PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația drepturilor omului și a democrației în Nicaragua
16.12.2019 - (2019/2978(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Javier Nart, Abir Al‑Sahlani, Petras Auštrevičius, Malik Azmani, José Ramón Bauzá Díaz, Phil Bennion, Izaskun Bilbao Barandica, Gilles Boyer, Sylvie Brunet, Olivier Chastel, Katalin Cseh, Jérémy Decerle, Anna Júlia Donáth, Engin Eroglu, Klemen Grošelj, Christophe Grudler, Bernard Guetta, Antony Hook, Ivars Ijabs, Ondřej Kovařík, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Jan‑Christoph Oetjen, Dragoș Pîslaru, Samira Rafaela, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Monica Semedo, Susana Solís Pérez, Ramona Strugariu, Irène Tolleret, Hilde Vautmans, Marie‑Pierre Vedrenne, Chrysoula Zacharopoulou
în numele Grupului Renew
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0251/2019
B9‑0254/2019
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația drepturilor omului și a democrației în Nicaragua
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nicaragua, în special cele din 18 decembrie 2008[1], 26 noiembrie 2009[2], 16 februarie 2017[3], 31 mai 2018[4] și 14 martie 2019[5],
– având în vedere Acordul de asociere din 2012 dintre UE și America Centrală,
– având în vedere documentul de strategie de țară al UE și programul indicativ multianual 2014-2020 privind Nicaragua,
– având în vedere concluziile Consiliului referitoare la Nicaragua și, în special, Rezoluția din 14 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru pentru sancțiuni specifice,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele UE, privind situația din Nicaragua, în special declarația din 20 noiembrie 2019,
– având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), Rupert Colville, din 19 noiembrie 2019,
– având în vedere raportul din 19 noiembrie 2019 al comisiei la nivel înalt privind Nicaragua din cadrul Organizației Statelor Americane (OAS),
– având în vedere buletinele informative publicate de Mecanismul special de monitorizare pentru Nicaragua (MESENI), stabilit de Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 16 decembrie 1966,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948,
– având în vedere Orientările UE referitoare la apărătorii drepturilor omului din 14 iunie 2004,
– având în vedere Constituția Republicii Nicaragua,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât apărătorii drepturilor omului și persoanele care critică bilanțul guvernului nicaraguan în materie de drepturile omului sunt din ce în ce mai frecvent țintele amenințărilor cu moartea, ale intimidării, ale campaniilor de defăimare online, ale hărțuirii, ale supravegherii, ale atacurilor și persecuției judiciare; întrucât organizațiile internaționale pentru drepturile omului au raportat că peste 80 000 de persoane au fost obligate să părăsească Nicaragua din cauza crizei actuale și că represiunea din țară s-a înrăutățit;
B. întrucât, potrivit ultimelor cifre ale MESENI, în Nicaragua au murit 328 de persoane și sute au fost rănite, peste 150 de prizonieri politici rămânând deținuți în mod arbitrar doar pentru că și-au exercitat drepturile și 144 de studenți au fost exmatriculați din universități pentru că au participat la demonstrații în favoarea democrației și a unei mai mari libertăți, precum și a respectării drepturilor omului; întrucât Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a raportat că peste 100 de jurnaliști și lucrători din mass-media au trebuit să părăsească țara; întrucât guvernul nicaraguan a blocat importurile de hârtie de ziar, forțând mai multe ziare să închidă, inclusiv emblematicul Nuevo Diario;
C. întrucât respectarea independenței sistemului judiciar, a pluralismului politic și a libertății de întrunire și de exprimare constituie drepturi fundamentale și piloni esențiali ai democrației și ai statului de drept;
D. întrucât, la 14 noiembrie 2019, opt membri ai oponenților politici aflați în închisoare, printre alții, au început o grevă a foamei în biserica San Miguel din Masaya, solicitând eliberarea a 130 de persoane despre care se presupune că au fost reținute în contextul protestelor; întrucât aceste persoane au fost înconjurate de poliție în interiorul bisericii, iar poliția a tăiat aprovizionarea cu apă și curent a clădirii; întrucât poliția nu a permis nimănui să intre în biserică și a împiedicat furnizarea de asistență umanitară și medicală;
E. întrucât, în aceeași noapte, un grup de cel puțin 13 membri ai opoziției au fost plasați în detenție după ce au furnizat apă populației înconjurate de poliție, inclusiv Amaya Eva Coppens, activistă belgiană și nicaraguană a drepturilor omului, care a fost reținută în contextul protestelor pentru opt luni și eliberată la 11 iunie 2019, în temeiul legii amnistiei;
F. întrucât Parchetul din Nicaragua i-a inculpat pe nedrept pe acești 13 membri ai opoziției pentru mai multe capete de acuzare, inclusiv răpirea și deținerea ilegală de arme de foc și terorism, demonstrând astfel o lipsă clară de garanții procedurale și încălcând dreptul la un proces echitabil; întrucât condițiile de detenție din Nicaragua nu respectă nici ele în mod adecvat standardele internaționale; întrucât membrii opoziției din Nicaragua au semnalat în mod clar utilizarea torturii și a violenței sexuale în închisori;
G. întrucât guvernul nicaraguan își intensifică eforturile de persecutare a familiilor victimelor crizei democratice, instituționale și politice, prin intimidare și supraveghere, pentru a le împiedica să se implice în acțiuni publice și private în memoria celor dragi și să solicite dreptate;
H. întrucât guvernul nicaraguan comite acte de reprimare a persoanelor care critică situația drepturilor omului din Nicaragua și care se adresează funcționarilor și mecanismelor internaționale și ale ONU;
I. întrucât guvernul nicaraguan a expulzat din țară organizațiile internaționale care au încercat soluționarea pașnică a conflictului și reconcilierea națională; întrucât represiunea împotriva organizațiilor societății civile s-a intensificat prin deposedarea lor de statut juridic într-o țară cu un cadru instituțional precar, care pedepsește de două ori victimele represiunii;
J. întrucât, în mai multe rânduri, unii înalți funcționari din statele membre au fost împiedicați să intre în Nicaragua;
K. întrucât guvernul nicaraguan nu a manifestat niciun interes de a relua un dialog credibil și incluziv cu Alianța Civică din Nicaragua și de a pune pe deplin în aplicare acordurile din martie 2019;
L. întrucât dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să facă parte integrantă din politica externă a UE, inclusiv din Acordul de asociere încheiat în 2012 între UE și țările din America Centrală; întrucât acest acord include o clauză democratică, reprezentând un element esențial al acordului; întrucât, în condițiile actuale, ar trebui activată clauza democratică, prin suspendarea Nicaraguei din acord,
1. condamnă toate acțiunile de reprimare desfășurate de guvernul nicaraguan, în special crimele, restricționarea generală a libertății de exprimare, de întrunire și de participare la demonstrații, scoaterea în afara legii a organizațiilor neguvernamentale și a societății civile, expulzarea organizațiilor internaționale din țară, închiderea canalelor mass-mediei și atacurile împotriva acestora, limitarea dreptului la informare și exmatricularea studenților din universități;
2. îndeamnă guvernul din Nicaragua să pună capăt reprimării persistente a opoziției și modelului actual de arestări arbitrare, de utilizare a torturii și a violenței sexuale și să se abțină de la incriminarea, persecutarea și atacarea apărătorilor drepturilor omului, a oponenților politici, a familiilor victimelor și a oricăror alte voci care exprimă opinii divergente; solicită investigații prompte, imparțiale, transparente și cuprinzătoare ale actelor de violență;
3. solicită eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute în mod arbitrar, inclusiv a lui Amaya Eva Coppens, renunțarea la toate acuzațiile și respectarea garanțiilor juridice fundamentale; solicită tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea drepturilor omului și de subminarea democrației și a statului de drept;
4. salută decizia Consiliului de a adopta un cadru de măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de încălcările drepturilor omului, de abuzuri sau de reprimarea societății civile și a opoziției democratice din Nicaragua; invită statele membre să convină rapid asupra listei specifice de persoane și entități care urmează să fie sancționate, inclusiv președintele Ortega, vicepreședintele Rosario Murillo, fiii acestora, Laureano și Rafael Ortega Murillo, și Ramón Antonio Avellán, director general adjunct al Poliției Naționale din Nicaragua, care a condus „Operațiunea Clean Up”;
5. condamnă lipsa de voință a guvernului din Nicaragua de a relansa un dialog intern semnificativ; invită autoritățile să reia dialogul cu Alianța Civică a Nicaraguei în vederea găsirii unei soluții democratice, sustenabile și pașnice, care să permită punerea în aplicare deplină a acordurilor din martie 2019; subliniază necesitatea de a garanta libertățile politice și civile pentru toți cetățenii din Nicaragua, reîntoarcerea celor aflați în exil, revenirea și cooperarea cu organizațiile internaționale și instituirea unui proces electoral credibil, cu un Consiliu Electoral Suprem reformat, care să asigure alegeri imediate corecte și transparente, cu prezența observatorilor internaționali;
6. solicită VP/ÎR și Delegației din Nicaragua a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să monitorizeze îndeaproape evoluțiile care au loc în această țară și să abordeze, în continuare, problemele legate de drepturile omului generate de situația, printre altele, a deținuților, a studenților, a protestatarilor, a familiilor victimelor și a jurnaliștilor;
7. solicită Parlamentului să trimită cât mai curând posibil o delegație în Nicaragua, pentru a monitoriza din nou situația din țară și îndeamnă autoritățile din Nicaragua să permită intrarea neîngrădită în țară și să acorde acces tuturor interlocutorilor și facilităților;
8. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Statelor Americane, Adunării parlamentare euro-latino-americane, Parlamentului Central American, Grupului de la Lima, precum și guvernului și Parlamentului Republicii Nicaragua.
- [1] JO C 45 E, 23.2.2010, p. 89.
- [2] JO C 285 E, 21.10.2010, p. 74
- [3] JO C 252, 18.7.2018, p. 189.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2018)0238.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2019)0219.