Procedură : 2019/2993(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0272/2019

Texte depuse :

B9-0272/2019

Dezbateri :

PV 18/12/2019 - 22
CRE 18/12/2019 - 22

Voturi :

PV 19/12/2019 - 6.7
CRE 19/12/2019 - 6.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0112

<Date>{16/12/2019}16.12.2019</Date>
<NoDocSe>B9‑0272/2019</NoDocSe>
PDF 145kWORD 47k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate</TitreSuite>

<TitreRecueil>depus în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la reprimarea violentă a recentelor proteste din Iran</Titre>

<DocRef>(2019/2993(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Kati Piri, Jytte Guteland</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0271/2019

B9‑0272/2019

Rezoluția parlamentului European referitoare la reprimarea violentă a recentelor proteste din Iran

(2019/2993(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Iran,

 având în vedere concluziile Consiliului din 4 februarie 2019 privind Iranul,

 având în vedere declarația din 8 decembrie 2019 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell Fontelles, în numele UE, privind protestele recente din Iran,

 având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 21 noiembrie 2019 privind evoluția situației din Iran,

 având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la strategia UE privind strategia UE față de Iran în urma încheierii acordului nuclear[1],

 având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,

 având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, Orientările UE privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, umane și degradante și Orientările UE privind drepturile omului cu privire la libertatea de exprimare online și offline,

 având în vedere raportul prezentat la 30 ianuarie 2019 de raportorul special pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran,

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948,

 având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966 (PIDCP), la care Iranul este parte,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, în Iran, zeci de mii de persoane și-au exercitat dreptul fundamental la libertatea de întrunire și și-au exprimat nemulțumirile economice și politice din ce în ce mai grave; întrucât aceste proteste sunt probabil cele mai mari tulburări din ultimii 40 de ani;

B. întrucât reacția forțelor de securitate iraniene a provocat moartea unui număr fără precedent de demonstranți, utilizând mijloace disproporționate și forța împotriva protestatarilor, ucigând peste 200 de persoane și arestând până la 7 000 de persoane, potrivit organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului, cum ar fi Human Rights Watch;‑

C. întrucât, în temeiul principiilor de bază ale ONU privind recurgerea la forță și la utilizarea armelor de foc de către personalul responsabil cu aplicarea legii, agenții de aplicare a legii pot recurge la forță numai atunci când este strict necesar și în măsura necesară pentru a atinge un obiectiv legitim al poliției;

D. întrucât, după ce protestele au început în Iran, autoritățile iraniene au decretat o întrerupere de cinci zile a internetului la nivel național, impunând astfel o limitare disproporționată a libertății de exprimare și a accesului la informații;‑

E. întrucât apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii, avocații și activiștii din Iran se confruntă în continuare cu hărțuiri, arestări arbitrare, detenție și urmărire penală pentru activitatea lor; întrucât Ministerul iranian pentru informații și alte forțe au impus o politică drastică de reprimare a societății civile;

F. întrucât 77 membri ai opoziției reformatoare, majoritatea membri ai Frontul de participare al Iranului islamic, au emis o declarație deschisă prin care condamnă utilizarea excesivă a forței pentru a reprima protestele; întrucât unii dintre ei au fost aduși în fața justiției în Iran pentru „propagandă împotriva Republicii Islamice”, iar doi au fost arestați, și anume Mohammad Kianoosh Rad și Mehdi Mahmoudian;

G. întrucât instanțele iraniene nu asigură în mod sistematic procese corecte și utilizează mărturii obținute prin tortură ca probe în instanță;

1. condamnă utilizarea extinsă și disproporționată a forței de către autoritățile iraniene împotriva protestatarilor pașnici care nu au făcut decât să își exprime solicitările legitime;‑ subliniază că astfel de acțiuni sunt inacceptabile și solicită insistent autorităților iraniene să facă public numărul total de decese și de deținuți, să desfășoare anchete transparente privind acuzațiile de utilizare excesivă a forței, inclusiv vizarea directă a protestatarilor de către forțele de securitate, și să-i tragă la răspundere pe toți autorii actelor de violență;

2. solicită ca autoritățile să informeze toate familiile cu privire la localizarea rudelor lor deținute și să se asigure că deținuții sunt informați în cel mai scurt timp cu privire la acuzațiile care li se aduc și că au acces rapid la consiliere juridică și la membri ai familiei;

3. condamnă decizia autorităților iraniene de a bloca accesul prin internet la rețelele mondiale, ceea ce a împiedicat comunicarea și libera circulație a informațiilor pentru cetățenii iranieni; subliniază că astfel de acțiuni reprezintă o încălcare clară a libertății de exprimare;

4. subliniază că drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și de întrunire, trebuie întotdeauna respectate și invită autoritățile iraniene să își respecte obligațiile internaționale, inclusiv cele asumate prin Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

5. solicită UE, inclusiv VP/ÎR, să continue să ridice problemele legate de drepturile omului în discuțiile cu autoritățile iraniene în forurile bilaterale și multilaterale, în special în contextul dialogului politic la nivel înalt dintre UE și Iran;

6. invită statele membre ale UE din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU (CDO) să convoace o sesiune specială a CDO pentru a evalua situația din Iran, pentru a mandata o investigație independentă asupra acuzațiilor de încălcări grave ale drepturilor omului în această țară de la începutul protestelor, precum și să solicite Iranului să acorde acces deplin și nerestricționat celor care desfășoară această investigație și funcționarilor ONU, inclusiv mandate ale Procedurilor Speciale ale ONU, și la locurile de detenție, precum și să monitorizeze procesele legate de proteste și de consecințele acestora;

7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, conducătorului suprem al Republicii Islamice Iran, președintelui Republicii Islamice Iran și membrilor Majlisului iranian.

 

[1] JO C 215, 19.6.2018, p. 86.

Ultima actualizare: 18 decembrie 2019Notă juridică - Politica de confidențialitate