PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la poziția Parlamentului European față de Conferința privind viitorul Europei
9.1.2020 - (2019/2990(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Dacian Cioloș, Guy Verhofstadt, Pascal Durand
în numele Grupului Renew
Manfred Weber, Paulo Rangel, Antonio Tajani, Danuta Maria Hübner
în numele Grupului PPE
Iratxe García Pérez, Gabriele Bischoff, Domènec Ruiz Devesa
în numele Grupului S&D
Ska Keller, Philippe Lamberts, Daniel Freund
în numele Grupului Verts/ALE
Martin Schirdewan, Helmut Scholz
în numele Grupului GUE/NGL
B9‑0036/2020
Rezoluția Parlamentului European referitoare la poziția Parlamentului European față de Conferința privind viitorul Europei
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona[1], Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene[2], Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro[3] și Rezoluția sa din 13 februarie 2019 referitoare la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei[4],
– având în vedere propunerea formulată la 16 iulie 2019 de președinta desemnată a Comisiei, Ursula von der Leyen, în cadrul orientărilor politice pentru următoarea Comisie Europeană (2019‑2024) și organizarea unei conferințe privind viitorul Europei (denumită în continuare „conferința”),
– având în vedere concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019 privind abordarea generală a Conferinței privind viitorul Europei,
– având în vedere avizul sub formă de scrisoare al Comisiei pentru afaceri constituționale din 9 decembrie 2019 referitor la organizarea conferinței privind viitorul Europei,
– având în vedere rezultatele reuniunii din 19 decembrie 2019 a grupului de lucru pentru conferința privind viitorul Europei al Conferinței președinților,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât la alegerile pentru Parlamentul European din 2019 participarea la vot a crescut, demonstrând că implicarea cetățenilor în procesul de integrare europeană și interesul față de acesta sunt în creștere, precum și că există așteptarea ca Europa să facă față provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă;
B. întrucât este necesar să se facă față atât provocărilor interne, cât și celor externe cu care se confruntă Europa, precum și noilor provocări societale și transnaționale care nu au fost pe deplin avute în vedere la adoptarea Tratatului de la Lisabona; întrucât numărul crizelor semnificative pe care le-a traversat Uniunea demonstrează că este nevoie de procese de reformă în mai multe domenii de guvernanță;
C. întrucât principiul integrării europene, de la crearea Comunității Economice Europene în 1957, reconfirmat ulterior de toți șefii de stat și de guvern, precum și de toate parlamentele naționale ale statelor membre, în fiecare serie de integrare și de modificare succesivă a tratatelor, a fost dintotdeauna crearea unei „uniuni tot mai profunde între popoarele Europei”;
D. întrucât există un consens cu privire la ideea că mandatul unei conferințe privind viitorul Europei ar trebui să fie un proces cu o durată de doi ani, lucrările conferinței trebuind să înceapă, de preferință, cu ocazia Zilei Europei, 9 mai 2020 (cea de a 70-a aniversare a Declarației Schuman), urmărindu-se finalizarea lor până în vara anului 2022;
E. întrucât acest proces al conferinței ar trebui să constituie o ocazie de a-i implica îndeaproape pe cetățenii UE într-un exercițiu de jos în sus, în care să fie ascultați și opiniile lor să contribuie la dezbaterile privind viitorul Europei;
F. întrucât Parlamentul European este singura instituție a UE aleasă în mod direct de cetățenii UE și ar trebui să aibă un rol principal în procesul acestei conferințe;
Obiectivele și sfera de cuprindere a conferinței
1. salută propunerea unei conferințe privind viitorul Europei și consideră că, la 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este momentul oportun pentru a oferi din nou cetățenilor europeni ocazia de a purta o dezbatere serioasă cu privire la viitorul Europei, pentru a da formă Uniunii în care dorim să trăim împreună;
2. consideră că această conferință reprezintă un prilej de a identifica reușitele Uniunii și măsurile noi de care are nevoie pentru a se îmbunătăți, pentru a-și mări capacitatea de acțiune și a deveni mai democratică; consideră că scopul conferinței ar trebui să fie de a adopta o abordare de jos în sus și de a interacționa direct cu cetățenii printr-un dialog semnificativ și este de părere că, pe termen lung, ar trebui avut în vedere un mecanism permanent de implicare a cetățenilor în anticiparea viitorului Europei;
3. este de părere că, înainte de lansarea procesului conferinței, ar trebui lansată o fază „de ascultare” care să le dea cetățenilor din întreaga Uniune Europeană posibilitatea de a-și exprima ideile, de a formula sugestii și de a-și prezenta propria perspectivă asupra a ceea ce înseamnă Europa pentru ei;
4. consideră că participarea cetățenilor la procesul conferinței ar trebui organizată în așa fel încât să reflecte pe deplin diversitatea societăților noastre; consideră că consultările ar trebui organizate cu ajutorul celor mai eficiente, inovatoare și adecvate platforme, inclusiv al instrumentelor online, și că ar trebui să ajungă la toate regiunile Uniunii, pentru a garanta că orice cetățean își poate exprima opinia la lucrările conferinței; consideră că asigurarea participării tinerilor va fi un element esențial al impactului pe termen lung al Conferinței;
5. subliniază că procesul conferinței ar trebui să fie unul deschis și transparent, care să adopte o abordare incluzivă, participativă și bine echilibrată față de cetățeni și de părțile interesate; subliniază că implicarea cetățenilor, a societății civile organizate și a unei serii de părți interesate de la nivel european, național, regional și local ar trebui să reprezinte elementul-cheie al acestui proces inovator și original;
6. propune ca această conferință să fie un proces coordonat de o serie de organisme cu responsabilități bine definite sau ad-hoc, inclusiv de organisme instituționale, pe lângă implicarea directă a cetățenilor;
7. propune ca plenul conferinței să permită desfășurarea unui forum deschis de discuții între diferiții participanți, care să țină seama de contribuțiile aduse de agorele cetățenilor, fără ca rezultatele să fie prestabilite și fără a limita discuțiile la domenii de politică sau la metode de integrare prestabilite; sugerează că s-ar putea, cel mult, identifica priorități politice prestabilite, dar neexhaustive, cum ar fi:
– valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale;
– aspectele democratice și instituționale ale UE;
– provocările de mediu și criza schimbărilor climatice;
– justiția socială și egalitatea;
– chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea;
– transformarea digitală;
– securitatea și rolul UE în lume;
subliniază că aceasta este o serie neexhaustivă de politici care ar putea orienta lucrările conferinței; sugerează să se folosească sondaje Eurobarometru speciale pentru a ajuta la stabilirea ordinii de zi și la desfășurarea dezbaterilor în procesul conferinței;
8. consideră că conferința ar trebui să țină seama de inițiativele folosite în perioada premergătoare alegerilor din 2019; consideră că, în vederea pregătirii cu mult timp înainte a următoarelor alegeri europene din 2024, în procesul conferinței ar trebui să se aibă în vedere să se lucreze la chestiuni precum procedura candidaților cap de listă și listele transnaționale, luând în considerare termenele existente și lucrând cu toate instrumentele interinstituționale, politice și legislative disponibile;
Organizarea, componența și guvernanța procesului conferinței
9. propune ca această conferință să fie alcătuită dintr-o serie de organisme cu responsabilități diverse, cum ar fi: un plen al conferinței, agore ale cetățenilor, agore ale tinerilor, un comitet director și un consiliu executiv de coordonare; solicită ca toate organismele de la toate nivelurile conferinței să fie echilibrate din perspectiva genului;
10. propune ca de-a lungul întregului proces al conferinței să aibă loc mai multe agore tematice ale cetățenilor care să reflecte prioritățile de politică și că acestea ar trebui să fie alcătuite din cel mult 200‑300 de cetățeni, cu un număr minim de trei cetățeni pe stat membru, calculat în conformitate cu principiul proporționalității descrescătoare; subliniază că acestea ar trebui să se desfășoare în diferite locuri din Uniune și să fie reprezentative (din punctul de vedere al geografiei, al genului, al vârstei, al mediului socioeconomic și/sau al nivelului de educație);
11. propune, de asemenea, ca selecția cetățenilor participanți din rândul tuturor cetățenilor UE să fie făcută de instituții independente din statele membre, în conformitate cu criteriile sus‑menționate, și să se conceapă criterii care să garanteze că politicienii aleși, reprezentanții de rang superior ai guvernelor și reprezentanții de interese profesionale nu pot participa la agorele cetățenilor; cere ca agorele cetățenilor să aibă participanți diferiți în diferitele locuri de desfășurare, în timp ce fiecare agoră tematică a cetățenilor trebuie să aibă aceiași participanți la fiecare reuniune, pentru a asigura coerența și consecvența; insistă ca fiecare agoră tematică a cetățenilor să se reunească de cel puțin două ori, pentru a contribui la plenul conferinței și pentru a primi un feedback general cu privire la deliberări în cadrul unei alte reuniuni sub formă de dialog; subliniază că agorele cetățenilor ar trebui să încerce să ajungă la acorduri prin consens și că, dacă nu este posibil, se poate exprima o opinie minoritară;
12. propune ca, pe lângă agora cetățenilor, să se organizeze cel puțin două agore ale tinerilor: una la începutul conferinței și una spre final, deoarece tinerii merită propriul lor forum, căci generațiile tinere sunt viitorul Europei și ele vor fi cele mai afectate de orice decizie luată în prezent cu privire la direcția viitoare a Uniunii; cere ca vârsta participanților să fie stabilită între 16 și 25 de ani și ca selecția, dimensiunea, statutul și metodele de lucru să se bazeze pe aceleași criterii folosite pentru agora cetățenilor;
13. solicită să se ia măsuri pentru a se asigura că toți cetățenii (inclusiv tinerii) care participă la procesul conferinței primesc asistență constând în rambursarea cheltuielilor de deplasare și de cazare și, dacă este cazul, au dreptul la concedii autorizate de la locul de muncă;
14. solicită ca din componența plenului conferinței să facă parte:
– Parlamentul European, care îi reprezintă pe cetățenii Uniunii, cu maximum 135 de membri;
– Consiliul, care reprezintă statele membre, cu 27 de membri;
– parlamentele naționale, cu un număr de doi până la patru membri pentru fiecare parlament al unui stat membru;
– Comisia Europeană, reprezentată de cei trei comisari de resort;
– Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, fiecare cu câte patru membri;
– partenerii sociali de la nivelul UE, fiecare cu câte doi membri;
15. subliniază că, pentru a garanta bucla de feedback, reprezentanți ai agorelor tematice ale cetățenilor și tineretului vor fi invitați la sesiunea plenară a conferinței pentru a-și prezenta concluziile;
16. insistă asupra ideii că Consiliul trebuie să fie reprezentat la nivel de miniștri și că reprezentanții Parlamentului European și ai parlamentelor naționale ar trebui să asigure o reprezentare politică echilibrată, care să reflecte diversitatea fiecăreia dintre aceste instituții; subliniază că părțile instituționale la conferință vor participa ca parteneri egali și că se va asigura o paritate strictă între Parlamentul European, pe de o parte, și Consiliu și parlamentele naționale, pe de altă parte; insistă să se ajungă la un consens cu privire la recomandările plenului conferinței sau, cel puțin, ca aceste recomandări să reprezinte punctul de vedere al majorității reprezentanților fiecărei dintre cele trei instituții ale UE și ai parlamentelor naționale;
17. propune ca conferința să se reunească în sesiune plenară cel puțin de două ori pe semestru la Parlamentul European; sugerează că, la prima sa reuniune, plenul conferinței să adopte un plan de lucru și că, după fiecare reuniune a plenului conferinței, participanților la conferință și publicului larg, să li se transmită un raport privind sesiunea plenară și conținând concluziile și rapoarte referitoare la grupurile de lucru; este de părere că la reuniunea finală a plenului conferinței ar trebui să se adopte concluziile finale, care să rezume rezultatele întregului proces al conferinței;
18. subliniază că este nevoie să se ofere sprijin prin sesiuni pregătitoare, precum și din partea unor organizații ale societății civile consacrate și cu experiență și a altor experți; recunoaște importanța cunoștințelor de specialitate ale ONG-urilor, universităților, centrelor de cercetare și grupurilor de reflecție din întreaga Europă și le invită să sprijine procesul conferinței la diferite niveluri și să ofere sprijin diferitelor organisme;
19. consideră că conferința ar trebui să caute moduri în care pot fi implicați în discuțiile privind viitorul Europei reprezentanți ai țărilor candidate la UE;
20. este de părere că ar trebui asigurat un patronaj la nivel înalt de către cele trei instituții principale ale UE, și anume de către președinții Parlamentului European, Consiliului European și Comisiei Europene; consideră că acest patronaj la nivel înalt ar trebui să reprezinte o garanție pentru proces și să asigure supravegherea sa, precum și lansarea procesului conferinței;
21. este de părere că, pentru a asigura o orientare eficientă a procesului în ansamblu și pentru toate organele interesate, guvernanța procesului conferinței ar trebui asigurată de un comitet director și un consiliu executiv de coordonare;
22. Propune ca comitetul director să fie alcătuit din:
– reprezentanți ai Parlamentului (toate grupurile politice reprezentate, precum și un reprezentant al Comisiei pentru afaceri constituționale și un reprezentant al Biroului Parlamentului European);
– reprezentanți ai Consiliului (președințiile UE);
– reprezentanți ai Comisiei (cei trei comisari competenți);
cere ca componența comitetului director să asigure echilibrul politic și instituțional și ca toate componentele comitetului director să aibă o pondere egală;
23. este de părere că comitetul director ar trebui să fie responsabil de pregătirea reuniunilor plenului conferinței (redactarea ordinilor de zi, a rapoartelor și a concluziilor sesiunii plenare), precum și de agorele cetățenilor și tinerilor și de supravegherea activităților și organizarea procesului conferinței;
24. propune, de asemenea, ca consiliul executiv de coordonare să fie alcătuit din cele trei instituții principale ale UE, sub conducerea Parlamentului; insistă ca membrii consiliului executiv de coordonare să facă parte din comitetul director; recomandă ca acest consiliu să fie responsabil de gestionarea cotidiană a procesului conferinței, în special de organizarea practică a conferinței, a grupurilor de lucru, a agorelor cetățenilor și de orice altă inițiativă luată de comitetul director;
25. propune ca procesul conferinței să fie sprijinit de un secretariat ai cărui membri ar trebui să provină din cele trei instituții principale ale UE;
Comunicarea referitoare la procesul conferinței și memorandumul politic
26. este de părere că comunicarea cu cetățenii, participarea cetățenilor la procesul conferinței și activitatea și rezultatele conferinței au o importanță fundamentală; subliniază că toate instrumentele de comunicare existente și noi destinate participării digitale și fizice ar trebui să fie coordonate între cele trei instituții, începând cu resursele existente ale Parlamentului și cu birourile de legătură ale Parlamentului European, astfel încât cetățenii să fie la curent cu procesul conferinței de-a lungul întregii conferințe și să poată urmări lucrările după începerea sesiunilor plenare și a agorelor cetățenilor și tinerilor;
27. este de părere că toate reuniunile Conferinței (inclusiv sesiunile plenare și agorele cetățenilor și tinerilor) ar trebui transmise în direct pe internet și deschise publicului; insistă ca toate documentele referitoare la conferință să fie publicate, inclusiv contribuțiile părților interesate, și ca toate lucrările să aibă loc în limbile oficiale ale Uniunii;
28. este de părere că procesul conferinței, conceptul, structura, calendarul și sfera sa de cuprindere ar trebui să fie convenite de Parlament, Comisie și Consiliu într-un memorandum de înțelegere;
Rezultate
29. cere conferinței să formuleze recomandări concrete care vor trebui să fie urmate de instituții și transpuse în măsuri, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor și ale părților interesate după un proces și o dezbatere de doi ani;
30. solicită ca toți participanții la conferință să se angajeze să asigure o monitorizare adecvată a rezultatelor acesteia, fiecare în funcție de rolul și competențele sale;
31. se angajează să dea curs imediat și efectiv conferinței, prin propuneri legislative, prin inițierea de modificări ale tratatelor sau prin alte mijloace; invită celelalte două instituții să își asume același angajament;
°
° °
32. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Comisiei, Președintelui Consiliului European și Președinției în exercițiu a Consiliului.
- [1] JO C 252, 18.7.2018, p. 215.
- [2] JO C 252, 18.7.2018, p. 201.
- [3] JO C 252, 18.7.2018, p. 235.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2019)0098.