<Date>{05/03/2020}5.3.2020</Date>
<NoDocSe>B9-0126/2020</NoDocSe>
PDF 208kWORD 63k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B9-O-000015/2020 și B9-O-000014/2020</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la cea de-a 25-a aniversare a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD25) (Reuniunea la nivel înalt de la Nairobi)</Titre>

<DocRef>(2019/2850(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Tomas Tobé</Depute>

<Commission>{DEVE}în numele Comisiei pentru dezvoltare</Commission>

<Depute>Evelyn Regner</Depute>

<Commission>{FEMM}în numele Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen</Commission>

</RepeatBlock-By>


B9-0126/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la cea de-a 25-a aniversare a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD25) (Reuniunea la nivel înalt de la Nairobi)

(2019/2850(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare (CIPD), care a avut loc la Cairo în 1994, programul său de acțiune, precum și rezultatele conferințelor sale de revizuire,

 având în vedere principiul 1 din Programul de acțiune al CIPD, care prevede că orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță,

 având în vedere Declarația de la Nairobi privind CIPD25 intitulată „Accelerarea îndeplinirii promisiunilor”, de la 1 noiembrie 2019, angajamentele naționale și ale partenerilor și acțiunile de colaborare anunțate la reuniunea la nivel înalt de la Nairobi,

 având în vedere Platforma de acțiune de la Beijing și rezultatele conferințelor sale de revizuire,

 având în vedere declarația de angajament de la Ottawa, adoptată cu ocazia celei de-a șaptea Conferințe a parlamentarilor la nivel internațional privind punerea în aplicare a CIPD, care a avut loc în perioada 22-23 octombrie 2018 în Canada, la Ottawa,

 având în vedere raportul Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite din 5 octombrie 1999 privind cea de-a 21-a sesiune specială a Adunării Generale pentru o reexaminare și o evaluare globală a punerii în aplicare a Programului de acțiune al CIPD (examinarea pe cinci ani a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a Programului de acțiune),

 având în vedere raportul Secretarului General al ONU intitulat „Cadrul de acțiuni pentru continuarea Programului de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare după 2014” („Raportul global privind CIPD post-2014”),

 având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, și, în special, obiectivele de dezvoltare durabilă 3 și 5,

 având în vedere summitul umanitar mondial al ONU care a avut loc la Istanbul la 23 și 24 mai 2016 și raportul aferent al Secretarului General al ONU (A/70/709), în special Agenda pentru umanitate,

 având în vedere Rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la implementarea Documentului de lucru comun (SWD(2015)0182) al serviciilor Comisiei intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”[1],

 având în vedere raportul său intitulat „Către o strategie externă a UE împotriva căsătoriilor timpurii și forțate – etapele următoare” din 4 iulie 2018[2],

 având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015[3],

 având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 referitoare la pregătirea summitului umanitar mondial intitulată „Provocări și oportunități în domeniul ajutorului umanitar”[4],

 având în vedere raportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) privind situația populației la nivel mondial în 2019, intitulat „Unfinished Business: the pursuit of rights and choices for all” („O chestiune nefinalizată: asigurarea drepturilor și a libertății de a alege pentru toți”),

 având în vedere raportul Euromapping din 2018 intitulat „Ghidul privind răspunderea în materie de sănătate reproductivă, sănătatea mamei, a nou-născuților și a copiilor și planificarea familială”,

 având în vedere Atlasul Contracepției 2017, 2018 și 2019 care clasifică accesul la contracepție în Europa defalcat pe țări și care evidențiază inegalitățile din Europa, precum și faptul că nevoia nesatisfăcută de contracepție în unele părți ale Europei a trecut în mare măsură neobservată;

 având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la Raportul anual pe 2017 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[5],

 având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020) adoptat de Consiliu la 7 martie 2011[6],

 având în vedere Concluziile Consiliului din 26 mai 2015 privind dimensiunea de gen în contextul dezvoltării,

 având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen 2016-2020 (GAP II), adoptat de Consiliu la 26 octombrie 2015 și raportul anual din 2018 privind implementarea acestuia, publicat la 11 septembrie 2019 de Comisie și vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate (SWD(2019)0326),

 având în vedere Consensul european privind dezvoltarea („Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”), adoptat în iunie 2017,

 având în vedere întrebările adresate Comisiei și Consiliului cu ocazia celei de a 25-a aniversări a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD25) – Reuniunea la nivel înalt de la Nairobi (O-000015/2020 – B9-XXXX/2020 și O-000014/2020 – B9-XXXX/2020),

 având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru dezvoltare și a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

A. întrucât în 2019 s-au împlinit 25 de ani de la Conferința Internațională privind Populație și Dezvoltare (CIPD) de la Cairo, în cadrul căreia 179 de guverne au adoptat programul de acțiune al CIPD, ceea ce reprezintă un angajament mondial pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, în conformitate cu Platforma de acțiune de la Beijing și cu însuși Programul de acțiune, întărind consensul privind plasarea drepturilor individuale și a bunăstării în centrul agendei privind sănătatea reproducerii și planificarea demografică;

B. întrucât programul de acțiune a situat planificarea familială în contextul unui sistem complet de asistență medicală în materie de sănătate reproductivă și a invitat guvernele să asigure accesul la servicii cum ar fi îngrijirea prenatală și postnatală, nașterea sigură, tratamentul infertilității, avortul fără riscuri acolo unde acesta este legal și gestionarea consecințelor avortului practicat în condiții de risc, tratamentul infecțiilor tractului reproductiv și al infecțiilor cu transmitere sexuală, al cancerului de sân și al cancerelor sistemului de reproducere, precum și la informații, educație, consiliere sexuală, privind sănătatea reproducerii și parentalitatea responsabilă, recunoscând în același timp că prevenirea violenței de gen și a altor practici nocive ar trebui să fie parte integrantă din asistența medicală primară;

C. întrucât sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv mortalitatea maternă și neonatală și HIV sunt ținte în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) 3 și întrucât violența de gen și practicile dăunătoare sunt ținte în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă 5;

D. întrucât ODD solicită, de asemenea, acoperirea universală cu servicii de sănătate, în special prin asigurarea accesului la servicii esențiale de calitate în domeniul sănătății și la medicamente și vaccinuri sigure, eficiente și la prețuri accesibile pentru toți; întrucât garantarea sănătății și a drepturilor sexuale și reproductive, precum și a drepturilor femeilor și a libertății de a decide asupra corpului și vieții lor reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru asigurarea celorlalte ODD;

E. întrucât cea de-a 25-a aniversare este o ocazie ca guvernele și alți actori de la nivel mondial să își reafirme angajamentul față de agenda privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, exercitarea acestora fiind încă refuzată în multe țări; întrucât CIPD este un document universal, care trebuie pus în aplicare atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în exterior;

F. întrucât populația nu a crescut niciodată atât de rapid - în ritmul actual, populația mondială se va dubla în doar 35 de ani;

G. întrucât tendințele demografice vor influența în mod fundamental perspectivele de dezvoltare viitoare; întrucât promovarea egalității de gen, a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente și a dimensiunii durabile a familiei sunt legate unele de altele;

H. întrucât femeile trebuie să aibă controlul deplin asupra corpului lor, a sănătății și a fertilității lor și să fie în măsură să își definească propriul lor rol în societate pentru ca această creștere puternică a populației să fie urmată de o creștere și o dezvoltare durabile;

I. întrucât disponibilitatea tot mai mare a contracepției și apariția unor noi metode contraceptive au jucat un rol decisiv, ajutând femeile să-și planifice sarcinile și, prin aceasta, toate celelalte aspecte ale vieții;

J. întrucât datorită inovării din domeniul metodelor contraceptive moderne, utilizarea acestora a devenit mai convenabilă, iar efectele lor secundare au fost diminuate;

K. întrucât, până în 2015, 94 % din guverne au acordat sprijin planificării familiale;

L. întrucât, la nivel mondial, proporția de femei ne-celibatare care au declarat că utilizează un contraceptiv a crescut de la 36 % în 1970 la 64 % în 2015;

M. întrucât este esențial ca femeile să aibă acces la servicii de sănătate reproductivă pentru a își putea exercita drepturile lor reproductive; întrucât accesul implică nu numai disponibilitatea bunurilor și serviciilor, ci și eliminarea barierelor sociale, economice, juridice și de orice altă natură care le stau în cale, inclusiv a barierelor ideologice;

N. întrucât, în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, accesul la asistență medicală sexuală și reproductivă indispensabilă (inclusiv educație sexuală completă, servicii de planificare familială, contracepție modernă, acces la servicii sigure și legale de avort, îngrijire medicală prenatală și postnatală adecvată, asistență la naștere) înregistrează, în general, cel mai scăzut nivel în rândul celor mai sărace 20 % dintre gospodării și atinge nivelul cel mai ridicat în rândul celor mai bogate 20 %; întrucât, potrivit OMS, în 2018 cel puțin 214 milioane de femei doreau să prevină sau să amâne sarcina, dar nu au avut acces la metode moderne de contracepție;

O. întrucât accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente variază foarte mult și în interiorul statelor membre ale UE și de la un stat la altul și este cel mai dificil pentru persoanele aflate în situațiile cele mai vulnerabile; întrucât analiza situației fiecărei țări examinate în Atlasul Contracepției din 2019 arată că trebuie să se facă mai mult pentru a îmbunătăți accesul la informații și la mijloacele contraceptive, astfel încât cetățenii să dispună de capacitatea de a alege în viața lor reproductivă;

P. întrucât anumite țări impun prin lege ca femeile sau adolescenții să dețină o autorizație din partea unui terț pentru a avea acces la servicii medicale sau incriminează relațiile între persoane de același sex; întrucât acest lucru limitează accesul persoanelor care au nevoie de ajutor la informațiile sau la serviciile necesare;

Q. întrucât programele de planificare familială în regiunile în curs de dezvoltare acopereau aproximativ 40 % din cerere în 1970, iar în prezent acoperă aproximativ 77 %; întrucât stocul anumitor metode contraceptive ale serviciilor de planificare familială este epuizat aproximativ trei sferturi din timp;

R. întrucât, potrivit orientărilor tehnice internaționale UNESCO privind educația sexuală, programele de învățământ privind educația sexuală cuprinzătoare le permit copiilor și tinerilor să dobândească cunoștințe, precise și atitudini și competențe adecvate, inclusiv respectarea drepturilor omului, a egalității de gen și a diversității care contribuie la relații sigure, sănătoase și respectuoase; întrucât această educație conferă copiilor și tinerilor, oferind dovezi și informații adecvate vârstei privind sexualitatea, abordând aspecte legate de sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv, dar fără a se limita la: anatomia și fiziologia sexuală și a reproducerii; pubertate și menstruație; reproducere, contracepția modernă, sarcină și naștere; infecțiile cu transmitere sexuală, inclusiv HIV și SIDA; și practicile vătămătoare, precum căsătoriile copiilor, căsătoriile timpurii și forțate și mutilarea genitală a femeilor; întrucât majoritatea adolescenților din întreaga lume nu au acces la programe de educație sexuală cuprinzătoare;

S. întrucât, în 1994, Programul de acțiune îndemna țările să obțină o „reducere a mortalității materne la jumătate din nivelurile din 1990 până în anul 2000 și o reducere suplimentară la jumătate până în 2015”, ceea ce înseamnă o reducere cu 75 % a mortalității materne; întrucât, în timp ce la nivel mondial rata mortalității materne a scăzut cu aproximativ 44 % din 1995, înregistrându-se progrese în fiecare regiune, sarcinile adolescentelor reprezintă, în continuare, un factor major care contribuie la mortalitatea și morbiditatea maternă, aproximativ 70 000 de adolescente decedând anual în urma sarcinii sau la naștere, marea majoritate a deceselor materne având loc, în continuare, în medii cu resurse slabe sau ca rezultat al discriminărilor multiple; întrucât mortalitatea maternă cauzată de avortul în condiții periculoase și rata globală a mortalității materne se reduc prin eliminarea restricțiilor juridice privind accesul la avort;

T. întrucât femeile fără acces la servicii cum ar fi îngrijirea prenatală, asistența în timpul nașterii și asistența obstetrică de urgență, sunt mai susceptibile de a suferi de efecte debilitante asupra sănătății; întrucât, deși 92 % din rata mortalității materne și a nou-născuților din lume se înregistrează în țările în curs de dezvoltare, acestea dețin doar 42 % din personalul medical, moașe și asistenți medicali la nivel mondial;

U. întrucât peste 500 de femei și fete mor zilnic ca urmare a unor situații de urgență în timpul sarcinii și la naștere, din cauza lipsei moașelor calificate, în urma unor proceduri obstetrice de urgență sau a avorturilor în condiții de risc;

V. întrucât numai 55 % din avorturile practicate în întreaga lume sunt realizate în condiții de siguranță; întrucât aceasta înseamnă că, potrivit estimărilor, între 2010 și 2014 s-a estimat că au avut loc anual aproximativ 25 de milioane de avorturi în condiții de risc; întrucât avortul este în continuare complet ilegal în 26 de țări, iar avortul la cerere este legal doar în 67 de țări, cu limite de gestație diferite în funcție de țară; întrucât pretutindeni în lume, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, inclusiv în mai multe state membre ale UE, se poate observa un regres îngrijorător al drepturilor femeilor de a dispune de propriul lor corp;

W. întrucât, la nivel mondial, una din trei femei riscă să se confrunte la un moment dat în viață cu violență fizică și sexuală; întrucât, potrivit ONU, peste 200 de milioane de fete și femei au suferit mutilări genitale forțate;

X. întrucât se estimează că 650 de milioane de femei au fost căsătorite în copilărie, iar în cazul a nouă nașteri din zece în care mama are sub 18 ani, aceasta este căsătorită; întrucât, potrivit UNICEF, printre efectele negative ale căsătoriilor copiilor se numără: separarea familiei și a prietenilor, lipsa libertății de a interacționa cu persoane de aceeași vârstă și de a participa la activități comunitare, reducerea oportunităților de a beneficia de educație, abuzuri sexuale, riscuri grave pentru sănătate precum graviditatea prematură, infecțiile cu transmitere sexuală și, din ce în ce mai mult, HIV/SIDA; întrucât căsătoriile între copii pot implica, de asemenea, munca forțată, sclavia și prostituția;

Y. întrucât căsătoria forțată este una dintre cele mai frecvente cauze de persecuție din motive de gen, declarată de un număr semnificativ de femei în momentul depunerii cererii de azil; întrucât există încă o serie de obstacole în calea recunoașterii căsătoriilor forțate ca motiv de acordare a protecției internaționale, în pofida faptului că sunt o formă de persecuție pe motive de gen și constituie o încălcare gravă și sistematică a drepturilor fundamentale, conducând la tratamente inumane și degradante ce pot fi considerate acte de tortură;

Z. întrucât persoanele LGBTIQ suferă în continuare din cauza discriminării și a violenței, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene, unele țări menținând în vigoare legile care incriminează relațiile între persoane de același sex;

AA. întrucât inițiativa Spotlight reunește UE și ONU în efortul de a combate toate formele de violență de gen din întreaga lume și reprezintă un instrument-cheie de combatere a violenței sexuale și a practicilor vătămătoare, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor și căsătoriile forțate;

AB. întrucât prioritățile de finanțare în domeniul sănătății sexuale și reproductive și al drepturilor aferente nu sunt uniforme, serviciile de sănătate finanțate din fonduri publice oferind, în general, câteva servicii de planificare familială, de îngrijire a mamei, a nou-născuților și a copiilor și servicii privind HIV/SIDA care beneficiază de o atenție substanțială din partea donatorilor, în timp ce alte domenii precum tratarea violenței sexuale, a cancerelor ginecologice și a infertilității și avortului în condiții de siguranță sunt, din păcate, subfinanțate;

AC. întrucât, începând cu 2015, mecanismul de finanțare globală a încercat să încurajeze guvernele naționale să își mărească cheltuielile în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă privind sănătatea; întrucât reinstituirea și extinderea „regulii călușului mondial” („Global Gag Rule”) a avut un impact negativ asupra accesului femeilor și fetelor la servicii sănătate, inclusiv la cele de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile aferente;

AD. întrucât multe țări în curs de dezvoltare s-au angajat să adopte programul de acțiune prin alinierea obiectivelor și a bugetelor naționale la acesta, dar majoritatea lor încă se bazează pe asistență din partea donatorilor, punând astfel în pericol stabilitatea programelor naționale;

AE. întrucât este esențial ca finanțarea pentru sănătatea sexuală și reproductivă să fie stabilă și predictivă pentru a asigura furnizarea constantă a serviciilor necesare;

AF. întrucât un mecanism global de monitorizare și evaluare este indispensabil pentru a urmări îndeplinirea de către guverne a angajamentelor asumate în cadrul programului de acțiune și al reuniunii la nivel înalt de la Nairobi pentru următoarea perioadă și pentru a se asigura că obiectivele de dezvoltare durabilă legate de sănătate sunt atinse până în 2030;

AG. întrucât Consensul european privind dezvoltarea a inclus egalitatea de gen și drepturile fundamentale ale femeilor și ale fetelor, precum și capacitarea și protecția acestora ca principii-cheie și prioritare în toate domeniile de acțiune externă a UE; întrucât acesta „subliniază, de asemenea, necesitatea unui acces universal la informații de calitate și la un preț abordabil în materie de sănătate sexuală și reproductivă și la educație, inclusiv la o educație sexuală cuprinzătoare și la servicii de sănătate” și a reafirmat angajamentul de a cheltui cel puțin 20 % din ajutorul oferit de UE pentru incluziune socială și dezvoltare umană;

AH. întrucât punerea în aplicare a GAP II reprezintă o ocazie importantă de a canaliza fonduri suplimentare pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în cadrul pilonului privind integritatea fizică și psihologică;

AI. întrucât 2020 va marca cea de-a 25-a aniversare a Platformei de acțiune de la Beijing; întrucât CIPD și Platforma de acțiune de la Beijing ar trebui să fie interconectate, astfel încât să se asigure egalitatea de gen și sănătate sexuală și reproductivă și drepturile aferente pentru toți;

AJ. întrucât Forumul ONU pentru femei referitor la egalitatea dintre generații, care se va desfășura la Mexico City și Paris în 2020, va reprezenta o ocazie de a lua măsuri urgente și de a asuma responsabilitatea în ceea ce privește egalitatea de gen;

Programul de acțiune al CIPD - începând cu 1994

 

1. salută progresele înregistrate până în prezent în domenii specifice, cum ar fi creșterea disponibilității contraceptivelor, care a permis femeilor să își controleze mai bine fertilitatea, sau scăderea mortalității materne și neonatale, dar recunoaște faptul că guvernele naționale și organizațiile internaționale trebuie să depună eforturi mult mai intense, în special în domeniul inovării, al coordonării și în asigurarea accesului la servicii pentru a putea atinge obiectivele programului și a crea condițiile necesare bunăstării, autonomizării și împlinirii personale a jumătate din populația lumii;

2. salută și sprijină „Declarația de la Nairobi privind CIPD+25: accelerarea promisiunii”, solicitarea sa de intensificare a eforturilor pentru punerea în aplicare și finanțarea integrală, eficace și accelerată a Programului de acțiune CIPD și a obiectivului acestuia de a asigura accesul universal la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, ca parte a asigurării de sănătate universale;

3. salută obiectivul reuniunii la nivel înalt de la Nairobi de a mobiliza voința politică și angajamentele financiare urgent necesare pentru a reduce în sfârșit la zero nevoile nesatisfăcute în materie de informații și servicii de planificare familială, de decese materne care pot fi prevenite, precum și violența sexuală și bazată pe gen și practicile dăunătoare împotriva femeilor și a fetelor; salută angajamentele concrete, atât financiare, cât și politice, asumate de guverne, donatori, întreprinderi, organizații neguvernamentale, societatea civilă și alți actori pentru a sprijini atingerea celor trei „obiective zero” și a contribui la asigurarea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente pentru toți până în 2030; salută în special angajamentul asumat de UE de a consacra, în cadrul programului anual de acțiune pe 2018 al programului intra-ACP, 29 de milioane EUR pentru promovarea sănătății sexuale și reproductive și drepturilor aferente în rândul adolescentelor și solicită continuarea angajamentului financiar și politic al UE față de aceste chestiuni, atât în interiorul, cât și în afara UE;

4. reafirmă că abordarea axată pe cetățean și bazată pe drepturi trebuie să ocupe un loc central în toate politicile demografice și sistemele sociale, educative și de sănătate, care au scopul de a le permite femeilor să își îndeplinească în mod autonom rolul în societate, precum și de a le respecta demnitatea și drepturile fundamentale; reafirmă că femeile au dreptul de a decide dacă doresc să rămână gravide, în ce moment și cât de frecvent; în acest sens, salută în mod deosebit faptul că vocile comunităților marginalizate, ale tineretului și ale societății civile au jucat un rol central în reuniunea la nivel înalt de la Nairobi și că acești susținători au fost în măsură să implice în mod direct șefii de stat și factorii de decizie cu privire la modul în care pot fi respectate drepturile și promovată sănătatea tuturor;

5. reafirmă că sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente se bazează pe drepturile omului, constituie elemente esențiale ale demnității umane și rămân cruciale pentru realizarea egalității de gen; invită UE și statele membre să recunoască drepturile femeilor și ale fetelor la integritate corporală și la autonomie în luarea deciziilor; condamnă încălcările frecvente ale drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor, inclusiv refuzarea accesului la o educație sexuală cuprinzătoare, la serviciile de planificare familială, la contraceptive, la asistența medicală maternă, precum și la servicii sigure și legale de avort; solicită un buget adecvat pentru atingerea scopurilor de mai sus;

6. subliniază că ODD 5 solicită, printre altele, integrarea recomandărilor Programului de acțiune al CIPD în planurile, politicile și programele naționale; subliniază că realizarea ODD depinde de asigurarea unui acces universal la sănătatea sexuală și reproductivă;

7. reamintește că îndeplinirea angajamentelor Programului de acțiune al CIPD necesită contestarea normelor discriminatorii de gen și încetarea violenței sexuale împotriva fetelor și a femeilor, precum și întărirea capacității de acțiune a fetelor și a femeilor și capacitatea de a lua decizii autonome și în cunoștință de cauză în legătură cu sănătatea lor reproductivă;

8. își reafirmă angajamentul față de promovarea, apărarea și exercitarea dreptului fiecărei persoane de a avea control deplin asupra sexualității sale și a sănătății sale sexuale și reproductive, de a putea hotărî în mod liber și responsabil cu privire la aceste aspecte și de a trăi fără a fi supusă discriminării, constrângerii sau violenței;

Reducerea la zero a nevoilor nesatisfăcute în materie de planificare familială

 

9. subliniază că, în medie, 214 milioane de femei din țările în curs de dezvoltare nu au acces la metode contraceptive eficace, ceea ce conduce la aproximativ 75 de milioane de sarcini nedorite pe an; este preocupat de faptul că, în unele țări, accesul la contracepție înseamnă a avea la dispoziție o singură metodă de contracepție; subliniază că femeile și adolescenții trebuie nu numai să aibă acces la mijloace de contracepție sigure și moderne, ci și să poată alege în cunoștință de cauză ce metode să folosească și să aibă acces la metoda respectivă;

10. este preocupat că, în unele țări, accesul la serviciile de sănătate reproductivă este îngreunat foarte mult de bariere precum costurile prohibitive, slaba calitate a asistenței și a structurilor sau a materialelor, legile discriminatorii și coercitive și comportamentele disprețuitoare, și că se înregistrează cel mai ridicat nivel de nevoi nesatisfăcute în ceea ce privește serviciile de sănătate sexuală și reproductivă în rândul adolescenților, persoanelor necăsătorite, persoanelor LGBTIQ, persoanelor cu dizabilități, grupurilor etnice minoritare și al persoanelor sărace din mediul rural și urban;

11. reamintește că serviciile axate pe garantarea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente ar trebui să cuprindă dimensiunea de gen, să se bazeze pe drepturi, să fie adaptate adolescenților și tinerilor și să fie accesibile tuturor adolescenților și femeilor, indiferent de vârstă sau de stare civilă, inclusiv în timpul conflictelor și al dezastrelor; consideră, în plus, că astfel de servicii ar trebui să respecte viața privată și confidențialitatea și să nu fie condiționate de existența unui consimțământ judiciar, conjugal, parental sau al unui tutore;

12. salută eforturile concertate vizând extinderea acoperirii planificării familiale cu scopul de a include femeile la care se ajunge cel mai greu și solicită ca astfel de eforturi să implice toate celelalte servicii de sănătate sexuală și reproductivă; recomandă utilizarea unor modele inovatoare în furnizarea serviciilor, precum cupoanele pentru servicii la un preț subvenționat, transferuri condiționate de numerar, programe de asigurări sociale și monitorizare bazată pe rezultate;

13. subliniază că programele de educație sexuală completă bazate pe date concrete și pe programa școlară sunt fundamentale pentru dezvoltarea unor adulți sănătoși, dat fiind că ele oferă informații adecvate vârstei despre pubertate, sarcină și naștere, în special despre contracepție, prevenirea HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și despre riscurile inerente sarcinilor timpurii; subliniază, în plus, că astfel de programe de educație sexuală completă ar trebui să se concentreze și pe relațiile interpersonale, orientarea sexuală, egalitatea de gen, rolurile de gen, consimțământ și prevenirea violenței de gen, toate aceste aspecte fiind esențiale pentru a le permite tinerilor să cultive stima în sine și să intre în relații bazate pe egalitate, care să le aducă împlinire și în care să se simtă în siguranță; consideră că introducerea programelor de educație sexuală completă este esențială nu numai pentru realizarea de sine a fetelor, ci și pentru implicarea timpurie a băieților, care au de jucat un rol vital în promovarea și susținerea egalității de gen în rândul celor de aceeași vârstă și în comunitățile lor;

14. subliniază că femeile ar trebui să beneficieze de asistență medicală adecvată și la prețuri accesibile, de respectarea universală a drepturilor lor sexuale și reproductive și de accesul la aceste drepturi; subliniază că îngrijirile medicale accesibile și respectarea universală și accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, planificarea familială, sănătatea maternă, prenatală și neonatală și serviciile sigure de avort sunt elemente importante pentru a salva viața femeilor și a reduce mortalitatea în rândul nou-născuților și al copiilor; consideră că este inacceptabilă menținerea ca subiect de polemică ideologică a corpului femeilor și fetelor, mai ales în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente;

15. reamintește că în fiecare zi sunt contaminate cu HIV alte aproape o mie de fete și femei și că femeile și fetele sunt mai expuse riscului de infectare cu HIV decât băieții, în special în Africa Subsahariană; subliniază că femeile și fetele infectate cu HIV prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer de col uterin; subliniază necesitatea de a dezvolta și consolida strategiile de prevenire și de depistare care le vizează în special pe femeile tinere;

16. subliniază că accesul la apă și la servicii de salubrizare este un drept al omului și este necesar pentru a garanta sănătatea sexuală și reproductivă, fie că este vorba de contracepție, sarcină, naștere, avort, boli cu transmitere sexuală sau igienă menstruală;

17. reamintește că, pe lângă tabuurile legate de menstruație, lipsa accesului la serviciile de aprovizionare cu apă, de salubrizare și de igienă în școli este un obstacol major în calea școlarizării tinerelor atunci când acestea sunt la menstruație; subliniază necesitatea unei infrastructuri adecvate în școli pentru a asigura accesul tinerelor la apă și la toalete separate;

18. solicită UE să integreze mai mult aspectele legate de serviciile de aprovizionare cu apă, de salubrizare și de igienă în activitatea sa privind egalitatea de gen și combaterea discriminării împotriva femeilor;

19. reafirmă importanța garantării unei participări semnificative și favorabile incluziunii a adolescenților și tinerilor la toate etapele procesului decizional; consideră că angajamentele mondiale care vor fi luate la Nairobi ar trebui să pună un accent puternic pe tinerii adolescenți și educația sexuală ca parte a eforturilor depuse pentru a combate sarcinile în rândul adolescentelor, care contribuie în mare măsură la mortalitatea maternă; recunoaște că educația sexuală cuprinzătoare care ia în considerare aspectele de gen și abilitățile pentru viață, într-un mod coerent cu evoluția capacităților, este esențială pentru ca adolescenții și tinerii să fie capabili să se protejeze de o sarcină nedorită și de infecțiile cu transmitere sexuală, inclusiv HIV și SIDA, să promoveze valori precum toleranța, respectul reciproc, consimțământul și relații lipsite de violență, și să-și planifice viața;

Reducerea la zero a deceselor materne care pot fi prevenite

20. este îngrijorat de faptul că legislația restrictivă privind avortul din multe țări, disponibilitatea scăzută a serviciilor, costurile ridicate, stigmatizarea, obiecția pe motive de conștiință a furnizorilor de servicii medicale și cerințele inutile, cum ar fi perioadele de așteptare obligatorii, consilierea obligatorie, oferirea de informații înșelătoare, autorizarea din partea unei terțe persoane, precum și testele medicale care nu sunt necesare se numără printre principalele obstacole în abordarea sănătății materne și contribuie la practicarea avorturilor în condiții nesigure și la decesele materne;

21. consideră că este esențial ca guvernele care nu au făcut încă acest lucru să adopte măsuri de politică ca parte a asistenței de sănătate pentru a reduce numărul de decese infantile sau materne și pentru a preveni avorturile în condiții nesigure, intensificând recrutarea și formarea mai multor cadre medicale calificate și extinzând acoperirea cu servicii esențiale de îngrijire postnatale și a nou-născuților, precum și cu servicii complete de îngrijire prenatală și obstetrică și de îngrijire în perioada post-avort;

22. subliniază că, în conformitate cu Platforma de acțiune de la Beijing și Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD), trebuie protejat dreptul tuturor persoanelor la integritatea și autonomia corporală și trebuie garantat accesul la servicii esențiale care fac posibilă exercitarea acestui drept; solicită să se adopte o abordare de ansamblu în ceea ce privește pachetul esențial privind sănătatea sexuală și reproductivă, care să includă măsuri de prevenire și evitare a avortului în condiții nesigure și servicii de îngrijire în perioada ce urmează avortului, care trebuie să fie integrate în strategiile, politicile și programele naționale de guvernare privind asigurarea de sănătate universală;

Reducerea la zero a violenței de gen și a practicilor vătămătoare împotriva femeilor, a fetelor și a tinerelor

23. invită UE și statele sale membre să prevină violența de gen și să ofere sprijin victimelor; invită din nou UE, toate statele sale membre și statele membre ale Consiliului Europei care nu au făcut încă acest lucru să ratifice și să pună în aplicare Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Convenția de la Istanbul) cât mai repede cu putință; invită UE să colaboreze cu statele membre și cu alte țări pentru a investi în colectarea de date cantitative și calitative de calitate și defalcate în funcție de vârstă, sex, grad de vulnerabilitate și situare geografică; solicită consolidarea cadrelor legislative și de politică pentru a preveni, investiga și pedepsi actele de violență de gen în cadrul familiei și în afara acesteia și pentru a oferi sprijin victimelor și supraviețuitorilor, inclusiv consiliere și servicii de sănătate, psihosociale și juridice; solicită programe de formare în legătură cu violența de gen pentru membrii personalului din sistemul judiciar, autoritățile de aplicare a legii și serviciile medicale și îmbunătățirea sistemelor de sănătate și de educație, astfel încât să se prevină violența de gen și să se dea un răspuns acesteia, dintr-o perspectivă bazată pe drepturi și care să vizeze întreaga durată a vieții;

24. condamnă toate formele de violență de gen, spre exemplu, violența și exploatarea fizică, sexuală și psihologică, violul în masă, traficul de persoane și mutilarea genitală a femeilor; observă că violența de gen rămâne o problemă generalizată în Europa, care necesită răspunsuri coordonate din partea sectorului sănătății, educației, protecției sociale și al justiției, prin măsuri de prevenție și de intervenție bazate pe drepturi și care să vizeze întreaga durată a vieții; își exprimă îngrijorarea cu privire la atacurile continue împotriva drepturilor femeilor și asupra sănătății sexuale și reproductive și drepturilor aferente, inclusiv refuzul accesului la servicii de planificare familială, la mijloace de contracepție și la avortul legal, efectuat în condiții de siguranță, precum și îngrijorarea legată de faptul că în multe părți ale lumii, inclusiv în cadrul UE, legislația limitează aceste drepturi; subliniază că refuzul serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă și a drepturilor aferente, inclusiv avortul legal, efectuat în condiții de siguranță, este o formă de violență împotriva femeilor și a fetelor;

25. consideră că punerea în aplicare, în toate țările, a unor măsuri de supraveghere și a unor sancțiuni pentru autorii infracțiunilor este esențială pentru a elimina violența de gen, inclusiv căsătoriile timpurii, căsătoriile între copii și cele forțate, mutilarea genitală a femeilor și alte practici nocive;

26. consideră că este, de asemenea, esențial să se conteste normele și stereotipurile de gen dăunătoare pentru a îndeplini ODD 5 privind egalitatea de gen și pentru a promova în continuare agenda privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente; reamintește că este important ca bărbații și băieții să fie implicați în acest proces; subliniază că, în acest context, este necesar ca bărbații și băieții să fie incluși în proiectele și programele de combatere a tuturor formelor de violență de gen și a stereotipurilor nocive; subliniază, în acest sens, că o educație cuprinzătoare privind sexualitatea și relațiile este esențială pentru ca atât copiii, cât și tinerii să dobândească abilitățile necesare pentru a avea relații sănătoase, de egalitate, împlinitoare și sigure, fără discriminare, constrângeri și violență, și pentru a preveni violența sexuală, de gen și violența în cuplu; încurajează, prin urmare, toate statele membre să introducă în școli o educație cuprinzătoare și adecvată vârstei privind sexualitatea și relațiile pentru tineri;

27. salută inițiativa Spotlight pentru combaterea violenței de gen la nivel mondial și subliniază că aceasta ar trebui să mobilizeze mai multe țări la nivel internațional;

28. subliniază apariția violenței de gen online și necesitatea de a garanta că toate eforturile de eliminare a violenței de gen iau în considerare spațiile virtuale;

29. recunoaște faptul că simpla interzicere prin lege a căsătoriilor copiilor, a căsătoriilor timpurii și a celor forțate nu va garanta încetarea acestor practici; solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să își coordoneze mai bine și să își consolideze măsurile de asigurare a respectării tratatelor, legislației și programelor internaționale, inclusiv prin relațiile diplomatice cu guvernele și organizațiile din țări terțe, pentru a aborda problemele legate de căsătoriile între copii, căsătoriile timpurii și căsătoriile forțate; solicită să se depună toate eforturile pentru a asigura respectarea interdicțiilor și pentru a le completa cu un set mai larg de legi și politici; recunoaște faptul că acest lucru impune adoptarea și punerea în aplicare a unor politici, strategii și programe cuprinzătoare și de ansamblu, inclusiv abrogarea dispozițiilor legislative discriminatorii privind căsătoria forțată și adoptarea de măsuri pozitive de capacitare a fetelor;

30. reiterează că mutilarea genitală a femeilor este o formă de violență de gen; invită Comisia să examineze sinergiile dintre programele interne și externe ale UE pentru a asigura o abordare coerentă și continuă de combatere a mutilării genitale a femeilor, atât în interiorul, cât și în afara UE, dat fiind că în această chestiune există o legătură strânsă între Europa și alte părți ale lumii;

31. este ferm convins că acțiunile menite să pună capăt practicii mutilării genitale a femeilor (MGF) ar trebui să includă implicarea comunităților, precum și a liderilor tradiționali și religioși;

32. este ferm convins că strategiile de combatere a violenței de gen trebuie să includă persoanele LGBTIQ;

33. recunoaște faptul că crizele umanitare intensifică provocările legate de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, afectând, în special, persoanele cele mai vulnerabile din sudul globului; reamintește că femeile și fetele din zonele de criză sunt expuse în mod deosebit la violență sexuală, viol, boli cu transmitere sexuală, exploatare sexuală și sarcini nedorite; subliniază importanța accesului la servicii de sănătate sexuală și reproductivă în astfel de situații și necesitatea de a adapta adecvat ajutorul umanitar; invită Comisia Europeană și statele membre să includă sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în răspunsul lor sub forma ajutorului umanitar, inclusiv în ceea ce privește finanțarea, deoarece accesul la îngrijiri de sănătate sexuală și reproductivă este o necesitate de bază a persoanelor aflate în situații de criză umanitară;

34. solicită investigarea crimelor de război, în special în cazul femeilor și fetelor aparținând populației creștine și yazidite din nordul Irakului care au fost torturate și supuse violenței de către organizația teroristă a așa-numitului Stat Islamic;

Angajamente de finanțare și de dezvoltare

35. este convins că unul dintre rezultatele reuniunii la nivel înalt de la Nairobi ar trebui să fie un mecanism de asigurare a responsabilității pentru îndeplinirea angajamentelor mondiale și naționale, precum și adoptarea de măsuri eficace;

36. invită Uniunea să își asume un rol de forță călăuzitoare în domeniul drepturilor fetelor și femeilor și a egalității de gen, inclusiv în acțiunile sale externe, reînnoind Planul de acțiune pentru egalitatea de gen după -2020; invită Uniunea să asigure o finanțare adecvată pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și pentru planificarea familială în cadrul politicii sale de cooperare pentru dezvoltare, în special în cadrul noului Instrument de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), și să elaboreze strategii pentru a asigura furnizarea stabilă și continuă a tuturor serviciilor necesare;

37. solicită realizarea de investiții speciale în favoarea sănătății și a bunăstării adolescenților, inclusiv prin accesul la servicii de sănătate adaptate tinerilor și la o educație sexuală cuprinzătoare; consideră că astfel de investiții trebuie să cuprindă finanțarea și dezvoltarea unor capacități adecvate pentru organizațiile de femei și de tineret, întrucât adesea acestea desfășoară activități esențiale precum informarea despre planificarea familială, educația sexuală cuprinzătoare și eliminarea stereotipurilor de gen și sociale dăunătoare, dacă programele naționale nu există sau sunt insuficiente;

38. ia act de faptul că Uniunea contribuie la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente printr-o serie de instrumente, cum ar fi programele geografice și regionale axate pe dimensiunea de gen, sănătatea și dezvoltarea populației, contribuțiile la inițiative globale și organizațiile ONU, precum și prin granturi acordate organizațiilor societății civile; regretă, cu toate acestea, că este dificil de calculat cu exactitate proporția fondurilor Uniunii care susțin direct sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente și planificarea familială; solicită creșterea finanțării pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în următorul cadru financiar multianual (CFM) și îmbunătățirea continuă a metodologiei, care ar trebui să permită o evaluare mai bună a eficacității măsurilor în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în viitor;

39. invită guvernele naționale și donatorii internaționali să garanteze că pachetul universal al serviciilor esențiale de sănătate sexuală și reproductivă conține și servicii precum tratamentul infertilității, al cancerelor tractului reproducător sau combaterea violenței sexuale, care, până în prezent, au beneficiat de cel mai redus sprijin financiar;

40. recunoaște rolul jucat de ONG-uri ca furnizori de servicii, dar și ca susținători ai agendei privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente; solicită, în acest sens, ca UE să-și întărească sprijinul și protecția acordate ONG-urilor care contribuie la realizarea programului de acțiune al CIPD și, în special, organizațiilor pentru drepturile femeilor, atât în interiorul, cât și în afara UE, acestea fiind actori esențiali în construirea unor societăți bazate pe egalitatea de gen;

41. îndeamnă Comisia să își definească viitoarea politică de dezvoltare durabilă la nivel mondial, precum și strategia cuprinzătoare pentru Africa, să integreze pe deplin și să întărească sprijinul UE pentru proiectele în materie de sănătate sexuală și reproductivă, precum și inițiativa Spotlight a UE și ONU, care vizează eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor;

42. regretă profund declarația comună făcută de Statele Unite, Brazilia, Belarus, Egipt, Haiti, Ungaria, Libia, Polonia, Senegal, Santa Lucia și Uganda, la reuniunea la nivel înalt de la Nairobi din 14 noiembrie 2019, care urmărește să compromită consensul stabilit și să repună în discuție obligațiile ce le revin privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente ale femeilor, convenite în conformitate cu Programul de acțiune al CIPD și cu Platforma de acțiune de la Beijing, precum și cu documentele finale ale conferințelor de revizuire; condamnă cu fermitate reinstituirea și extinderea „regulii călușului mondial” (Global Gag Rule) și impactul acesteia asupra îngrijirii sănătății și drepturilor generale ale femeilor și fetelor; își reiterează apelul adresat Uniunii ca, împreună cu statele sale membre, să soluționeze deficitul de finanțare creat în acest domeniu prin reintroducerea și extinderea „regulii călușului mondial” de către SUA, folosind fondurile naționale și finanțarea pentru dezvoltare din partea UE;

43. ia act de angajamentul luat de comisarii desemnați Urpilainen și Dalli în audierile din 1 și 2 octombrie 2019, potrivit cărora sănătatea sexuală și reproductivă va constitui un element central al activității de promovare a egalității de gen în cadrul viitoarei Comisii;

44. insistă asupra faptului că noul IVCDCI ar trebui să promoveze egalitatea de gen și capacitarea femeilor, inclusiv a sănătății sexuale și a drepturilor aferente, prin intermediul unor măsuri transparente care permit evaluarea continuă, inclusiv în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, în conformitate cu Platforma de acțiune de la Beijing și cu Programul de acțiune al CIPD; insistă, de asemenea, că cel puțin 85 % din programele finanțate prin intermediul ajutorului pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări (AOD) ar trebui să includă egalitatea de gen ca obiectiv principal sau principal (numărul de indicatori OCDE de gen 1 sau 2), iar 20 % din AOD ar trebui să fie dedicată proiectelor care au ca obiectiv principal egalitatea de gen (numărul de indicatori OCDE din perspectiva genului 2);

45. invită UE să adopte și să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare și obligatorie privind egalitatea de gen, care ar trebui să fie corelată cu punerea în aplicare a Programului de acțiune al CIPD, care să conțină angajamente ferme și indicatori clari în toate domeniile de politică și să responsabilizeze toate instituțiile UE și statele membre, prin intermediul unui mecanism de monitorizare; solicită condamnarea reacției de contestare a egalității de gen și sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente, precum și a discursurilor și măsurilor care subminează drepturile, autonomia și emanciparea femeilor în toate domeniile; observă că o modalitate importantă de combatere a acestei reacții constă în promovarea activă a unei egalități de gen bazate pe drepturi și în integrarea egalității de gen în toate domeniile;

°

° °

46. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

 

 

[1] Texte adoptate, P8_TA(2018)0239.

[2] Texte adoptate, P8_TA(2018)0292.

[3] JO C 289, 9.8.2016, p. 5.

[4] JO C 399, 24.11.2017, p. 106.

[5] Texte adoptate, P8_TA(2018)0515.

[6] JO C 155, 25.5.2011, p. 10.

Ultima actualizare: 13 martie 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate