Procedură : 2019/2993(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0273/2019

Texte depuse :

B9-0273/2019

Dezbateri :

PV 18/12/2019 - 22
CRE 18/12/2019 - 22

Voturi :

PV 19/12/2019 - 6.7
CRE 19/12/2019 - 6.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0112

<Date>{17/12/2019}17.12.2019</Date>
<NoDocSe>B9‑0273/2019</NoDocSe>
PDF 138kWORD 46k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la reprimarea violentă a recentelor proteste din Iran</Titre>

<DocRef>(2019/2993(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Anna Fotyga, Bert‑Jan Ruissen, Witold Jan Waszczykowski, Adam Bielan</Depute>

<Commission>{ECR}în numele Grupului ECR</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0271/2019

B9‑0273/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la reprimarea violentă a recentelor proteste din Iran

(2019/2993(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Iran,

 având în vedere concluziile Consiliului din 4 februarie 2019 referitoare la Iran,

 având în vedere declarația din 8 decembrie 2019 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell Fontelles, în numele UE, privind protestele recente din Iran,

 având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 21 noiembrie 2019 privind evoluția situației din Iran,

 având în vedere decizia Consiliului din 12 aprilie 2018 de a prelungi măsurile restrictive pentru încă 12 luni, ca răspuns la încălcările grave ale drepturilor omului din Iran,

 având în vedere Orientările Uniunii Europene privind apărătorii drepturilor omului,

 având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, Orientările UE privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, umane și degradante și Orientările UE privind drepturile omului cu privire la libertatea de exprimare online și offline,

 având în vedere Rezoluția 73/181 din 17 decembrie 2018 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, cu privire la situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran,

 având în vedere raportul prezentat la 30 ianuarie 2019 de raportorul special pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran,

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

 având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care Iranul este parte,

 având în vedere Carta președintelui iranian privind drepturile cetățenilor,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât zeci de mii de persoane din toate provinciile și toate minoritățile etnice și religioase din Iran și-au exercitat dreptul fundamental la libertatea de întrunire și și-au exprimat nemulțumirile de natură economică legate de creșterea prețurilor la carburanți;

B. întrucât, în pofida apelurilor internaționale repetate la moderare, forțele de securitate iraniene au utilizat mijloace disproporționate și au recurs la forță împotriva protestatarilor, ucigând peste 1 000 de persoane – inclusiv minori – dintre care doar 500 au fost identificate până în prezent, rănind alte câteva mii și arestând multe alte persoane;

C. întrucât, imediat după protestele din Iran, autoritățile iraniene au început să întrerupă conexiunile la internet și platformele de comunicare socială, ceea ce a dus la închiderea timp o săptămână a rețelei de internet în întreaga țară;

D. întrucât Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la strategia UE față de Iran după acordul nuclear[1] subliniază importanța respectării orientărilor UE privind drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește apărătorii drepturilor omului, în contextul relațiilor dintre UE și Iran;

E. întrucât apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii, avocații și activiștii online din Iran se confruntă în continuare cu hărțuiri, arestări arbitrare, detenție și urmărire penală pentru activitatea lor; întrucât Ministerul iranian pentru informații și alte forțe au impus o reprimare drastică a societății civile;

F. întrucât instanțele iraniene nu asigură în mod sistematic procese corecte și utilizează mărturii obținute prin tortură ca probe în instanță;

1. deplânge utilizarea pe scară largă și disproporționată de către Iran a forței împotriva protestatarilor pașnici, care nu au făcut decât să își exprime solicitările legitime; subliniază că astfel de acțiuni sunt inacceptabile, îndeamnă autoritățile iraniene să se asigure că au loc anchete transparente și credibile pentru a clarifica numărul de decese și de arestări și solicită ca toți autorii violențelor să fie trași la răspundere;

2. solicită ca toți protestatarii arestați în prezent în Iran pentru că și-au exercitat drepturile legitime la libertatea de exprimare și de întrunire să fie eliberați în mod necondiționat; solicită, în plus, ca avocații și observatorii internaționali să aibă acces neîngrădit la toate persoanele plasate în detenție în timpul protestelor, precum și să se comunice comunității internaționale identitatea deținuților;

3. condamnă ferm decizia Iranului de a bloca accesul internet la rețele mondiale, ceea ce a împiedicat comunicarea și libera circulație a informațiilor pentru cetățenii iranieni; subliniază că astfel de acțiuni reprezintă o încălcare clară a libertății de exprimare;

4. subliniază că drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și de întrunire, trebuie respectate întotdeauna și invită autoritățile iraniene să își respecte obligațiile internaționale, inclusiv Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

5. subliniază, având în vedere reprimarea violentă a protestatarilor și nerespectarea drepturilor fundamentale, că este necesar să se reflecteze în profunzime asupra politicii UE față de Iran;

6. invită Iranul să coopereze cu Raportorul special al ONU pentru situația drepturilor omului din Iran, inclusiv permițându-i acestuia să intre în țară;

7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre, conducătorului suprem al Republicii Islamice Iran, președintelui Republicii Islamice Iran și membrilor Majlisului iranian.

[1] JO C 215, 19.6.2018, p. 86.

Ultima actualizare: 18 decembrie 2019Notă juridică - Politica de confidențialitate