Procedură : 2019/2967(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0093/2020

Texte depuse :

B9-0093/2020

Dezbateri :

PV 12/02/2020 - 18
CRE 12/02/2020 - 18

Voturi :

PV 13/02/2020 - 7.4
CRE 13/02/2020 - 7.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0039

<Date>{05/02/2020}5.2.2020</Date>
<NoDocSe>B9-0093/2020</NoDocSe>
PDF 186kWORD 59k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B9-XXXX</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 64-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeilor</Titre>

<DocRef>(2019/2967(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Frances Fitzgerald, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Cindy Franssen, Pernille Weiss, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Maria da Graça Carvalho, Ewa Kopacz</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Evelyn Regner, Maria Noichl, Heléne Fritzon, Pina Picierno, Lina Gálvez Muñoz, Maria Manuel Leitão Marques, Monika Beňová, Marina Kaljurand, Alessandra Moretti</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Samira Rafaela, María Soraya Rodríguez Ramos, Chrysoula Zacharopoulou, Katalin Cseh, Moritz Körner, Hilde Vautmans, Irène Tolleret, Radka Maxová, Sylvie Brunet, Karen Melchior</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew Europe,</Commission>

<Depute>Monika Vana, Alice Kuhnke, Ernest Urtasun, Kim Van Sparrentak, Niklas Nienaß, Erik Marquardt, Petra De Sutter, Diana Riba i Giner, Tineke Strik, Henrike Hahn, Alexandra Geese, Michael Bloss, Salima Yenbou, Anna Cavazzini, Gwendoline Delbos-Corfield, Hannah Neumann, Tilly Metz, Marie Toussaint, David Cormand</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>Eugenia Rodríguez Palop, Miguel Urbán Crespo, Idoia Villanueva Ruiz, Pernando Barrena Arza, Manon Aubry, Manuel Bompard, José Gusmão, Niyazi Kizilyürek, Giorgos Georgiou, Anne-Sophie Pelletier, Petros Kokkalis, Malin Björk, Elena Kountoura, Stelios Kouloglou, Silvia Modig, Nikolaj Villumsen</Depute>

<Commission>{GUE/NGL}în numele Grupului GUE/NGL</Commission>

</RepeatBlock-By>

AMENDAMENTE

B9-0093/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 64-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeilor

(2019/2967(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere cea de-a 64-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeilor (CSF64) și tema sa prioritară, examinarea și evaluarea punerii în aplicare a Declarației de la Beijing și a Platformei de acțiune,

 având în vedere cea de a patra Conferință mondială privind femeile, desfășurată la Beijing în septembrie 1995, Declarația și Platforma de acțiune pentru capacitarea femeilor, adoptate la Beijing, și documentele finale ulterioare ale sesiunilor speciale ale ONU Beijing +5, Beijing +10, Beijing +15 și Beijing +20 referitoare la noi acțiuni și inițiative pentru aplicarea Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing, adoptate la 9 iunie 2000, 11 martie 2005, 2 martie 2010 și, respectiv, 9 martie 2015,

 având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW),

 având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată în septembrie 2015 și obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 și 5,

 având în vedere Acordul de la Paris încheiat la 12 decembrie 2015,

 având în vedere raportul din 2019 al Institutului european pentru egalitatea de gen (EIGE) intitulat „Beijing + 25 – a cincea analiză a implementării Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE”,

 având în vedere rezoluția Comisiei Economice pentru Europa ECE/AC.28/2019/3 privind Reuniunea regională de examinare Beijing + 25,

 având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen 2016-2020 (PAEG II), adoptat de Consiliu la 26 octombrie 2015 și raportul anual din 2018 privind implementarea acestuia, publicat la 11 septembrie 2019 de Comisie și Înaltul Reprezentant,

 având în vedere inițiativa Spotlight a UE și ONU pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor,

 având în vedere concluziile Consiliului din 10 decembrie 2018 intitulate „Femeile, pacea și securitatea”,

 având în vedere concluziile Consiliului din 9-10 decembrie 2019 intitulate „Economii caracterizate prin egalitatea de gen în UE: calea de urmat”,

 având în vedere concluziile președinției din 6 decembrie 2018 intitulate „Egalitatea de gen, tineretul și digitalizarea”,

 având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la egalitatea de gen în acordurile comerciale ale UE[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 3 octombrie 2017 referitoare la capacitarea economică a femeilor în sectoarele publice și private din UE[2],

 având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2019 referitoare la egalitatea de gen și politicile fiscale în UE[3],

 având în vedere Rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la aderarea UE la Convenția de la Istanbul și la alte măsuri de combatere a violenței de gen[4],

 având în vedere articolul 157 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere întrebarea adresată Consiliului privind prioritățile UE pentru cea de-a 64-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeilor (O-000006/2020 – B9-XXXX),

 având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al UE, consacrat în Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale și întrucât integrarea dimensiunii de gen este, prin urmare, un instrument important în integrarea acestui principiu în toate politicile, măsurile și acțiunile UE, inclusiv în dimensiunea sa externă;

B. întrucât drepturile femeilor și egalitatea de gen nu sunt doar drepturi fundamentale ale omului, care ar trebui să fie apărate în mod egal de femei și bărbați, ci sunt și condiții prealabile pentru promovarea dezvoltării sociale și economice și reducerea sărăciei și o temelie necesară pentru o lume pașnică, prosperă și durabilă;

C. întrucât, deși Platforma de acțiune de la Beijing (BPfA) a fost creată acum 25 de ani, multe dintre problemele identificate în 1995 rămân relevante în prezent (cum ar fi diferențele de remunerare dintre femei și bărbați și dintre pensiile acestora, ratele scăzute de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, subreprezentarea în procesele decizionale, repartizarea inegală a muncii neplătite și violența de gen, printre multe altele); întrucât CSF64 se va concentra asupra examinării și evaluării punerii în aplicare a Declarației și a BPfA, asupra rezultatelor celei de a 23-a sesiuni speciale a Adunării Generale, precum și asupra realizării depline a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă;

D. întrucât ODD 5 vizează realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor din întreaga lume; întrucât ODD 5 este un obiectiv de sine stătător, ceea ce înseamnă că trebuie integrat în întreaga Agendă 2030 și în realizarea tuturor ODD-urilor; întrucât capacitarea femeilor înseamnă să li se pună la dispoziție instrumentele necesare pentru a deveni independente economic, a fi reprezentate egal în societate, a juca un rol egal în toate sferele vieții și a dobândi mai multă putere în viața publică, precum și pentru a avea un control mai mare asupra tuturor deciziilor care au un impact asupra vieții lor;

E. întrucât UE este un lider mondial internațional deoarece este cel mai mare donator de ajutor pentru dezvoltare și împreună cu statele sale membre asigură mai mult de jumătate din asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) la nivel mondial, fiind un susținător important al Agendei 2030, pe care s-a angajat să o pună în aplicare; întrucât Consensul european privind dezvoltarea a inclus egalitatea de gen și drepturile fundamentale ale femeilor și ale fetelor, pe lângă capacitarea și protecția acestora ca principiu-cheie și prioritate în toate domeniile de acțiune externă a UE;

F. întrucât în întreaga lume se poate observa o reacție ostilă sistematică și îngrijorătoare la adresa drepturilor femeilor și a persoanelor LGBTIQ*; întrucât această reacție ostilă este vizibilă și în statele membre, în care mișcări împotriva drepturilor de gen încearcă să limiteze sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, să interzică educația sexuală și studiile de gen și să promoveze campanii de denigrare împotriva Convenției de la Istanbul; întrucât acest regres al drepturilor femeilor și egalității de gen trebuie să fie considerat ca echivalent cu atacurile împotriva democrației;

G. întrucât diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați au fost reduse în UE începând cu 2013, dar rămân în continuare ridicate (aproximativ 16 %, respectiv, 37 %); întrucât diferența de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă stagnează în continuare la 11,5 puncte procentuale; întrucât este de aproape patru ori mai probabil ca femeile să ocupe locuri de muncă cu fracțiune de normă, această cifră rămânând practic neschimbată din 2013;

H. întrucât femeile din Europa și din întreaga lume continuă să poarte o responsabilitate mai mare decât bărbații în ceea ce privește îngrijirea copiilor și a rudelor în vârstă; întrucât, de exemplu, se estimează că femeile din UE desfășoară, în medie, aproximativ cu 13 ore de muncă neremunerată pe săptămână mai mult decât bărbații; întrucât, deși s-au înregistrat unele progrese, obiectivele de la Barcelona în materie de servicii formale de îngrijire a copiilor nu au fost încă pe deplin atinse în unele state membre și aproape o treme din gospodăriile din UE au încă dificultăți în a-și permite serviciile de îngrijire a copiilor; întrucât există decalaje semnificative în disponibilitatea de servicii formale de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu dizabilități, precum și diferențe mari între cheltuielile diferitelor state membre destinate acestor servicii;

I. deși ponderea femeilor în rolurile decizionale a crescut, în general, începând cu anul 2013, progresele au fost lente și neomogene; întrucât gradul de subreprezentare a femeilor variază de la un sector la altul și de la un stat membru la altul; întrucât nivelurile foarte scăzute de reprezentare a femeilor (aproximativ 20 % sau mai puțin) sunt observate în numeroase funcții de decizie din domeniul economic și al afacerilor, în sport, în sectorul diplomatic și în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene;

J. întrucât aproape una din trei persoane celibatare este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar marea majoritate a părinților în familii monoparentale sunt femei (87 %); întrucât aproximativ una din două persoane provenind din familii de migranți din afara UE și aproape o treime din femeile cu dizabilități sunt expuse riscului de sărăcie și excluziune socială; întrucât patru din cinci membri ai comunității rome au venituri sub pragul sărăciei în țara de reședință și mai puțin de una din cinci femei de etnie romă (cu vârsta de cel puțin 16 ani) are un loc de muncă;

K. întrucât, conform Convenției de la Istanbul, „violența împotriva femeilor” este înțeleasă ca o încălcare a drepturilor omului și o formă de discriminare împotriva femeilor; întrucât violența bazată pe gen continuă să reprezinte o realitate zilnică pentru milioane de femei și fete; întrucât în UE cel puțin una din două femei au fost supuse hărțuirii sexuale și una din trei sunt afectate de violență fizică și/sau sexuală; întrucât femeile și fetele reprezintă peste două treimi dintre victimele traficului de ființe umane; întrucât expunerea anumitor grupuri de femei la forme de discriminare intersecționale și multiple le sporește expunerea la diverse forme de violență bazată pe gen; întrucât combaterea discriminării existente în legislație și practici și eliminarea atitudinilor și a normelor discriminatorii în domenii precum căsătoriile între copii și alte practici tradiționale întăresc drepturile și capacitarea femeilor; întrucât refuzul accesului la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile aferente este o formă de violență împotriva femeilor;

L. întrucât apariția violenței cibernetice (inclusiv discursul de instigare la ură pe internet, urmărirea cibernetică, intimidarea sau hărțuirea pe internet și schimbul neconsensual de imagini explicite) este din ce în ce mai îngrijorătoare, întrucât o astfel de formă de violență poate reduce la tăcere femeile și le poate descuraja să joace un rol important în viața publică; întrucât femeile aflate în funcții publice, cum ar fi cele implicate în politică, jurnalistele și cele care luptă pentru drepturile femeilor și ale minorităților sunt din ce în ce mai mult victime ale hărțuirii cibernetice cu caracter sexist; întrucât femeile sunt supuse, de asemenea, hărțuirii pe criterii de gen și intimidării la locul de muncă, fapt ce a fost demonstrat și recunoscut în mod vizibil de recenta mișcare mondială #MeToo;

M. întrucât accesul la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile aferente variază foarte mult în lume și printre statele membre; întrucât refuzarea accesului sau accesul restricționat este deosebit de dăunător pentru cei aflați în situațiile cele mai vulnerabile; întrucât toate țările examinate în Atlasul Contracepției din 2019 trebuie să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți accesul la informații și la mijloacele contraceptive, astfel încât cetățenii să dispună de capacitatea de a alege în viața lor reproductivă;

N. întrucât femeile sunt agenți ai schimbărilor pozitive și contribuie la prevenirea și soluționarea conflictelor, la consolidarea păcii, la negocierile de pace și la reconstrucția post-conflict;

O. întrucât egalitatea de gen este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea durabilă și pentru gestionarea eficientă a problemelor climatice, în vederea unei tranziții echitabile și corecte care să nu excludă pe nimeni; întrucât toate măsurile de combatere a schimbărilor climatice trebuie să includă o perspectivă de gen și intersecțională; întrucât femeile trebuie să joace un rol mai important în domeniul schimbărilor climatice ca lideri, profesioniști și agenți tehnici ai schimbării;

P. întrucât capacitarea economică a femeilor este esențială pentru dezvoltarea durabilă și creșterea economică; subliniază importanța sprijinirii spiritului antreprenorial al femeilor, a rolului femeilor în politicile și acordurile comerciale și includerea femeilor în sectoare economice emergente, cum ar fi TIC, STIM, sectorul digital, inteligența artificială și economia ecologică, ca pârghii pentru creșterea durabilă și independența financiară a femeilor;

1. adresează Consiliului recomandările următoare:

Observații generale

a. să își reconfirme angajamentul de neclintit față de BPfa și față de conferințele de revizuire ulterioare, precum și față de gama de acțiuni pentru egalitatea de gen prezentate în aceasta; reiterează faptul că eforturile de realizare a drepturilor femeilor și a egalității de gen necesită o abordare coordonată și multisectorială, care să implice toate părțile interesate ce abordează formele multiple și persistente de discriminare, stereotipurile predominante de gen și lipsa egalității de gen;

b. să sublinieze importanța unui rezultat pozitiv în cadrul CSF64 care va avea loc în perioada 9-20 martie 2020, inclusiv prin adoptarea unui set de angajamente ambițioase și orientate spre viitor, prezentate în declarația politică;

c. să se asigure că UE are o poziție unitară și că acționează ferm pentru a denunța în mod univoc reacția ostilă față de egalitatea de gen și măsurile care subminează drepturile, autonomia și emanciparea femeilor în toate domeniile; să recunoască faptul că o modalitate semnificativă de combatere a acestei reacții ostile constă în promovarea proactivă a egalității de gen bazate pe drepturi și în integrarea egalității de gen în toate domeniile;

d. să își manifeste sprijinul ferm pentru activitatea desfășurată de direcția ONU Femei, care este un actor central în sistemul ONU în promovarea drepturilor femeilor și reunirea tuturor părților interesate relevante pentru a produce schimbări în domeniul politicilor și a coordona acțiunile; să invite toate statele membre ale ONU, precum și UE, să asigure o finanțare adecvată direcției ONU Femei;

e. să asigure deplina implicare a Parlamentului și a Comisiei sale pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen în procesul decizional privind poziția UE în cadrul CSF64;

UE ca actor mondial

f. să asigure coerența și complementaritatea între toate instrumentele și politicile externe existente ale UE în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, inclusiv politica comercială a UE, noul Consens privind dezvoltarea, pachetul de resurse al UE privind integrarea perspectivei de gen în cadrul cooperării pentru dezvoltare și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația;

g. să deruleze o politică comercială a UE bazată pe valori, care include asigurarea unui nivel ridicat de protecție a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor de mediu, precum și respectarea libertăților fundamentale și a drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen; să reamintească că toate acordurile comerciale și de investiții ale UE trebuie să integreze dimensiunea de gen și să includă un capitol ambițios și executoriu privind comerțul și dezvoltarea durabilă; să recunoască faptul că angajamentele de natură comercială asumate în acordurile încheiate de UE nu ar trebui în nicio situație să prevaleze asupra drepturilor omului, drepturilor femeii sau protecției mediului și ar trebui să țină seama de mediul cultural, social și economic local;

h. să își asume un rol de lider puternic în ceea ce privește realizarea drepturilor fetelor și femeilor și a egalității de gen în acțiunile sale externe, în special în politica sa de securitate, în politica externă și de cooperare pentru dezvoltare și să reînnoiască Planul de acțiune pentru egalitatea de gen pentru relațiile externe după 2020 astfel încât acesta să devină și mai ambițios; să țină cont de solicitarea Parlamentului ca UE să sprijine în continuare inițiativa Spotlight, un parteneriat între UE și ONU pentru eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor până în 2030;

i. să își dubleze eforturile în implementarea Agendei 2030 și a tuturor ODD-urilor acesteia, în special ODD3 și ODD5, pentru a se asigura că nicio femeie sau fată nu este supusă discriminării, violenței, excluderii și că are acces la sănătate, hrană, educație și oportunități de muncă;

j. să facă tot ce îi stă în putință pentru a elimina folosirea violului ca armă de război și opresiune și pentru ca atât UE, cât și statele sale membre să exercite presiuni asupra guvernelor statelor terțe și asupra tuturor părților interesate relevante din regiunile în care are loc o astfel de violență de gen, pentru a eradica această practică, a aduce făptașii în fața justiției și pentru a coopera cu supraviețuitorii, femeile și comunitățile afectate pentru însănătoșirea și refacerea victimelor;

k. să încurajeze participarea mai amplă a femeilor la procesele de menținere a păcii, de consolidare a păcii și de mediere, și la misiunile UE de gestionare militară și civilă a crizelor, în conformitate cu Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea, cu un accent special pe violența sexuală în situații de conflict; să reamintească că o analiză a conflictului care ține seama de dimensiunea de gen, realizată prin consultarea cu actorii din cadrul comunității și cu organizațiile de femei, poate permite o mai bună înțelegere a rolului femeilor în situații de conflict;

l. să includă o perspectivă a egalității de gen în răspunsul UE și al statelor membre sub forma ajutorului umanitar, precum și o perspectivă privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, deoarece accesul la îngrijiri de sănătate sexuală și reproductivă este o necesitate de bază a persoanelor aflate în situații de criză umanitară;

m. să condamne ferm reglementarea cunoscută sub numele de „regula călușului mondial”, care nu permite organizațiilor internaționale să beneficieze de finanțare pentru planificarea familială din partea SUA în cazul în care furnizează servicii de avort, oferă consiliere medicală cu privire la acestea, orientează pacienții către instituții care prestează astfel de servicii sau desfășoară activități de lobby în favoarea avortului; să considere că această reglementare este un atac direct la adresa progreselor realizate în ceea ce privește respectarea drepturilor femeilor și fetelor, marcând un regres în acest domeniu; să solicite, în regim de urgență, ca UE și statele sale membre să contracareze impactul regulii călușului, sprijinind în mod semnificativ finanțarea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente și să acopere deficitul de finanțare;

n. să țină seama de faptul că, în țările în curs de dezvoltare, femeile și fetele sunt afectate în mod disproporționat de efectele negative ale schimbărilor climatice, care sporesc inegalitățile existente și pun în pericol sănătatea, siguranța și bunăstarea economică a femeilor și fetelor; să reamintească faptul că acțiunile în domeniul climei au o eficiență maximă atunci când femeile și fetele joacă un rol activ, deoarece ele sunt vectori importanți ai schimbării;

Capacitarea economică și politică a femeilor

o. să intensifice eforturile pentru o mai mare incluziune a femeilor pe piața forței de muncă și să îmbunătățească sprijinul acordat femeilor antreprenoare, întrucât acestea sunt factori esențiali care stau la baza creșterii economice incluzive pe termen lung, a combaterii inegalităților și a încurajării independenței financiare a femeilor; să ia măsuri de combatere a șomajului în rândul femeilor, în special a șomajului de lungă durată;

p. să intensifice eforturile atât legislative, cât și nelegislative, pentru a elimina în mod definitiv diferențele de remunerare și de pensii dintre femei și bărbați și să aplice cu fermitate principiul egalității de remunerare, garantând că salariile lucrătorilor cu fracțiune de normă sunt coerente cu echivalentul celor cu normă întreagă și adoptând legi care sporesc transparența salarială și îmbunătățesc claritatea juridică pentru a detecta prejudecățile de gen și discriminarea în structurile de remunerare, a combate segregarea profesională verticală și orizontală, și a lupta împotriva prejudecăților de care dau dovadă angajatorii în deciziile de recrutare și de promovare; să promoveze noi investiții în infrastructura de îngrijire, în educație și sănătate și în furnizarea publică de servicii de îngrijire accesibile, abordabile ca preț și de calitate pe tot parcursul ciclului de viață, inclusiv îngrijirea copiilor, a persoanelor dependente și a vârstnicilor, precum și să asigure o protecție puternică și drepturi de muncă pentru femeile însărcinate în timpul și după perioadele de sarcină;

q. să sprijine politicile care favorizează împărțirea egală a responsabilităților casnice și de îngrijire între femei și bărbați și să combată normele de gen și așteptările legate de gen inegale în ceea ce privește îngrijirea, prin implementarea unor politici adecvate care să implice bărbații în schimbările necesare;

r. să recunoască impactul diferențiat al politicilor fiscale asupra femeilor și a diverselor tipuri de gospodării (gospodăriile cu două persoane aducătoare de venit, gospodăriile cu o singură persoană aducătoare de venit, bărbat sau femeie, etc.) și să se asigure că sistemele de impozitare promovează și protejează egalitatea de gen și echitatea fiscală pentru femei, prin eliminarea prejudecăților de gen legate de impozite și a stimulentelor care perpetuează rolurile de gen inegale;

s. să intensifice eforturile de a combate segmentarea orizontală și verticală a pieței muncii și feminizarea muncii precare, și să garanteze dispoziții adecvate pentru femeile care se confruntă cu multiple forme de discriminare; să garanteze că se iau măsuri adecvate pentru femeile în vârstă, inclusiv măsuri cum ar fi creditele pentru perioadele de îngrijire, pensiile minime adecvate, indemnizațiile de urmaș și drepturile la concediu din motive familiale pentru bărbați, pentru a preveni feminizarea sărăciei;

t. să pună accent pe dreptul lucrătoarelor la domiciliu, inclusiv al femeilor migrante și refugiate, la condiții de muncă decente și la protecție socială egală; să asigure ratificarea și punerea în aplicare a Convenției nr. 189 a OIM privind munca decentă pentru personalul casnic;

u. să recunoască importanța consolidării politicilor și a măsurilor de promovare a educației pentru fete, precum și implicațiile lor în ceea ce privește capacitarea economică a acestora; să reamintească faptul că este nevoie de o atenție specifică pentru a asigura accesul fetelor și al femeilor la toate nivelurile de educație, pe plan mondial; să sprijine, în acest sens, inițiativele de consiliere profesională și de sensibilizare care iau în considerare dimensiunea de gen, pentru a promova o mai mare prezență profesională a femeilor în domeniile STIM și a bărbaților în sectoare precum sănătatea, protecția socială și educația; să sublinieze necesitatea includerii femeilor și a reprezentării lor în domenii economice emergente importante pentru dezvoltarea durabilă, precum sectorul TIC, digital și al inteligenței artificiale;

v. să asigure integrarea deplină a femeilor în condiții de egalitate cu bărbații la toate nivelurile și în toate domeniile și să promoveze activ o reprezentare de gen echilibrată și o reprezentare egală a tuturor preocupărilor și intereselor femeilor, la toate nivelurile procesului decizional; să ofere un exemplu și să deblocheze în cadrul Consiliului European Directiva privind femeile în consiliile de administrație și să recomande introducerea unor cerințe privind echilibrul de gen în legislația electorală;

Eradicarea violenței de gen și garantarea drepturilor fundamentale ale femeilor

w. să condamne toate formele de violență de gen și faptul că femeile și fetele continuă să fie expuse la violență psihică, fizică, sexuală și economică, inclusiv la violență domestică, hărțuire sexuală, violență cibernetică, urmărire în scopul hărțuirii, viol, căsătorie timpurie și forțată, mutilare genitală feminină (MGF), infracțiuni comise în numele „onoarei”, avort forțat, sterilizare forțată, exploatare sexuală și trafic de persoane și alte forme de violență care constituie o încălcare gravă a drepturilor omului și a demnității lor; să ia act de îngrijorarea profundă a Parlamentului cu privire la fenomenul feminicidului, care este cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor;

x. să încheie de urgență ratificarea de către UE a Convenției de la Istanbul, aderând la aceasta plenar și fără nicio restricție și să promoveze ratificarea acesteia de către toate statele membre; să asigure aplicarea și punerea în practică adecvată a Convenției și să aloce resurse financiare și umane corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței de gen, precum și pentru protejarea victimelor; să ia în considerare recomandările Grupului de experți ai Consiliului Europei în intervenția contra violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (GREVIO) și să îmbunătățească legislația pentru a se conforma mai bine dispozițiilor Convenției de la Istanbul; să ceară Comisiei să prezinte un act legislativ privind prevenirea și eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor, precum și a violenței bazate pe gen;

y. să ratifice Convenția nr. 190 a OIM privind eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă și să ia măsuri pozitive pentru a pune în aplicare prima recomandare a Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea sexismului, ce propune modalități concrete prin care diferiți actori pot identifica și aborda această problemă;

z. să se asigure că toate statele membre transpun și pun în aplicare în mod eficient Directiva 2011/36/UE din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia[5];

aa. să garanteze respectarea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente și accesul universal la acestea, astfel cum s-a convenit în Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare, în BPfA și în documentele finale ale conferințelor de revizuire a acestora, recunoscând faptul că acestea contribuie la realizarea tuturor ODD-urilor legate de sănătate, cum ar fi asistența medicală prenatală și măsuri pentru a evita nașterile cu risc ridicat și a reduce mortalitatea infantilă și a copiilor; să recunoască că accesul la planificarea familială, la servicii de sănătate a mamei și la servicii sigure și legale de avort reprezintă elemente importante pentru salvarea vieții femeilor;

bb. să ofere fetelor și băieților, în mediul școlar, o educație completă în domeniul sexualității și al relațiilor, bazată pe date concrete și adaptată vârstei, pentru a permite copiilor și tinerilor să își dezvolte cunoștințele, atitudinile și aptitudinile corespunzătoare, necesare pentru a crea relații sigure, sănătoase și bazate pe respect; să reamintească faptul că o astfel de educație ar trebui să se întemeieze pe respectarea drepturilor omului, a egalității de gen și a diversității; să recunoască faptul că o astfel de educație ar trebui să includă subiecte precum orientarea sexuală și identitatea de gen, exprimarea de gen, normele de gen, relațiile și consimțământul afirmativ, prevenirea violenței sexuale și a violenței bazate pe gen și a practicilor dăunătoare, cum ar fi ademenirea și mutilarea genitală a femeilor, prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală, HIV și sarcina nedorită, precum și furnizarea de informații despre accesul la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv planificare familială, metode contraceptive și avortul legal și în condiții de siguranță;

Politici și instituții favorabile incluziunii și receptive la dimensiunea de gen

cc. să asigure punerea în aplicare a integrării sistematice a perspectivei de gen ca o strategie esențială în sprijinirea realizării egalității de gen în practică; să recunoască faptul că integrarea dimensiunii de gen trebuie să se realizeze în toate domeniile de politică și să recunoască importanța deosebită a unor evaluări ale impactului de gen;

dd. să îmbunătățească monitorizarea și colectarea de date comparabile, anonimizate și defalcate în funcție de gen și de vârstă, pentru a îmbunătăți analiza calitativă a situației femeilor și pentru a adopta, în consecință, politici de gen mai bine fundamentate; să solicite UE și statelor membre să investească mai mult în colectarea de date defalcate și să contribuie la consolidarea capacităților și a mecanismelor statistice naționale în țările partenere;

ee. să introducă abordarea integratoare a dimensiunii de gen în politicile UE în domeniul mediului și al schimbărilor climatice și să garanteze sprijin financiar și instituțional, cunoștințe de specialitate în materie de gen și măsuri politice ferme, precum și să instituie puncte de contact în materie de gen și schimbări climatice între instituțiile guvernamentale; să recunoască faptul că participarea semnificativă și egală a femeilor în organismele decizionale și la politicile și acțiunile de la nivel național și local în domeniul climei sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice pe termen lung, să recunoască și să sprijine rolurile femeilor și fetelor în calitate de vectori ai schimbării;

ff. să adopte și să pună în aplicare bugete, practici și foi de parcurs care țin cont de dimensiunea de gen, pentru a asigura o finanțare adecvată alocată promovării egalității de gen; să stabilească o finanțare fiabilă, sistematică și adecvată de la bugetele naționale pentru punerea în aplicare a angajamentelor internaționale și naționale privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor;

gg. să pună în aplicare o perspectivă de gen în cadrul politicii UE privind migrația, care să garanteze drepturile femeilor și ale fetelor refugiate, să introducă imediat proceduri de migrație și azil care să ia în considerare dimensiunea de gen și să își intensifice eforturile de a asigura identificarea și protecția adecvată a potențialelor victime ale traficului de persoane în centrele de primire din întreaga UE;

hh. să sublinieze necesitatea de a proteja și de a promova drepturile grupurilor care se confruntă cu forme multiple și intersectoriale de discriminare, inclusiv femeile cu dizabilități, femeile negre și femeile de culoare, femeile migrante și aparținând unor minorități etnice, femeile în vârstă, femeile din zonele rurale și depopulate, mamele singure și persoanele LGBTIQ* și să depună eforturi pentru a promova conceptul de combatere a discriminării multiple și pentru a instituționaliza analiza intersectorială în toate organismele ONU, în UE și în statele membre respective;

ii. să garanteze că organizațiile locale pentru drepturile femeilor și apărătorii drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTIQ* sunt sprijiniți prin furnizarea de finanțare adecvată și eliminarea restricțiilor care îi împiedică să își desfășoare activitatea și să îi tragă la răspundere pe reprezentanții puterii; să promoveze participarea largă și semnificativă a societății civile, a organizațiilor de femei și a grupurilor marginalizate la procesul de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor la toate nivelurile; să încurajeze participarea femeilor tinere și a tinerilor în special;

jj. să adopte propunerea de directivă privind combaterea discriminării care vizează punerea în aplicare, integrând dimensiunea de gen, a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și, spre informare, Comisiei.

 

[1] JO C 162, 10.5.2019, p. 9.

[2] JO C 346, 27.9.2018, p. 6.

[3] Texte adoptate, P8_TA(2019)0014.

[4] Texte adoptate, P9_TA(2019)0080.

[5] JO L 101, 15.4.2011, p. 1.

Ultima actualizare: 7 februarie 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate