Procedură : 2019/2945(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0246/2019

Texte depuse :

B9-0246/2019

Dezbateri :

PV 18/12/2019 - 19
CRE 18/12/2019 - 19

Voturi :

PV 19/12/2019 - 6.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0110

<Date>{16/12/2019}16.12.2019</Date>
<NoDocSe>B9‑0246/2019</NoDocSe>
PDF 155kWORD 52k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la situația uigurilor din China („China Cables”)</Titre>

<DocRef>(2019/2945(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Kati Piri, Evelyne Gebhardt, Isabel Santos, Raphaël Glucksmann</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0246/2019

B9‑0246/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația uigurilor din China („China Cables”)

(2019/2945(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din China, în special cea din 18 aprilie 2019 referitoare la China, în special situația minorităților etnice și religioase[1], cea din 4 octombrie 2018 referitoare la detenția arbitrară în masă a uigurilor și kazahilor în regiunea autonomă uigură Xinjiang[2], cea din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-China[3], precum și cea din 15 decembrie 2016 referitoare la Academia budistă tibetană din Larung Gar și la Ilham Tohti[4],

 având în vedere decizia Conferinței președinților de a acorda Premiul Saharov pe 2019 lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pentru drepturile minorității uigure din China,

 având în vedere declarația comună a celei de-a 21-a întâlniri la nivel înalt UE-China din 9 aprilie 2019,

 având în vedere cea de-a 37-a rundă a Dialogului UE-China pe tema drepturilor omului, desfășurată la Bruxelles în perioada 1-2 aprilie 2019,

 având în vedere comunicarea comună din 12 martie 2019 a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „UE-China – O perspectivă strategică” (JOIN(2019)0005),

 având în vedere declarațiile orale ale UE în temeiul punctului 4 pronunțate la cea de-a 39-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 18 septembrie 2018, precum și cele ale Regatului Unit, Germaniei, Franței, Finlandei și Canadei, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la detenția arbitrară a uigurilor în „taberele de reeducare” din Xinjiang,

 având în vedere declarația comună privind încălcările drepturilor omului și abuzurile din Xinjiang pronunțată la 29 octombrie 2019 de către reprezentantul permanent al Regatului Unit la ONU în numele a 23 de state, inclusiv a 14 state membre ale UE, în fața Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale,

 având în vedere articolul 36 din Constituția Republicii Populare Chineze, care le garantează tuturor cetățenilor dreptul la libertatea credinței religioase, precum și articolul 4, care consacră drepturile minorităților etnice,

 având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, semnat de China în 1998, dar neratificat încă,

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

 având în vedere observațiile finale ale raportului despre China al Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept ar trebui să rămână în centrul relației îndelungate dintre UE și China, în concordanță cu angajamentul UE de a promova aceste valori în acțiunea sa externă și cu interesul exprimat de China de a adera la ele în propria politică de cooperare pentru dezvoltare și internațională;

B. întrucât situația din Xinjiang, unde locuiesc peste 10 milioane de uiguri și kazahi musulmani, s-a deteriorat rapid în ultimii ani, deoarece controlul absolut asupra regiunii Xinjiang a devenit o prioritate majoră a autorităților chineze, alimentată de instabilitatea și de amenințările la adresa securității pe care se spune că le reprezintă uigurii pentru regiunea Xinjiang și de amplasarea strategică a regiunii Xinjiang pentru inițiativa „O centură, un drum”;

C. întrucât există informații credibile cum că uigurii, kazahii și alte minorități etnice mai ales musulmane din regiunea autonomă uigură Xinjiang au fost supuși la detenție arbitrară, tortură, restricții culturale și religioase flagrante și la un sistem digital de supraveghere atât de invaziv încât fiecare aspect al vieții de zi cu zi este monitorizat - prin camere de recunoaștere facială, scanări ale telefoanelor mobile, colectarea ADN-ului și o prezență masivă și intruzivă a poliției;

D. întrucât autoritățile chineze și-au lansat ultima campanie de combatere dură a extremismului violent în 2014, când a fost folosit pretextul unor amenințări teroriste pe scară largă, cu ramificații internaționale, pentru a justifica restricții generalizate și încălcări grave ale drepturilor omului împotriva minorităților etnice din Xinjiang;

E. întrucât există rapoarte credibile conform cărora sute de mii de persoane, poate chiar peste un milion, sunt sau au fost reținute în așa-numite centre de „reeducare politică”, ceea ce reprezintă cea mai mare încarcerare în masă a membrilor unei minorități etnice din lume, în momentul de față; întrucât, potrivit relatărilor, copiii de vârstă mică au fost trimiși în orfelinate de stat chiar dacă doar unul dintre părinți este deținut în lagărele de internare;

F. întrucât publicarea dezvăluirilor „China Cables” a prezentat pentru prima dată dovezi privind pregătirea măsurilor represive împotriva uigurilor, a kazahilor și a altor persoane printr-o serie de discursuri fără caracter public ale președintelui Xi Jinping, ținute în prezența unor funcționari cu ocazia vizitei sale în Xinjiang din aprilie 2014;

G. întrucât detenția și persecutarea uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang i-au obligat pe mulți să nu mai comunice cu familia și prietenii lor din străinătate, inclusiv din Europa, de teama represaliilor din partea autorităților;

H. întrucât reglementările privind chestiunile religioase care au intrat în vigoare în februarie 2018 restricționează activitățile grupurilor religioase și le obligă să acționeze în mai mare conformitate cu politica oficială a partidului; întrucât noile norme amenință persoanele asociate comunităților religioase care nu au statut juridic în țară; întrucât în China comunitățile religioase se confruntă cu o represiune tot mai dură;

I. întrucât, în august 2018, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale a luat la întrebări Guvernul Republicii Populare Chineze în legătură cu abuzurile din Xinjiang, inclusiv înființarea de lagăre de detenție arbitrară în masă; întrucât, în septembrie 2018, în primul său discurs în noua funcție, Înalta Comisară a ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a luat act de „acuzațiile profund îngrijorătoare privind detenția arbitrară pe scară largă a uigurilor și a membrilor altor comunități musulmane, în așa-numitele tabere de reeducare din întreaga regiune Xinjiang”;

J. întrucât lagărele de internare din Xinjiang s-au extins rapid după numirea lui Chen Quanguo ca guvernator al regiunii în august 2016;

K. întrucât minoritățile chineze care locuiesc în UE sunt hărțuite și persecutate de autoritățile chineze sau de reprezentanții acestora;

L. întrucât China a înregistrat progrese în materializarea drepturilor economice și sociale, scoțând 700 de milioane de persoane din sărăcie, dar în general nu respectă standardele internaționale de bază privind drepturile omului și libertățile fundamentale;

M. întrucât, la 4 decembrie 2019, Congresul SUA a adoptat Legea privind politica referitoare la respectarea drepturilor fundamentale ale uigurilor, care solicită guvernului federal al SUA să ia măsuri imediate pentru a proteja drepturile omului și să sancționeze acțiunile autorităților chineze din provincia Xinjiang, protejându-i pe uigurii care locuiesc în SUA împotriva activităților Chinei de hărțuire și persecutare a lor;

N. întrucât, în Cadrul său strategic privind drepturile omului și democrația, UE s-a angajat să depună noi eforturi pentru a promova drepturile omului, democrația și statul de drept în toate domeniile acțiunilor sale externe și să pună drepturile omului în centrul relațiilor sale cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici,

1. condamnă categoric trimiterea a sute de mii de uiguri și de kazahi în „tabere de reeducare” politice pe baza analizei datelor culese prin intermediul unui sistem de „poliție predictivă”, inclusiv a persoanelor care au călătorit în străinătate sau care au fost considerate prea evlavioase; subliniază că orice fel de detenție aplicată cu încălcarea legilor internaționale fundamentale, că persecuția împotriva anumitor persoane sau grupuri din motive etnice, culturale sau religioase și că alte acte inumane care provoacă mari suferințe sau vătămări grave, atunci când sunt comise ca parte a unui atac generalizat sau sistematic asupra populației civile de orice tip, sunt inacceptabile din perspectiva cadrului juridic internațional;

2. invită autoritățile chineze să îl elibereze imediat și necondiționat pe savantul uigur Ilham Tohti și, între timp, să se asigure că are acces regulat și nerestricționat la familia lui și la avocații pe care îi alege și că nu este supus torturii sau altor rele tratamente; solicită anchetarea imediată, efectivă și imparțială a acuzațiilor de torturare a lui Ilham Tohti și aducerea celor responsabili în fața justiției;

3. invită autoritățile chineze din regiunea autonomă uigură Xinjiang să comunice informații cu privire la locurile și la starea de sănătate a persoanelor deținute și să le elibereze imediat dacă nu există dovezi ale unei activități infracționale efective; solicită guvernului chinez să pună capăt imediat practicii de detenție arbitrară a membrilor minorităților uigură, kazahă și tibetană în lipsa acuzațiilor, a unui proces sau a condamnării pentru infracțiuni penale, să închidă toate lagărele și centrele de detenție și să elibereze imediat și necondiționat persoanele reținute; invită din nou autoritățile chineze să permită accesul liber, efectiv și neîngrădit în provincia Xinjiang al jurnaliștilor și al observatorilor internaționali, inclusiv al Înaltei Comisare a ONU pentru Drepturile Omului și al titularilor de mandate desemnați în cadrul Procedurilor Speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU;

4. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările legate de hărțuirea uigurilor în străinătate de către autoritățile chineze cu scopul de a-i obliga să acționeze ca informatori împotriva altor uiguri, să revină în Xinjiang sau să păstreze tăcerea în legătură cu situația de acolo, uneori prin reținerea membrilor familiilor lor; invită Comisia și toate statele membre ale UE să investigheze de urgență aceste relatări, să asigure protecția membrilor diasporei Xinjiang și să accelereze prelucrarea cererilor de azil din partea uigurilor și a altor musulmani turcici; salută decizia luate de Germania și Suedia de a suspenda returnarea tuturor etnicilor uiguri, kazahi sau a altor musulmani turcici în China, având în vedere riscul de detenție arbitrară, tortură sau alte rele tratamente;

5. remarcă cu îngrijorare că importanța vitală a „stabilității pe termen lung” în regiunea Xinjiang pentru succesul inițiativei „O centură, un drum” a condus la intensificarea strategiilor de control de lungă durată, însoțite de o varietate de inovații tehnologice și de o creștere rapidă a cheltuielilor pentru securitatea internă, precum și la utilizarea măsurilor de combatere a terorismului pentru a incrimina disidența și disidenții prin aplicarea unei definiții extinse a „terorismului”; își exprimă îngrijorarea cu privire la luarea de către statul chinez a unor măsuri de asigurare a unei „supravegheri cuprinzătoare” a regiunii Xinjiang prin instalarea sistemului electronic de supraveghere „Skynet” în marile zone urbane, instalarea de dispozitive de urmărire GPS pe toate autovehiculele, utilizarea cititoarelor de recunoaștere facială la punctele de trecere, în gări și în stațiile de alimentare cu combustibil, precum și prin activitățile de recoltare a sângelui de către poliția din Xinjiang, pentru a continua extinderea bazei de date ADN a Chinei; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la exportul de astfel de tehnologii din China către regimuri autoritare din întreaga lume;

6. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările despre posibila utilizare a muncii forțate provenind din lagăre de internare în lanțul de aprovizionare al societăților din UE care desfășoară activități în Xinjiang, precum și cu privire la informațiile despre colaborarea cu instituțiile chineze implicate în supravegherea și detenția în masă a uigurilor; invită actorii din sectorul privat să își evalueze angajamentele din Xinjiang și să rezilieze relațiile de afaceri în cazul în care acestea se dovedesc că sprijină încălcarea drepturilor omului, fie direct, fie indirect;

7. îndeamnă autoritățile chineze să îi elibereze imediat și necondiționat pe toți apărătorii drepturilor omului, activiștii, avocații, jurnaliștii și petiționarii deținuți pentru activitatea lor în domeniul drepturilor omului și să înceteze reprimarea continuă a acestora, care a luat forma detenției, a hărțuirii judiciare și a intimidării; evidențiază, totodată, că autoritățile chineze trebuie să se asigure că toate persoanele deținute fără drept de comunicare sunt imediat puse în contact cu membrii familiei și cu avocații lor, precum și că condițiile tuturor celor aflați în detenție respectă standardele stabilite în „Ansamblul de principii pentru protejarea tuturor persoanelor supuse unei forme oarecare de detenție sau încarcerare”, adoptat prin Rezoluția 43/173 a Adunării Generale a ONU din 9 decembrie 1988, inclusiv accesul la asistență medicală;

8. îndeamnă Comisia, Consiliul și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a convinge guvernul chinez să închidă lagărele și să pună capăt tuturor încălcărilor drepturilor omului în Xinjiang; invită UE și statele sale membre să repete acest mesaj guvernului chinez cu fiecare ocazie și la cel mai înalt nivel; regretă că abordarea adoptată și instrumentele utilizate până în prezent de UE nu au condus la progrese concrete în ceea ce privește situația drepturilor omului din China, care n-a făcut decât să se deterioreze în ultimul deceniu; îndeamnă noua Comisie să elaboreze și să aplice o strategie globală a UE pentru a garanta progrese reale în domeniul drepturilor omului în China;

9. subliniază că, în declarația lor comună de la încheierea celui de-al 21-lea summit UE-China, UE și China au reafirmat că toate drepturile omului sunt universale, indivizibile, interdependente și interconectate;

10. invită UE, statele sale membre și comunitatea internațională să depună eforturi în vederea instituirii unor mecanisme adecvate de control al exporturilor pentru a bloca accesul Chinei la tehnologiile utilizate pentru a încălca drepturile de bază;

11. reamintește că este important ca UE să continue să ridice problema încălcărilor drepturilor omului în China, în special cazul minorităților din Tibet și Xinjiang – ale căror libertăți și drepturi fundamentale au fost îngrădite de autoritățile chineze deja de mult timp – în toate dialogurile politice și pe tema drepturilor omului cu autoritățile chineze, în conformitate cu angajamentul UE de a avea poziție puternică, clară și unitară în raport cu această țară; reamintește că, în contextul actualului său proces de reformă și al implicării sale tot mai mari la nivel mondial, China a aderat la cadrul internațional pentru drepturile omului, semnând numeroase tratate internaționale privind drepturile omului; solicită, prin urmare, stabilirea unui dialog cu China pentru a o încuraja să respecte aceste angajamente; reliefează, în plus, necesitatea specifică ca autoritățile chineze să continue aplicarea reformelor naționale necesare pentru ratificarea Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, care a fost semnat de China în 1998;

12. încurajează recurgerea la o paletă largă de instrumente, inclusiv la sancțiuni direcționate, dacă sunt considerate adecvate și eficiente, împotriva funcționarilor chinezi responsabili de conceperea și aplicarea politicii de detenție în masă a uigurilor și a altor musulmani turcici în Xinjiang, precum și de orchestrarea unei represiuni severe a libertății religioase, a libertății de circulație și a altor drepturi fundamentale în regiune;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Populare Chineze.

 

[1] Texte adoptate, P8_TA(2019)0422.

[2] Texte adoptate, P8_TA(2018)0377.

[3] Texte adoptate, P8_TA(2018)0343.

[4] JO C 238, 6.7.2018, p. 108.

Ultima actualizare: 18 decembrie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate