PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la poziția Parlamentului European față de Conferința privind viitorul Europei

10.1.2020 - (2019/2990(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Gunnar Beck, Marco Zanni, Nicolas Bay, Gerolf Annemans, Peter Kofod, Gilles Lebreton
în numele Grupului ID

B9‑0037/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la poziția Parlamentului față de Conferința privind viitorul Europei

(2019/2990(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere constituțiile statelor membre ale UE,

– având în vedere articolele 4, 5, 10, 12, 48 și 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

– având în vedere orientările politice ale viitoarei Comisii Europene pentru perioada 2019-2024, prezentate la 10 septembrie 2019,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Europa este o civilizație unică, cu rădăcini greco-romane, cu o cultură creștină și este atașată valorilor libertății și responsabilității; întrucât această civilizație este leagănul democrației;

B. întrucât nu există un popor sau un demos european, ci națiuni europene atașate culturilor și identităților lor specifice și care se confruntă cu aceleași probleme;

C. întrucât suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită prin intermediul reprezentanților săi; întrucât, ca urmare, acești reprezentanți nu au dreptul să renunțe la astfel de drepturi suverane sau să le delege fără un control efectiv;

D. întrucât Uniunea Europeană a fost întemeiată ca o comunitate de națiuni suverane cu interese comune și în vederea atingerii unor obiective comerciale comune;

E. întrucât de la adoptarea Actului unic european acest obiectiv realist și limitat a fost subminat de ideea bazată pe valori a unei Europe federale, care nu este împărtășită de toate statele membre și care stă la baza erodării actuale a identităților naționale, a culturilor și a autonomiei democratice în statele membre;

F. întrucât cetățenii statelor membre cer de mult timp o Uniune Europeană care să le promoveze prosperitatea și interesele comune, fără a le periclita identitatea națională sau a le îngrădi drepturile naționale suverane;

G. întrucât UE a ignorat, de fapt, îngrijorarea crescândă a opiniei publice în legătură cu conceptul de „uniune tot mai strânsă” și a continuat cu proiecte de integrare care ignoră preocupările cetățenilor UE și interesul lor comun pentru prosperitate economică, securitate internă și autodeterminare democratică;

H. întrucât tratatele actuale includ numeroase elemente ale proiectului de tratat constituțional al UE care s-a confruntat cu o amplă opoziție publică și care a fost respins prin referendum în Franța și Țările de Jos;

I. întrucât scepticismul și chiar neîncrederea față de Uniunea Europeană în forma sa actuală, precum și față de funcționarea sa instituțională și față de multe dintre orientările sale politice este în continuă creștere și întrucât rezultatele celor mai recente alegeri europene transpun această opoziție la „uniunea tot mai strânsă” în realitate politică în multe țări, în special în mai multe țări fondatoare;

J. întrucât Uniunea Europeană a comis mai multe greșeli grave, de exemplu crearea zonei euro și urmarea unei „politici a ușilor deschise” în materie de imigrare, care au erodat încrederea cetățenilor statelor membre în cooperarea europeană;

K. întrucât urmărirea cu orice preț a obiectivului federalismului a contribuit decisiv la retragerea Regatului Unit;

L. întrucât UE declară că se întemeiază pe principiul democrației, dar se opune, în realitate, afirmării democratice directe și indirecte prin referendumuri și responsabilității parlamentare reale la nivel național;

M. întrucât prin lansarea Conferinței privind viitorul Europei membrii Consiliului, ai Comisiei și reprezentanții Parlamentului European au recunoscut implicit că forma actuală a UE este nesatisfăcătoare;

Conferința

1. ia act de organizarea Conferinței privind viitorul Europei și de dorința larg răspândită a unei dezbateri aprofundate privind anvergura și funcționarea cooperării dintre statele continentului european;

2. insistă ca concluziile politice ale acestei conferințe să fie deschise și să ia în seamă toate opțiunile, inclusiv repatrierea prerogativelor de la centru către statele membre și propunerile care pun la îndoială dogma unei „uniuni tot mai strânse”; consideră, în acest sens, că axarea pe cooperarea internațională reciproc avantajoasă, mai degrabă decât pe o federație europeană, precum și pe respectarea reală a principiilor subsidiarității și proporționalității, pe cooperarea interguvernamentală și revenirea la un sistem de luare a deciziilor prin unanimitate sau consens în cadrul Consiliului sunt piste de reflecție care ar trebui să fie luate în seamă;

3. subliniază că această conferință are sens doar dacă toate forțele politice sunt reprezentate la toate nivelurile; își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările evidente și repetate din cadrul Parlamentului European de a exclude forțele și grupurile parlamentare care sunt în favoarea unei traiectorii europene alternative, mai puțin integraționiste;

Cadrul general al conferinței

4. ia act de activitatea grupului său de lucru în ceea ce privește aspectele practice ale organizării conferinței; regretă că, deși toate grupurile politice au fost invitate la reuniunile acestuia, nu toate au putut să participe la elaborarea concluziilor sale;

5. ia act de dorința exprimată de a avea o conferință transparentă dint punctul de vedere al organizării, discuțiilor, publicațiilor și concluziilor; subliniază că respectarea multilingvismului este instrumentul de predilecție pentru atingerea acestui obiectiv, prin publicarea tuturor dezbaterilor și documentelor în toate limbile UE;

6. salută obiectivul obținerii unei largi participări a cetățenilor statelor membre la desfășurarea conferinței; reamintește totuși că este important să nu se confunde participarea cetățenilor cu participarea actorilor societății civile și, în special, a ONG-urilor care își urmăresc uneori propriile obiective specifice și care nu sunt întotdeauna reprezentative pentru voința populară sau interesul general;

7. subliniază că miza reală a acestei conferințe este organizarea instituțională a UE; consideră că, deși sunt posibile discuții privind subiectele, concluziile nu pot fi considerate obligatorii nici pentru statele membre, nici pentru UE, fiecare dintre ele având propriile proceduri instituționale de tratare a acestor subiecte; subliniază că alegerile (inclusiv alegerile pentru Parlamentul European) reprezintă calea potrivită pentru transpunerea suveranității populare și a deciziilor politice în acțiuni concrete;

Organizare, componență și calendar

8. își exprimă speranța că dezbaterile conferinței vor fi abordate de participanți cu seriozitate și rigurozitate și consideră că o perioadă de doi ani va permite dezbateri de calitate, cu condiția să fie respectate condițiile stabilite în prezenta rezoluție;

9. este de părere că structura conferinței ar trebui să fie cât mai simplă posibil și că toate forțele politice ar trebui să fie reprezentate la toate nivelurile procesului decizional;

10. sugerează ca conferința să fie prezidată de trei personalități publice având înțelepciunea, experiența și neutralitatea necesare pentru conducerea și organizarea dezbaterilor fără a anticipa concluziile; este de părere că gestionarea și supravegherea operațională a desfășurării lucrărilor ar trebui să fie efectuate de un birou alcătuit din reprezentanți ai Consiliului, ai Comisiei și ai grupurilor politice care constituie Parlamentul European;

11. consideră că adunarea plenară ar putea fi compusă în proporție de o treime din reprezentanți ai Parlamentului European și în proporție de două treimi din deputați din parlamentele naționale, cu respectarea pluralismului politic; recunoaște, cu toate acestea, că și această componență ridică probleme de legitimitate politică;

12. se opune înființării de forumuri cetățenești, care nu pot fi considerate în niciun caz reprezentative pentru cetățenii statelor membre; subliniază că o astfel de idee ridică probleme serioase în ceea ce privește selectarea cetățenilor, organizarea unor astfel de forumuri în mai multe state membre ale UE, costurile aferente contribuțiilor acestor cetățeni și plata acestora, precum și participarea reală și continuă a acestor cetățeni pe parcursul întregului proces;

13. pentru ca participarea efectivă și directă a cetățenilor să fie într-adevăr respectată ca principiu de organizare, propune ca candidații să fie selectați prin tragere la sorți, acordându-se o atenție deosebită asigurării reprezentativității din punct de vedere demografic a statelor membre și respectării diversității generaționale, geografice, sociologice și socioprofesionale;

14. consideră că modalitatea cea mai eficace, echitabilă și indiscutabilă de a implica cetățenii statelor membre este democrația directă și, în special, utilizarea referendumurilor;

15. condamnă organizarea de forumuri consacrate expres implicării tinerilor, idee care contravine direct principiului egalității cetățenilor indiferent de vârstă, odată ce aceștia au ajuns la vârsta majoratului, care le permite să își exercite drepturile și îndatoririle cetățenești; consideră, în plus, că acest tip de inițiativă este susceptibil de a alimenta conflictele între generații, de vreme ce ajutorul reciproc între generații este un fundament important al societăților noastre;

Încheierea lucrărilor conferinței

16. solicită Conferinței ca la încheierea activității sale să elaboreze un singur document motivat care să indice dacă este sau nu necesar să se modifice funcționarea instituțională a UE;

17. insistă ca, în cazul în care Conferința solicită modificarea tratatelor, statele membre să supună aceste modificări unui referendum, dacă constituțiile lor permit acest lucru;

 

°

° °

18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.