reforme, cetățenie și simplificare a proceselor administrative ar putea avea efecte benefice asupra procesului de cerere, inclusiv pentru clienții care au antecedente penale; întrucât aceste dezvăluiri ridică îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea și controlul programelor malteze de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere;

AI. întrucât, la 8 noiembrie 2019, guvernul maltez a publicat un raport al Oficiului de reglementare a Programului pentru investitori individuali (PII) cu privire la o anchetă efectuată în cazul Chetcuti Cauchi Advocates, în calitate de agent PII; întrucât acest raport precizează, în rezumat, că analiza „nu a descoperit niciun semn de alertă care să sprijine, în totalitate sau parțial, acuzațiile invocate”[13];

AJ. întrucât compania Chetcuti Cauchi Advisors Ltd. a prezentat prima cerere cu rezultat pozitiv în cadrul noului program înființat pentru investitorii individuali din Malta și a fost promovată la statutul privilegiat de „agent autorizat” în 2016, „îndeplinind cerințele de calitate, fiabilitate și volum, stabilite de Identity Malta”; întrucât un material video promoțional pentru companie a fost filmat la Auberge de Castille, biroul prim-ministrului, în acesta figurând și secretarul parlamentar pentru cetățenie; întrucât, la 23 septembrie 2019, guvernul a suspendat licențele agenților pentru cetățenie nr. PII 001 și nr. PII 124, pe motiv că societatea a diseminat „informații înșelătoare”;

AK. întrucât utilizarea de către statele membre UE a „sistemelor de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori” prezintă riscuri grave pentru combaterea spălării banilor, subminează încrederea reciprocă și integritatea spațiului Schengen, permite admisia resortisanților țărilor terțe doar pe baza averii acumulate, și nu pe baza unor cunoștințe sau competențe utile sau din considerente umanitare, și constituie vânzarea efectivă a cetățeniei UE; întrucât Comisia a declarat în mod explicit că nu susține sistemele malteze de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori;

Reforma constituțională

AL. întrucât Comisia de la Veneția, în avizul său privind Malta, adoptat în cadrul celei de a 117-a sesiuni plenare din 14-15 decembrie 2018[14], a prezentat o serie de propuneri de reforme constituționale;

AM. întrucât Malta a început discuțiile privind un proces de reforme constituționale, sub supravegherea președintelui său, în care sunt implicate diferite forțe politice și societatea civilă, iar cele mai multe din acestea vor necesita o majoritate de două treimi în Parlament pentru a fi puse în aplicare; întrucât este în curs de desfășurare un proces de reformă care abordează rolul constituțional controversat al procurorului general și actualul sistem de numiri judiciare;

AN. întrucât Parlamentul European și alte câteva instituții internaționale și-au exprimat, în mod repetat, îngrijorarea cu privire la imparțialitatea aplicării legii, la separarea puterilor și la independența sistemului judiciar din Malta, în special în ceea ce privește politizarea și lipsa de transparență în procesele de selecție și numire, cum ar fi pentru funcția de șef al poliției;

AO. întrucât, la 17 iulie 2019, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii — Plan de acțiune” [COM(2019)0343], în urma mai multor rezoluții ale Parlamentului European[15] care au beneficiat de sprijin larg, propunând un mecanism cuprinzător și independent de monitorizare a situației în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile fundamentale (DSF), în fiecare an, în toate statele membre,

1. este profund îngrijorat de integritatea și credibilitatea anchetelor privind asasinarea lui Daphne Caruana Galizia; ia act de răspândirea largă a percepțiilor negative privind acțiunile guvernului în acest sens, precum și de declinul încrederii și al credibilității instituțiilor; subliniază că încrederea incontestabilă în procesul de anchetă, atât a cetățenilor maltezi, cât și a comunității europene, are o importanță capitală; recunoaște progresele înregistrate în anchetarea asasinării lui Daphne Caruana Galizia; subliniază, cu toate acestea, că acest caz este încă deschis, deoarece investigațiile sunt în curs de desfășurare;

2. subliniază faptul că trebuie eliminat, prin toate mijloacele, orice risc de compromitere a anchetelor, perceput sau real; subliniază, de asemenea, că acest risc persistă atât timp cât prim-ministrul rămâne în funcție;

3. este profund îngrijorat de faptul că numeroase alte anchete referitoare la cazuri conexe de spălare de bani și corupție nu au avansat sau nici măcar nu au fost lansate, în special în ceea ce privește fostul șef de cabinet al prim-ministrului și fostul ministru al turismului; invită autoritățile malteze să lanseze și să facă progrese în astfel de anchete;

4. solicită din nou implicarea deplină și continuă a Europol în toate aspectele legate de anchetarea acestei crime și în toate investigațiile conexe; solicită consolidarea implicării Europol, deoarece aceasta dă rezultate;

5. regretă profund faptul că evoluțiile din Malta din ultimii ani au condus la amenințări grave și persistente la adresa statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale, inclusiv la libertatea mass-mediei, la independența poliției și a sistemului judiciar, precum și la libertatea de întrunire pașnică; regretă lipsa unor garanții constituționale corespunzătoare în ceea ce privește separarea puterilor;

6. regretă faptul că, în ultimii ani, Comisia s-a abținut de la adoptarea unor măsuri concrete împotriva guvernului maltez, în ciuda apelurilor repetate ale Parlamentului European; îndeamnă noua Comisie să intre în dialog cu guvernul maltez în contextul cadrului privind statul de drept, fără alte întârzieri nejustificate;

7. ia act de faptul că un proces de reformă care abordează rolul constituțional controversat al procurorului general și actualul sistem de numire și de dezvoltare a carierei magistraților, astfel cum a fost propus de Comisia de la Veneția, se află în etapele finale; îndeamnă parlamentul și guvernul maltez să pună în aplicare pe deplin toate recomandările restante ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO, în timp util;

8. ia act de observațiile vicepreședintei Comisiei Europene, dna Jourová, potrivit cărora faptul că Malta nu a pus în aplicare reformele judiciare ar putea servi drept bază pentru declanșarea unei proceduri în temeiul articolului 7;

9. ia act de faptul că protecția jurnaliștilor de investigație și a avertizorilor este în interesul vital al societății; invită autoritățile malteze să protejeze, în orice moment și cu orice preț, siguranța și mijloacele de subzistență ale jurnaliștilor și ale avertizorilor și, prin urmare, independența acestora;

10. invită Emiratele Arabe Unite (EAU) să coopereze cu autoritățile malteze și europene și să se asigure că fondurile înghețate în conturile bancare ale societății 17 Black rămân înghețate până la efectuarea unei anchete aprofundate; invită Comisia și autoritățile malteze să utilizeze toate instrumentele de care dispun pentru a asigura cooperarea autorităților din EAU și asistența juridică adecvată în toate anchetele;

11. reafirmă necesitatea instituirii iminente a unui mecanism al Uniunii pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, astfel cum a propus Parlamentul, sub forma unui pact interinstituțional pentru DSF, constând dintr-o evaluare independentă anuală, independentă, bazată pe dovezi, care analizează, în egală măsură, respectarea valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE de către toate statele membre ale Uniunii, cu recomandări specifice fiecărei țări (Raportul european privind DSF), care să fie urmată de o dezbatere interparlamentară și de un ciclu permanent de politici pentru DSF în cadrul instituțiilor UE[16]; invită din nou Comisia să prezinte propuneri de evitare a așa-numitelor „acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP);

12. invită din nou guvernul Maltei să pună capăt sistemelor de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori și să comande o anchetă internațională independentă privind impactul pe care îl are această vânzare a cetățeniei și a dreptului de ședere asupra capacităților malteze de combatere a spălării banilor, asupra altor infracțiuni transfrontaliere și asupra integrității spațiului Schengen; invită Comisia să continue monitorizarea și evaluarea tuturor sistemelor existente de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori și să ia măsurile adecvate, astfel cum s-a propus în rezoluțiile anterioare; solicită Consiliului să dezbată această chestiune[17];

13. invită Comisia să utilizeze toate instrumentele și procedurile de care dispune pentru a asigura respectarea deplină a legislației UE în ceea ce privește lupta împotriva spălării banilor (în special în ceea ce privește anchetarea și executarea legii în combaterea spălării banilor și independența autorităților competente), supravegherea bancară, independența sistemului judiciar, achizițiile publice și planificarea și dezvoltarea urbană; invită autoritățile malteze să respecte toate recomandările MONEYVAL;

14. deplânge faptul că, în pofida apelurilor repetate, guvernul nu a înregistrat niciun progres în găsirea unei soluții pentru monumentul improvizat care solicită dreptatea pentru Daphne Caruana Galizia; invită prim-ministrul să pună capăt imediat distrugerii aproape cotidiene a memorialului improvizat de la Valletta;

15. reamintește din nou Președintelui că a venit demult timpul de a da curs solicitării sale de creare a unui „premiu european Daphne Caruana Galizia pentru jurnalismul de investigație”, care să fie acordat anual pentru o activitate excepțională de jurnalism de investigație în Europa;

16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, precum și Președintelui Republicii Malta.

 

 

[1] JO C 482, 23.12.2016, p. 117.

[2] JO C 215, 19.6.2018, p. 162.

[3] Texte adoptate, P8_TA(2018)0456.

[4] JO C 356, 4.10.2018, p. 29.

[5] Texte adoptate, P8_TA(2018)0204.

[6] Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000015/2019 adresată Comisiei – B8-0017/2019).

[7] https://rsf.org/en/malta

[8] Monitorul Civicus („People Power Under Attack”), 2019.

[9] Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (MONEYVAL), Măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului - Malta - Raport de evaluare reciprocă, a cincea rundă, iulie 2019

[10] GRECO, A cincea rundă de evaluare - Prevenirea corupției și promovarea integrității în administrațiile centrale (funcții executive înalte) și în agențiile de aplicare a legii - Raport de evaluare - Malta, 3 aprilie 2019.

[11] Comisia Europeană, Documente fiscale, Documentul de lucru nr. 76-2019 — Estimarea evaziunii fiscale internaționale în rândul persoanelor fizice, septembrie 2019.

[12] GRECO, A cincea rundă de evaluare — Prevenirea corupției și promovarea integrității în administrațiile centrale (funcții executive înalte) și în agențiile de aplicare a legii — Raport de evaluare — Malta, 3 aprilie 2019.

[13] Oficiul de reglementare a Programului pentru investitori individuali, Analiza cererilor PII prezentate de Chetcuti Cauchi Advocates, 8 noiembrie 2019.

[14] Malta - Aviz referitor la mecanismele constituționale și separarea puterilor, adoptat de Comisia de la Veneția la a 117-a sa sesiune plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2018).

[15] Rezoluția din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale - JO C 215, 19.6.2018, p. 162; Rezoluția din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale - Texte adoptate, P8_TA(2018)0456.

[16] Rezoluția din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale - JO C 215, 19.6.2018, p. 162; Rezoluția din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale - Texte adoptate, P8_TA(2018)0456.

[17] Rezoluția Parlamentului European din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, Texte adoptate, P8_TA(2019)0240; Rezoluția Parlamentului European din 28 martie 2019 referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva corupției în UE, în special în Malta și Slovacia - Texte adoptate, P8_TA(2019)0328; Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2014 referitoare la vânzarea cetățeniei UE - Texte adoptate, P7_TA(2014)0038.

Ultima actualizare: 18 decembrie 2019Notă juridică - Politica de confidențialitate