Propunere de rezoluţie - B9-0049/2020Propunere de rezoluţie
B9-0049/2020

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Venezuela după tentativa de alegere ilegală a noului președinte și a noului birou al Adunării Naționale (lovitură de stat parlamentară)

13.1.2020 - (2020/2507(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Anna Fotyga, Hermann Tertsch, Jadwiga Wiśniewska, Karol Karski, Joanna Kopcińska, Ryszard Czarnecki, Bogdan Rzońca, Angel Dzhambazki, Andrey Slabakov, Charlie Weimers, Adam Bielan, Evžen Tošenovský, Veronika Vrecionová, Alexandr Vondra, Carlo Fidanza, Raffaele Fitto, Ruža Tomašić, Assita Kanko
în numele Grupului ECR

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0048/2020

Procedură : 2020/2507(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0049/2020
Texte depuse :
B9-0049/2020
Dezbateri :
Texte adoptate :

B9‑0049/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Venezuela după tentativa de alegere ilegală a noului președinte și a noului birou al Adunării Naționale (lovitură de stat parlamentară)

(2020/2507(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Venezuela, în special cele din 27 februarie 2014 referitoare la situația din Venezuela[1], din 18 decembrie 2014 referitoare la persecutarea opoziției democratice în Venezuela[2], din 12 martie 2015 referitoare la situația din Venezuela[3], din 8 iunie 2016 referitoare la situația din Venezuela[4], din 27 aprilie 2017 referitoare la situația din Venezuela[5], din 8 februarie 2018 referitoare la situația din Venezuela[6], din 3 mai 2018 referitoare la alegerile din Venezuela[7], din 5 iulie 2018 referitoare la criza migrației și la situația umanitară din Venezuela și din zona frontierelor sale terestre cu Columbia și Brazilia[8], din 25 octombrie 2018 referitoare la situația din Venezuela[9], din 31 ianuarie 2019 referitoare la situația din Venezuela[10], în care Guaidó este recunoscut ca președinte interimar al Venezuelei, din 28 martie 2019 referitoare la situația de urgență din Venezuela[11] și din 18 iulie 2019 referitoare la situația din Venezuela[12],–  având în vedere declarația din 9 ianuarie 2020 a Grupului internațional de contact, care îl sprijină pe Juan Guaidó în calitate de președinte al Adunării Naționale și consideră că alegerea lui Luis Parra este nelegitimă și nedemocratică,

 având în vedere declarația din 5 ianuarie 2020 a purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă conform căreia evenimentele legate de alegerile de duminică, 5 ianuarie, au fost marcate de nereguli grave și acte împotriva funcționării democratice și constituționale a Adunării Naționale, ceea ce a împiedicat Adunarea Națională, în calitate de organismul democratic legitim din Venezuela, să își poată îndeplini mandatul primit de la poporul venezuelean;

 având în vedere declarația din 5 ianuarie 2020 a Secretarului General al Organizației Statelor Americane privind situația din Venezuela,

 având în vedere declarația din 21 decembrie 2019 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell, recent numit în funcție,

 având în vedere Decizia (PESC) 2019/1893 a Consiliului din 11 noiembrie 2019 de modificare a Deciziei (PESC) 2017/2074 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Venezuela[13], care prelungește cu un an sancțiunile împotriva Venezuelei, având în vedere actuala criză politică, economică, socială și umanitară din Venezuela, cu acțiuni repetate care subminează democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului,

 având în vedere Decizia (PESC) 2019/1893 a Consiliului din 11 noiembrie 2019, menționată anterior, prin care a decis includerea unei noi dispoziții în Decizia (PESC) 2017/2074 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Venezuela, prin care Consiliul și Înaltul Reprezentant (VP/ÎR) sunt desemnați „responsabili de prelucrarea” datelor cu caracter personal, în special în ceea ce privește lista persoanelor fizice responsabile de încălcări, de încălcări grave ale drepturilor omului sau de reprimarea societății civile și a opoziției democratice din Venezuela; în ceea ce privește lista persoanelor fizice ale căror acțiuni, politici sau alte activități subminează în alt mod democrația sau statul de drept în Venezuela; în ceea ce privește persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului sau de abuzuri grave împotriva drepturilor omului sau de reprimarea societății civile și a opoziției democratice în Venezuela; și în ceea ce privește persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele ale căror acțiuni, politici sau alte activități subminează în alt mod democrația sau statul de drept în Venezuela[14],

 având în vedere decizia Consiliului din 27 septembrie 2019 în care UE adaugă pe lista sancțiunilor șapte membri ai forțelor de securitate și de informații venezuelane implicate în tortură și alte încălcări grave ale drepturilor omului,

 având în vedere raportul privind Venezuela al Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) din 4 iulie 2019 și actualizarea orală din cadrul celei de a 42-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva, din 9 septembrie 2019,

 având în vedere declarația din 18 iunie 2019 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în care UE își subliniază preocuparea față de înrăutățirea situației politice și umanitare din Venezuela,

 având în vedere declarația din 4 aprilie 2019 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind decizia luată de Adunarea Națională nerecunoscută de a retrage imunitatea parlamentară lui Juan Guaidó,

 având în vedere declarațiile privind Venezuela ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 ianuarie 2019, 26 ianuarie 2019, 24 februarie 2019 și 28 martie 2019,

 având în vedere declarația din 2 martie 2019 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în care UE insistă asupra faptului că orice măsură care ar putea pune în pericol libertatea, securitatea sau siguranța personală a lui Juan Guaidó ar reprezenta o escaladare a tensiunilor și ar provoca condamnarea fermă din partea comunității internaționale,

 având în vedere ratificarea de către Venezuela a Statutului de la Roma la 7 iunie 2000,

 având în vedere Constituția Republicii Bolivariene a Venezuelei,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât actele de violență comise de guvernul lui Nicolás Maduro, de poliție, de garda națională și de armată pentru a împiedica realegerea lui Juan Guaidó în calitate de președinte al Adunării Naționale din Venezuela, programată pentru 5 ianuarie, i-au împiedicat pe oponenții lui Maduro să intre în Adunarea Națională și să organizeze sesiunea; întrucât forțele armate și alți membri ai personalului de securitate au blocat accesul la clădire și au împiedicat intrarea presei, ceea ce constituie încă un pas în escaladarea violenței și a confruntărilor, care s-au accelerat în mod constant în ultimii ani; întrucât guvernul Maduro subminează autoritatea și capacitatea Adunării Naționale legitime și democratice de a-și îndeplini rolul și mandatul, astfel cum sunt conferite de către cetățenii venezueleni, în mod efectiv și neîngrădit;

B. întrucât aceste evenimente au fost precedate de o campanie de teroare și de așa-numita „operațiune Alacrán”, prin care guvernul a cumpărat în mod alarmant voturi cu sume cuprinse între 500 000 USD și 1 milion USD;

C. întrucât persecutarea și hărțuirea politică a opozanților regimului Maduro continuă, iar 22 de deputați, inclusiv președintele Adunării Naționale, au fost privați de imunitate parlamentară, mai mulți au fost arestați, în timp ce alții au fost nevoiți să părăsească țara sau să devină refugiați în cadrul reprezentanțelor diplomatice;

D. întrucât, potrivit organizației venezuelene Foro Penal, represiunea politică a crescut, în prezent fiind deținuți 399 de prizonieri politici, inclusiv cel puțin opt cetățeni europeni, și peste 15 000 de deținuți politici din anul 2014[15];

E. întrucât utilizarea continuă a constrângerilor puternice și a forței, reafirmată de hotărârea președintelui nelegitim Nicolás Maduro de a continua uzurparea puterii, constituie o intenție clară de a sfărâma orice noțiune de legalitate;

F. întrucât, în încercarea sa eșuată de a numi un nou președinte, regimul pro-Maduro a invocat articolele 7, 8 și 11 din Regulamentul de ordine interioară și privind dezbaterile al Adunării Naționale și articolul 221 din Constituția Republicii Bolivariene a Venezuelei;

G. întrucât, în pofida eforturilor guvernului de facto al Venezuelei de a împiedica un proces electoral pașnic și transparent, deputații din afara Adunării Naționale au reușit să obțină acces în clădire și l-au reales în mod oficial pe Juan Guaidó în funcția de președinte;

H. întrucât 100 dintre cei 167 de parlamentari reuniți într-o sesiune extraordinară la sediul ziarului El Nacional au fost în cele din urmă în măsură să respecte cerințele Constituției Republicii Bolivariene a Venezuelei, au ales Consiliul de administrație al Adunării Naționale și l-au ales pe Juan Guaidó în funcția de președinte al Adunării Naționale, investindu-l în funcție în conformitate cu Constituția;

I. întrucât aceste evenimente se produc într-o țară deja devastată, în care o escaladare a violenței și încălcările grave ale drepturilor omului comise de guvernul de facto al lui Nicolás Maduro agravează și mai mult situația actuală de criză politică, economică, instituțională, socială și umanitară, peste 5 milioane de venezueleni fiind obligați să își părăsească țara, și existând o penurie din ce în ce mai acută de medicamente și alimente, precum și hiperinflație;

J. întrucât dialogul de mediere inițiat la 16 mai 2018 între președintele de facto Nicolás Maduro și forțele de opoziție, condus de Juan Guaidó și moderat de Norvegia, nu a condus la o soluție la criză, care, dimpotrivă, s-a înrăutățit; întrucât, la 8 iulie 2019, dialogul a fost reluat în Barbados, deși guvernul de facto nu a îndeplinit cerințele necesare pentru inițierea unui dialog,

1. condamnă actele represive ale guvernului de facto al lui Nicolás Maduro de a elimina, încă o dată, toate urmele de ilegalitate; condamnă în continuare utilizarea nediferențiată și continuă a constrângerii și a forței, precum și confirmarea în funcție a unui președinte care a preluat puterea în mod fraudulos și nelegitim;

2. își reiterează profunda îngrijorare cu privire la escaladarea violenței și la situația urgentă gravă din Venezuela, în care viața cetățenilor este grav amenințată;

3. subliniază că regimul lui Nicolás Maduro a devenit amenințarea cea mai volatilă și mai semnificativă la adresa securității și stabilității subcontinentului, amenințând integritatea și stabilitatea țărilor sale învecinate;

4. reamintește că autoritățile locale au arestat venezuelenii acuzați de a fi trimiși de regimul venezuelean să participe și să depună eforturi de mobilizare în masă pentru a promova destabilizarea și încălcarea drepturilor omului în regiunile respective;

5. declară că apărarea integrității, a corectitudinii și a transparenței proceselor electorale este fundamentală, în special după mai multe cazuri de manipulare presupusă sau clară, diferite nereguli și fraude în diversele alegeri din democrațiile latino-americane; regretă faptul că alegerile frauduloase conduc la proteste și conflicte care au ca rezultat moartea unor persoane nevinovate și își exprimă solidaritatea cu poporul venezuelean;

6. insistă asupra necesității de a lua măsuri împotriva alianței Venezuela-Iran, cel mai grav caz fiind utilizarea abuzivă a Venezuelei de către Hezbollah drept platformă pentru activitățile sale și extinderea sa strategică pe întreg teritoriul Americii Latine, prin intermediul a numeroase activități ilegale, inclusiv spălarea de bani;

7. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la sprijinul Rusiei față de regimul venezuelean al lui Maduro și, în special, cu privire la trimiterea de experți, consilieri militari și tehnici;

8. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că forțele de poliție și serviciul militar de informații din Cuba constituie elementele strategice care au permis regimului ilegal al lui Maduro să rămână la putere, constituind astfel o ingerință străină, politică și militară intolerabilă în Venezuela;

9. invită Consiliul, având în vedere o serie de politici eșuate îndreptate împotriva regimului opresiv al Venezuelei, care demonstrează imposibilitatea absolută de a iniția un proces real de democratizare în Venezuela, să ia cele mai dure măsuri posibile și să mărească presiunea politică, aplicând totodată sancțiuni și măsuri restrictive;

10. invită Consiliul să impună măsuri restrictive împotriva acestui regim nelegitim, și anume sancțiuni împotriva tuturor celor implicați în aparatul represiv, precum și confiscarea bunurilor străine deținute de autoritățile de stat ilegale și de persoanele responsabile de încălcările drepturilor omului și de represiunea împotriva opoziției democratice, asigurând în permanență siguranța populației generale;

11. solicită autorităților Uniunii Europene să limiteze circulația acestor persoane și a celor mai apropiate rude ale lor, prin înghețarea activelor și suspendarea vizelor;

12. respinge Decizia (PESC) 2019/1893 a Consiliului din 11 noiembrie 2019, care include o nouă dispoziție care modifică Decizia 2017/2074 prin introducerea unei noi competențe arbitrare a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în ceea ce privește prelucrarea datelor referitoare la lista persoanelor fizice responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului sau de abuzuri grave împotriva drepturilor omului sau de reprimarea societății civile și a opoziției democratice în Venezuela, precum și acțiunile, politicile sau activitățile persoanelor fizice sau juridice responsabile de încălcări, de încălcări grave ale drepturilor omului sau de abuzuri grave împotriva drepturilor omului, de subminarea statului de drept și de reprimarea societății civile, precum și de reprimarea opoziției democratice din Venezuela, în conformitate cu anexele I și II la Decizia PESC 2017/2074;

13. îndeamnă Uniunea Europeană să se alăture inițiativei statelor părți la CPI de a investiga crimele împotriva umanității comise de guvernul de facto al lui Nicolás Maduro, astfel încât făptașii să fie trași la răspundere pentru aceste acte;

14. sprijină inițiativa de a crea o comisie de anchetă în cooperare cu Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite, pentru a stabili responsabilitățile individuale în cazurile de încălcare sistematică a drepturilor omului în Venezuela;

15. îndeamnă guvernul de facto al Venezuelei să pună în aplicare cât mai rapid recomandările prezentate în raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind situația drepturilor omului în Venezuela;

16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui interimar legitim al Republicii și Adunării Naționale a Republicii Bolivariene a Venezuelei, parlamentelor și guvernelor naționale ale țărilor din Grupul de la Lima, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum și Secretarului General al Organizației Statelor Americane.

 

Ultima actualizare: 15 ianuarie 2020
Aviz juridic - Politica de confidențialitate