Procedură : 2020/2616(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0146/2020

Texte depuse :

B9-0146/2020

Dezbateri :

PV 16/04/2020 - 17
CRE 16/04/2020 - 17

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0054

<Date>{14/04/2020}14.4.2020</Date>
<NoDocSe>B9-0146/2020</NoDocSe>
PDF 192kWORD 64k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la acțiunea UE de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia</Titre>

<DocRef>(2020/2616(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Iratxe García Pérez</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0143/2020

B9-0146/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la acțiunea UE de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia

(2020/2616(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât răspândirea globală și europeană a COVID-19 a costat deja în mod tragic viața a multe mii de oameni din Europa și din lume, cauzând daune ireparabile și obligând peste un miliard de oameni să se izoleze la domiciliu;

B. întrucât, în temeiul articolului 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), sănătatea publică este o competență partajată între statele membre, care definesc și furnizează serviciile naționale proprii de sănătate și de îngrijire medicală, și Uniunea Europeană, care are competența de a lua măsuri complementare acțiunii naționale, inclusiv de prevenire a bolilor și afecțiunilor fizice, de combatere a amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății și de încurajare a cooperării dintre statele membre;

C. întrucât Constituția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) prevede că accesul la cel mai înalt standard posibil de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale oricărei ființe umane, indiferent de rasă, religie, convingeri politice, statut economic sau social;

D. întrucât efectul negativ al suspendării economiei asupra cetățenilor, întreprinderilor, angajaților și persoanelor care desfășoară activități independente din UE va fi dramatic și incomensurabil;

E. întrucât solidaritatea nu este o opțiune, ci o obligație, iar articolul 222 din TFUE prevede că Uniunea și statele sale membre trebuie să acționeze într-un spirit de solidaritate în fața dezastrelor, mobilizând toate instrumentele disponibile;

F. întrucât actualul șoc simetric și exogen afectează în prezent toate statele membre, iar repercusiunile sale sociale și economice directe ne vor afecta pe toți, direct sau indirect, în următoarele luni;

G. întrucât Comisia a luat deja primele măsuri, inclusiv un pachet de măsuri votate de Parlamentul European în cadrul sesiunii sale plenare din 26 martie 2020;

H. întrucât, până în prezent, Consiliul European nu a reușit să ajungă la un consens cu privire la măsurile economice necesare pentru a face față crizei;

I. întrucât, din cauza măsurilor de izolare, femeile sunt mai expuse la violența domestică și la alte forme de violență și nu pot avea acces la structuri de sprijin adecvate care să le ofere consiliere, adăpost și servicii de sănătate sexuală și reproductivă; întrucât, în același timp, femeile sunt vitale pentru redresare și menținerea vieții publice și a serviciilor esențiale, deoarece reprezintă aproximativ 70 % din forța de muncă din sectorul sănătății și sectorul social la nivel global;

J. întrucât o reacție eficace la pandemia de COVID-19 necesită cooperare și solidaritate globală;

K. întrucât Parlamentul European, în calitate de co-legislator, componentă a autorității bugetare și singura instituție aleasă direct prin vot universal, trebuie inclus ca parte integrantă și esențială a tuturor discuțiilor privind răspunsul UE la această criză și privind redresarea ulterioară, fiind necesar ca în special Președintele Parlamentului să participe la toate videoconferințele relevante,

 

Împreună solidari: abordarea efectelor asupra sănătății și a societății

1. este profund întristat de tragedia umană provocată de pandemie europenilor, familiilor lor și oamenilor de pe tot globul; transmite cele mai adânci și sincere condoleanțe celor care au pierdut persoane dragi și își exprimă compasiunea față de cei bolnavi, dorindu-le însănătoșire grabnică;

2. își declară admirația profundă față de toți cei care lucrează în prima linie în lupta împotriva pandemiei, cum ar fi medici, asistenți medicali și alți membri ai personalului de sprijin; este, de asemenea, profund recunoscător tuturor celor care îndeplinesc alte sarcini esențiale de menținere a vieții publice și de garantare a accesului la bunuri și servicii esențiale, în special în sectoarele comerțului cu amănuntul, transporturilor, aprovizionării cu alimente, curățeniei, agriculturii și pescuitului; consideră că este de datoria UE și a statelor sale membre să ofere sprijin maxim acestor lucrători esențiali și să recunoască sacrificiile zilnice pe care le fac;

3. își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul crizei, inclusiv al izolării, asupra persoanelor celor mai vulnerabile din societate, cum ar fi persoanele fără adăpost, migranții, persoanele cu dizabilități, lucrătorii mobili și victimele abuzurilor domestice, în special femeile și copiii; invită Uniunea și statele sale membre să instituie de urgență măsuri de sprijin specifice, inclusiv acțiuni de sensibilizare și de promovare a liniilor telefonice de urgență și a surselor de consiliere și înființarea unor zone sigure, în care cei mai vulnerabili să poată obține adăpost și sprijin; subliniază că persoanele cu dizabilități ar trebui să aibă acces nediscriminatoriu la tratament medical și la îngrijire de urgență, în special cele care trăiesc în instituții rezidențiale, deoarece sunt mai expuse riscului de infecție;

4. își exprimă solidaritatea cu țările cel mai grav lovite de virus, în special Italia și Spania; subliniază că UE și toate statele sale membre trebuie să arate solidaritate deplină cu cei care au cea mai mare nevoie și să acționeze împreună ca o comunitate pentru a garanta că nicio țară nu este lăsată să lupte singură împotriva acestui virus și a consecințelor acestuia;

5. consideră că criza COVID-19 a revelat deficiențele în ceea ce privește pregătirea UE și a statelor membre în caz de criză și este preocupat de faptul că reacția inițială lentă, lipsa de solidaritate între unele state membre și investițiile cronic insuficiente în serviciile publice și sociale s-au dovedit a fi în detrimentul capacității UE de a lupta împotriva pandemiei și a consecințelor acesteia;

6. subliniază că unitatea și solidaritatea europeană sunt cel mai eficient mod de a aborda și, în cele din urmă, de a ieși din criză; subliniază că împreună suntem mai puternici; salută dovezile de solidaritate europeană arătate până în prezent de statele membre, inclusiv tratarea pacienților din alte state membre, furnizarea de servicii vitale de sănătate și de echipamente de protecție individuală sau asistență la repatrierea cetățenilor;

7. subliniază necesitatea unui răspuns european comun și, în acest sens, salută inițiativele propuse de Comisie până în prezent, printre care se numără:

I. mecanismul de achiziții publice comune, utilizat pentru achiziționarea de echipamente de protecție individuală, de ventilatoare și de kituri de testare; invită Comisia și statele membre să utilizeze acest mecanism și pentru a achiziționa viitoare tratamente și vaccinuri, pentru a asigura accesul egal în UE la aceste produse și pentru a evita speculațiile de preț;

ii. orientările privind achizițiile publice; constată însă că acestea se aplică numai dispozitivelor și echipamentelor medicale; subliniază nevoia de flexibilitate în achiziționarea altor bunuri necesare în spitale sau în administrație; solicită Comisiei să aibă în vedere utilizarea marjei de flexibilitate prevăzute la articolul 6 alineatul (6) din Directiva privind achizițiile publice[1] și să modifice temporar nivelurile prag;

iii. inițiativa rescEU privind stocurile strategice, care prevede constituirea unei rezerve comune a UE de echipamente medicale, pentru care UE finanțează la 100 % costul rezervei și al gestionării distribuției, pentru a garanta că echipamentele pot fi direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;

iv. repatrierea a peste 10 000 de cetățeni ai UE cu zboruri facilitate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE; solicită continuarea și intensificarea acestor eforturi;

v. cerința ca exporturile de echipamente medicale destinate unor țări din afara UE să facă obiectul unei autorizații de export, permițând astfel statelor membre să ridice propriile restricții naționale la export care împiedicau solidaritatea în interiorul UE;

vi. direcționarea a 48,5 milioane EUR din programul de cercetare Orizont către acțiunile de combatere a virusului, inclusiv pentru epidemiologie și modelarea datelor, tratamente și vaccinuri;

vii. acordarea unui sprijin financiar în valoare de 80 milioane EUR pentru dezvoltarea și producerea rapidă a unui vaccin împotriva COVID-19;

viii. creșterea finanțării și a mobilizării fondurilor pentru Mecanismul de protecție civilă al UE, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Instrumentul pentru sprijin de urgență;

8. subliniază necesitatea unei strategii coordonate de ieșire din criză, pentru a garanta că acțiunile statelor membre sunt complementare și nu subminează eforturile altor state membre, deoarece numai printr-o cooperare deplină poate fi garantată o ieșire din izolare fără probleme, eficientă și sigură, iar viitoarele valuri de îmbolnăviri pot fi evitate sau reduse la minimum;

9. subliniază că Parlamentul va face tot ce îi stă în putință și va colabora îndeaproape cu celelalte instituții ale UE pentru a acorda asistență fiecărui stat membru care are nevoie și pentru a depăși criza, inclusiv prin adoptarea rapidă a unor inițiative legislative urgente;

10. subliniază importanța crucială a politicilor care asigură aprovizionarea fiabilă și de calitate cu alimente din agricultură, pescuit și industria alimentară, în timpul și după criza sanitară imediată, precum și necesitatea de a sprijini aceste sectoare și de a le garanta producția continuă, precum și transportul fără bariere pe piața unică de produse alimentare și de altă produse esențiale, inclusiv prin coridoarele verzi; subliniază că este necesar să se adopte măsuri suplimentare urgente pentru sectorul pescuitului și al acvaculturii, pentru a face față pierderilor de venit pe care aceste sectoare le înregistrează, măsuri care să includă posibilitatea de a reporta anul viitor până la 25 % din cotele de pescuit neutilizate; recunoaște, de asemenea, rolul esențial al sectorului transporturilor, în special al conducătorilor auto, care trebuie să aibă acces la instalații igienice esențiale și la alimente pe parcursul drumului și ale căror condiții de muncă (de ex. perioadele de conducere și de odihnă) nu trebuie să fie afectate; subliniază că statele membre trebuie să respecte normele în vigoare ale UE;

11. solicită ca bugetul și efectivele de personal ale ECDC să fie consolidate în mod substanțial pentru a le sprijini activitatea de monitorizare a datelor de observare, de supraveghere și de informare în domeniul medical și activitatea prin care oferă orientări statelor membre; subliniază că aceste orientări ar trebui puse pe deplin în aplicare pentru a asigura date comparabile și un răspuns la nivelul UE în materie de sănătate publică; solicită, de asemenea, consolidarea rolului Agenției Europene pentru Sănătate (EMA) în studiile clinice și punerea în aplicare rapidă a Regulamentului privind studiile clinice[2], care va facilita și va accelera trialurile clinice europene la scară largă;

12. subliniază că solidaritatea este cel mai bine exprimată și poate avea maximum de eficacitate prin intermediul unui răspuns european comun la pandemie, strategic și bine structurat, și acest lucru înseamnă că frontierele trebuie să rămână deschise în UE pentru circulația echipamentelor de protecție personală, a medicamentelor, a produselor derivate din sânge și a organelor; subliniază, de asemenea, necesitatea de a facilita transportul pacienților din spitalele saturate dintr-un stat membru în alt stat membru, acolo unde încă mai există capacitate și salută coordonarea de către Comisie a acestor acțiuni;

13. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația refugiaților și a solicitanților de azil din hotspoturi și din centrele de cazare, care nu au acces la asistență medicală adecvată și sunt deosebit de expuși riscurilor; insistă ca migranții cei mai vulnerabili care sunt blocați pe insulele grecești supraaglomerate (cei peste 60 de ani, persoanele cu afecțiuni medicale preexistente, minorii și în special minorii neînsoțiți) să fie evacuați și transferați în alte state membre și în Grecia continentală; sugerează că, într-o primă etapă, acești migranți să fie mutați în hoteluri sau în alte spații de cazare alternative pentru a limita răspândirea virusului;

14. salută faptul că o parte din fondurile din programul de cercetare Orizont au fost direcționate pentru lupta împotriva virusului; invită statele membre să crească în mod semnificativ sprijinul acordat programelor de cercetare, dezvoltare și inovare care pot contribui la înțelegerea bolii, la accelerarea diagnosticării și a testării și la dezvoltarea unui vaccin; invită spitalele și cercetătorii să facă schimb de date cu EMA și să participe la studii clinice europene la scară largă; subliniază necesitatea de a sprijini măsurile de încurajare a științei deschise pentru a accelera schimbul de date și rezultatele cercetărilor în cadrul comunității științifice din Europa și din afara acesteia; insistă asupra faptului că orice cercetare finanțată din fonduri publice trebuie să rămână în domeniul public; consideră că cercetătorii europeni, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) inovatoare și industria din Europa pot oferi lumii un tratament; subliniază că testarea eficientă, tratamentul și vaccinurile potențiale trebuie să fie accesibile tuturor cetățenilor, în mod gratuit, și subliniază că, odată disponibil, vaccinul trebuie să fie pus la dispoziția tuturor statelor membre în condiții egale; solicită o abordare comună și standardizată în ceea ce privește testarea și colectarea datelor în toate statele membre și sugerează promovarea unui studiu serologic la nivelul UE, ale cărui rezultate ar trebui să fie disponibile cât mai curând posibil, pentru a înțelege amploarea crizei actuale și pentru a ne pregăti mai bine pentru orice reapariție a COVID-19 și pentru alte crize viitoare;

15. insistă asupra faptului că, după depășirea crizei imediate, nu ar trebui să se repete experimentul eșuat de austeritate care a urmat crizei financiare din 2008 și că investițiile în sistemele publice naționale de sănătate nu trebuie să scadă; subliniază că, dimpotrivă, trebuie să se facă mai multe investiții, să se consolideze acțiunile de formare și angajare a personalului medical și să se ofere resurse suficiente pentru echipamente medicale și salarii decente;

16. insistă asupra faptului că lecțiile învățate din criza actuală în ceea ce privește planificarea insuficientă în caz de urgență și capacitățile de răspuns în situații de urgență în domeniile sănătății, economic și social trebuie să fie utilizate în mod corespunzător, iar Comisia ar trebui să prezinte, în viitorul apropiat, o propunere de strategie cuprinzătoare și ambițioasă a UE în materie de reziliență, care să includă adaptarea la schimbările climatice și impactul pierderii biodiversității;

17. sugerează că această strategie ar putea include propunerea de a acorda UE competențe sporite de acțiune în cazul amenințărilor la adresa sănătății, cu instrumente noi și consolidate, pentru a se garanta că, în viitor, UE va putea acționa fără întârziere pentru a coordona răspunsul la nivelul UE și pentru a direcționa resurse acolo unde acestea sunt cele mai necesare, fie că sunt materiale (de exemplu măști și medicamente) sau financiare, și pentru a se colecta informații de calitate și standardizate;

18. subliniază cu îngrijorare penuria de unele medicamente, printre care cele utilizate în terapie intensivă; subliniază importanța menținerii producției, furnizării, distribuției, dezvoltării și accesului egal la medicamente de înaltă calitate, acțiuni coordonate de EMA; ia act cu îngrijorare de interdicțiile la export aplicate anumitor medicamente la nivel mondial și salută dialogul Comisiei cu actori-cheie, cum ar fi SUA, India și China, pentru a asigura aprovizionarea cu astfel de medicamente; subliniază că utilizarea experimentală a unor medicamente pentru a trata COVID-19 nu trebuie să genereze penurii pentru pacienții cu alte afecțiuni, inclusiv HIV și lupus, care depind de aceste medicamente;

 

Ieșirea din criză către un nou model economic, social și ecologic

19. recunoaște că pandemia de COVID-19 zdruncină bazele economice și sociale ale UE și că avem nevoie urgent de un răspuns politic comun eficient pentru a evita deteriorarea prosperității noastre economice, a bunăstării sociale și a coeziunii sociale în anii care vin, ceea ce ar putea avea consecințe politice teribile; recunoaște, de asemenea, că situația de criză scoate la iveală diviziunile dintre anumite grupuri geografice de state membre și că pentru găsirea unui răspuns eficient și pragmatic este nevoie să judecăm la rece, să recunoaștem că cu toții trăim o situație fără precedent și să fim dispuși să renunțăm la pozițiile menținute de mult timp și bine înrădăcinate;

20. consideră că, pentru a ieși din această criză în cel mai bun mod cu putință, nu putem repeta greșelile de austeritate oarbă care au urmat crizei din 2008, pe care cetățenii UE nu le vor mai tolera; solicită, în schimb, o regândire majoră a modelului nostru economic, care să pună pentru prima dată obiectivele economice, sociale și ecologice pe picior de egalitate, renunțând la abordarea de a face ca și până acum (scenariul „business-as-usual”) și investindu-ne pe deplin toate eforturile în pactul ecologic european, ca mijloc de a genera transformări economice și societale majoră;

21. consideră că semestrul european și noua strategie anuală privind creșterea durabilă trebuie să fie redefinite și actualizate pentru a orienta strategia europeană de redresare economică și socială, integrând pe deplin obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, și anume prin plasarea obiectivelor economice, sociale și ecologice pe picior de egalitate și prin transformarea lor în instrumentul de guvernanță pentru realizarea unei Uniuni Europene cu adevărat durabile, echitabile și reziliente;

22. avertizează împotriva pericolului de a da ascultare vocilor retrograde, care ar putea utiliza această criză pentru a susține continuarea status quo-ului, regresul în materie de protecție socială și de mediu sau reducerea ambițiilor noastre în materie de combatere a schimbărilor climatice; consideră că acest lucru ar fi contraproductiv și nu ar face decât să ne conducă spre crize viitoare chiar mai grave în materie de sănătate, economice și ecologice; face apel la celelalte instituții europene și la guvernele naționale să se unească în jurul unei strategii de ieșire din criză care va proteja UE de crizele viitoare, făcând-o mai rezilientă și mai unită;

23. subliniază faptul că pandemia de COVID-19 va afecta cel mai grav persoanele cele mai vulnerabile și mai marginalizate din societate și va crește riscul de sărăcie, de excluziune socială și de exacerbare a inegalității regionale; insistă, prin urmare, că nicio persoană și nicio regiune nu ar trebui lăsată în urmă; condamnă orice act de discriminare împotriva oricărui grup de persoane;

24. reamintește contribuția importantă a numeroși migranți și descendenți ai migranților care lucrează pentru a asigura buna funcționare a multor sectoare esențiale din întreaga UE, în special a sectorului sănătății și al îngrijirii medicale; salută inițiativele luate la nivelul statelor membre, ca acțiune în context de criză, de a regulariza situația migranților fără forme legale și încurajează alte state membre să urmeze acest exemplu;

25. salută măsurile care au fost luate până în prezent la nivelul UE, reprezentând 2 % din produsul intern brut (PIB) al UE pentru măsuri bugetare și 13 % din PIB-ul UE pentru sprijin cu lichidități, inclusiv:

i. activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere, care permite statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, deviind de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în cadrul bugetar european;

ii. cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat, care permite statelor membre să ofere sprijin direct companiilor și firmelor mici lovite puternic și care riscă să se închidă; consideră că acest cadru temporar ar trebui menținut atât timp cât va fi necesar;

iii. inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, care a mobilizat resurse financiare în valoare de 37 miliarde EUR pentru sisteme de sănătate, IMM-uri, piețele forței de muncă și alte sectoare vulnerabile;

iv. extinderea domeniului de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că cei 800 milioane EUR disponibili pot fi utilizați acum pentru a face față crizei;

v. programul de achiziții de urgență în contextul pandemiei, de la Banca Centrală Europeană (BCE), cu un pachet financiar de 750 miliarde EUR până la sfârșitul anului, care, alături de o sumă convenită anterior de 120 miliarde EUR pentru achiziții de active publice și private, se ridică la 7,3 % din PIB-ul zonei euro;

vi. Planul de acțiune pentru sprijin al Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI), cu un fond de garantare paneuropean în valoare de 25 miliarde EUR, care permite BEI, în parteneriat cu băncile și instituțiile naționale de promovare, să își mărească acțiunea de răspuns la criza coronavirusului în favoarea IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare medie și companiilor mai mari din Europa, de la 40 miliarde EUR la aproximativ 240 miliarde EUR;

vii. implementarea coridoarelor verzi pentru a asigura aprovizionarea și distribuția continuă de bunuri esențiale și de echipamente medicale și de protecție vitale, circulația lucrătorilor din domenii esențiale și furnizarea de servicii esențiale în cadrul pieței unice;

26. subliniază că ar trebui să li se interzică societăților care primesc sprijin financiar public să plătească dividende asociaților și să acorde prime directorilor și că acestea ar trebui să se angajeze să mențină locurile de muncă existente și să garanteze drepturile lucrătorilor și condiții de muncă decente; subliniază că măsurile de sprijin nu ar trebui să interfereze în niciun fel cu relațiile de muncă, nici să submineze drepturile lucrătorilor;

27. consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a depăși criza și pentru a combate consecințele economice și sociale ale acesteia, având în vedere că este vorba de o situație nouă și unică, în care trebuie să dăm dovadă de flexibilitate, creativitate și să găsim soluții inovatoare la nivelul UE, pe măsura provocărilor;

28. solicită, în acest sens, să se ia de urgență următoarele măsuri economice și sociale:

i. crearea unor „obligațiuni corona” care să fie emise de o instituție europeană, destinate unor costuri specifice legate de pandemia de COVID-19 și garantate printr-un program de achiziționare al Băncii Centrale Europene;

ii. activarea Mecanismului european de stabilitate (MES) dotat cu o linie de credit specifică cu scopul de a asigura lichiditatea, de a evita diferențele dintre ratele dobânzii aferente obligațiunilor publice naționale, pentru a suporta costurile imediate pentru sănătate și economie impuse de criză, fără condiții macroeconomice și cu scadențe pe termen lung, cu prețuri competitive și condiții de rambursare legate de redresarea economiilor statelor membre;

iii. lansarea garanției paneuropene a BEI, cu o politică de investiții adecvată, pentru a sprijini economia, în special IMM-urile, garantând totodată coordonarea cu băncile de promovare și cu băncile comerciale de la nivel național pentru a exploata pe deplin capacitatea de finanțare în întreaga UE și pentru a ajunge la microîntreprinderile cu acces mai redus la finanțare;

iv. lansarea unui pachet ambițios de măsuri fiscale puse în aplicare atât la nivel european, cât și la nivel național, pentru a stimula cererea internă imediat după etapa de izolare; subliniază că toate aceste măsuri vor necesita un fel de politică fiscală comună, pentru a evita ca răspunsul economic la această criză să fie numai de natură monetară;

v. o garanție pentru împrumuturi destinată proprietarilor care au achiziționat prima locuință pentru a evita situațiile de neplată a împrumuturilor ipotecare, la care trebuie adăugat un instrument specific prin care chiriașii să fie protejați de evacuare în timpul crizei;

vi. lansarea sistemului de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj și punerea în aplicare rapidă a sistemului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), care trebuie să dispună de resurse semnificative pentru a aborda potențiala creștere a numărului de șomeri, în funcție de ritmul redresării;

vii. o strategie europeană cuprinzătoare de redresare socială, care să includă instrumentele de sprijin pentru atenuarea șomajului menționate mai sus, o garanție europeană consolidată pentru copii, o strategie globală de combatere a sărăciei și consolidarea sistemelor de securitate socială, care trebuie să prevadă generalizarea sistemelor de venit minim; subliniază că o astfel de strategie ar trebui să fie definită în cadrul unui dialog strâns cu partenerii sociali, să se concentreze asupra celor mai vulnerabili și să integreze perspectiva de gen;

viii. noi propuneri care să vizeze combaterea evitării obligațiilor fiscale, a concurenței fiscale și a spălării banilor pentru a elibera resurse financiare suplimentare; solicită adoptarea rapidă a impozitului pe servicii digitale, a unei taxe pe tranzacțiile financiare, a bazei fiscale consolidate comune a societăților, a raportării publice pentru fiecare țară, precum și încheierea rapidă a unui acord cu privire la mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon;

ix. măsuri de prevenire a unei crize a prețurilor la alimente și de stabilizare a piețelor produselor agricole și celor obținute din pescuit, sprijinind fermierii și pescarii, precum și protejând securitatea alimentară a UE și mai ales asigurând accesul la alimente pentru persoanele cele mai defavorizate; subliniază că astfel de măsuri ar trebui să includă nu numai întreaga gamă de intervenții disponibile în temeiul Regulamentului privind piețele (OCP)[3], cum ar fi ajutorul pentru depozitare privată, dar și recurgerea la fondurile de dezvoltare rurală necheltuite, la flexibilitatea dintre plățile directe și fondurile de dezvoltare rurală, la injecțiile ad-hoc de lichidități pentru fermierii expuși riscurilor, pentru crescătorii de animale și pentru cooperativele de creștere a animalelor, protejând în același timp lucrătorii și prevenind deficitele de forță de muncă care ar putea perturba lanțurile de aprovizionare;

x. lansarea la nivelul UE a unui sistem care să garanteze drepturile de ședere și accesul egal la sistemele de protecție socială și a muncii pentru toți cetățenii UE care locuiesc și lucrează într-un alt stat membru, care își pot pierde locul de muncă sau reședința din cauza crizei;

29. consideră că, posterior crizei, Uniunea are nevoie de un plan de redresare economică și de o transformare economică mai amplă, adică de un nou plan Marshall, pentru a relansa economia, realizând totodată tranziția ecologică și transformarea digitală a societăților noastre necesare pentru a asigura coeziunea socială, în special prin investiții masive în dezvoltarea infrastructurii publice, creând un mod de viață european pentru secolul 21 și canalizând fondurile necesare către serviciile publice, cercetare și dezvoltare în domeniul educației, astfel încât acestea să fie mai bine pregătite pentru viitoarele crize din domeniul sănătății; subliniază că aceste măsuri ar trebui finanțate prin intermediul „obligațiunilor durabile”;

30. consideră Pactul verde european ca noul plan de redresare economică care este necesar posterior pandemiei de COVID-19, ca un plan deja existent, care are potențialul de a ne reconstrui economia, de a asigura reziliența, de a crea locuri de muncă și de a proteja starea de bine și sănătatea oamenilor de ulterioare riscuri și efecte negative asupra mediului; subliniază urgență climatică și de mediu și faptul că schimbările climatice și pierderea habitatelor cresc riscul apariției unor noi agenți patogeni și pandemii, inclusiv al răspândirii virusurilor de la o specie la alta; subliniază importanța consolidării de urgență a legislației privind clima pentru a se asigura că UE devine o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 și că, în același timp, pune în centru strategiei economice a UE combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului și tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei; invită, în acest sens, Comisia Europeană să prezinte propuneri ambițioase în vederea unui Pact verde european care să corespundă așteptărilor cetățenilor noștri, începând cu obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 de cel puțin 55 % până în 2030;

31. salută acceptarea de către Comisia Europeană, ca un prim pas înainte, a solicitării Parlamentului de a-și revizui propunerea privind următorul cadru financiar multianual (CFM); consideră că forma, dimensiunea și finanțarea bugetului UE vor fi esențiale pentru planurile UE de redresare economică și socială și pentru a răspunde provocărilor legate de pandemie; consideră, de asemenea, că, în cazul în care nu se ajunge în timp util la un acord asupra următorului CFM, va fi esențial să se prezinte și un plan de intervenție pentru a proteja beneficiarii programelor UE, inclusiv ai programelor de combatere a efectelor crizei generate de pandemia de COVID-19;

32. sugerează însă că, posterior crizei, este necesar un plan mai radical și mai progresist de redresare economică, care să contribuie la convergența economică și socială a economiilor statelor membre și care să prevadă, printre altele, următoarele acțiuni:

i. finalizarea uniunii monetare europene, inclusiv prin crearea unei trezorerii europene abilitate să emită euro-obligațiuni în mod constant și care să fie susținută de o capacitate fiscală semnificativă, asigurând, de asemenea, o funcție de stabilizare; subliniază că acest lucru ar permite coordonarea politicilor UE folosind metoda comunitară, mai degrabă decât o abordare interguvernamentală, și că ar sprijini eforturile constante ale statelor membre de a realiza investiții publice durabile și reforme structurale, reducând astfel dezechilibrele macroeconomice din cadrul UE; evidențiază că o astfel de acțiune ar consolida și stabiliza, de asemenea, redresarea economică și socială și ar oferi puterea financiară necesară realizării Pactului verde european;

ii. modificarea normelor fiscale europene, inclusiv a Pactului de stabilitate și de creștere, cu scopul de a consolida capacitatea anticiclică și de a le transforma într-un stimulent în ceea ce privește nevoile semnificative de investiții publice necesare punerii în aplicare a Pactului verde european;

iii. revizuirea și extinderea resurselor proprii ale UE cu scopul de a reduce contribuțiile bazate pe VNB ale statelor membre și de a crește cuantumul fondurilor noi necesare pentru a pune în aplicare noua agendă politică europeană;

iv. o nouă politică industrială a UE care să ofere condiții de concurență cu adevărat echitabile și care să îi permită industriei să fie mai competitivă și mai rezilientă la șocurile mondiale, reintegrând și consolidând rețelele strategice în interiorul UE și crescând producția, aprovizionarea, distribuția și dezvoltarea de către UE a unor produse-cheie esențiale precum medicamentele, ingredientele farmaceutice, dispozitivele, echipamentele și materialele medicale, în special cele utilizate pentru terapia intensivă; Subliniază că nu ar trebui exclusă (re)naționalizarea principalelor sectoare industriale acolo unde este necesar; subliniază, în acest sens, că digitalizarea industriei UE, precum și dezvoltarea campionilor industriali ai UE ar trebui să constituie o prioritate pentru a fi mai bine pregătiți în cazul unor provocări mondiale viitoare; evidențiază importanța crucială a inteligenței artificiale și a datelor pentru a urmări epidemia în timp real, pentru a anticipa evoluția acesteia și pentru a pregăti un răspuns eficace;

33. consideră că măsurile de izolare au arătat, de asemenea, cât de important este accesul la o conexiune la internet de înaltă calitate, în special pentru a favoriza munca, învățarea și școlarizarea online, în special în zonele îndepărtate; subliniază că toți cei care nu au acces la internet, din motive economice, tehnice sau din lipsă de cunoștințe în acest domeniu, sunt supuși unei duble excluderi; solicită accelerarea programelor UE de tranziție digitală, punând un accent deosebit pe calitatea conținutului și pe incluziune; subliniază, prin urmare, necesitatea reducerii tarifelor și a unei conectivități ultrarapide de cel puțin 100 Mbps pentru toți cetățenii, pentru a le permite accesul la noi conținuturi, aplicații și servicii, care sunt esențiale pentru promovarea incluziunii sociale, a întreprinderilor și a competitivității UE, în special în perioada de izolare;

34. consideră că sectoarele transporturilor și turismului au fost grav afectate și solicită să se ia măsuri pentru a garanta sănătatea, siguranța și condițiile de muncă ale lucrătorilor din domeniul transportului și supraviețuirea societăților de transport în urma crizei; sugerează că, în sectorul turismului, ar trebui elaborat un mecanism de prevenire și gestionare, împreună cu un plan prospectiv la nivelul Uniunii, pentru a se asigura că lucrătorii din domeniul turismului și toate societățile care au legătură cu acest sector pot supraviețui crizei și se pot pregăti pentru un viitor durabil, ținând cont totodată în orice moment de drepturile consumatorilor; subliniază, de asemenea, că ar trebui garantată în permanență siguranța pasagerilor;

35. solicită să se acorde sprijin sectoarelor culturale și creative pentru a putea să depășească această criză, având în vedere că ele sunt adesea neglijate, deși joacă un rol important atât pe plan economic, cât și social;

36. subliniază că actuala criză a demonstrat că sistemele noastre educaționale nu sunt atât de reziliente precum ar trebui; consideră, prin urmare, că este esențial să se îmbunătățească semnificativ infrastructura educațională online și offline (și anume prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională), iar cadrele didactice și elevii să dispună de competențele și echipamentele necesare în vederea unor eventuale situații viitoare de școlarizare la domiciliu; subliniază, în acest sens, că o mai mare utilizare a formării online poate duce la accentuarea inegalităților sociale; salută, prin urmare, inițiativa Comisiei de a revizui și de a actualiza Planul de acțiune pentru educația digitală cu scopul de a adapta mai bine strategia și de a coordona eforturile UE și ale statelor membre în acest domeniu;

 

Democrația, valorile europene și drepturile fundamentale

37. subliniază că trebuie să se aplice în continuare Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și să se asigure respectarea principiilor democratice, a statului de drept și a drepturilor fundamentale; subliniază, în contextul măsurilor de urgență, că autoritățile trebuie să garanteze că toată lumea beneficiază de aceeași protecție; subliniază că, chiar în cadrul unei stări de urgență impuse ca răspuns la pandemia de COVID-19, statele membre au în continuare obligația de a respecta standardele constituționale naționale și standardele internaționale, valorile UE și cadrul european și internațional privind drepturile omului; insistă asupra faptului că prerogative de urgență acordate trebuie să fie proporționale, necesare, limitate în timp, să garanteze o cale de atac eficientă și să facă obiectul unui control democratic și al unor considerații de ordin etic;

38. își exprimă, în această privință, îngrijorarea profundă cu privire la comportamentul nedemocratic al prim-ministrului maghiar și avertizează asupra trecerii la un regim dictatorial; consideră că, având în vedere în special caracterul nedefinit și necontrolat al acestor măsuri, ele constituie o încălcare gravă și repetată a valorilor prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și nu pot fi tolerate într-un stat membru, fiind în mod evident incompatibile cu valorile UE și cu statutul de membru al UE;

39. invită, prin urmare, Comisia să evalueze fără întârziere dacă măsurile de urgență sunt în conformitate cu tratatele și să recurgă pe deplin la toate instrumentele și sancțiunile UE disponibile pentru a remedia această încălcare gravă și repetată, inclusiv la cele bugetare, subliniind încă o dată necesitatea imediată a unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale; îndeamnă Consiliul să reintroducă pe ordinea de zi discuțiile și procedurile referitoare la procedura de la articolul 7 aflată în curs de desfășurare împotriva Ungariei;

40. condamnă decizia guvernului polonez de a organiza alegerile prezidențiale din luna mai în ciuda pandemiei de COVID-19, având în vedere riscul pentru sănătatea publică și avantajul necuvenit de care s-ar bucura astfel persoana aflată în prezent la conducere;

41. subliniază că, în acest moment, dezinformarea în legătură cu COVID-19 reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică și că toți cetățenii au dreptul la informații corecte și verificate, inclusiv cu privire la acțiunile întreprinse de UE pentru a combate pandemia; îndeamnă UE și statele membre să colaboreze pentru a contracara de urgență această dezinformare și pentru a aborda riscurile la care sunt supuși cetățenii prin publicitatea înșelătoare și produsele nesigure comercializate online; subliniază că este extrem de important să se ia măsuri pentru a combate dezinformarea, care urmărește să submineze încrederea publicului în măsurile UE de combatere a pandemiei, ceea ce le oferă agenților externi noi oportunități de a se amesteca în procesele politice democratice ale UE și ale statelor sale membre; consideră că este necesar ca platformele de comunicare socială să își intensifice eforturile pentru a combate și pentru a limita propagarea dezinformării;

42. solicită o cooperare mai strânsă în ceea ce privește prevenirea și combaterea atacurilor cibernetice care pun în pericol securitatea informațiilor și a infrastructurii în aceste momente deosebit de vulnerabile, cu o mai mare implicare și un sprijin sporit din partea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică;

43. semnalizează că datele de localizare mobilă a persoanelor pot fi prelucrate numai în urma anonimizării lor, în conformitate cu Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic[4] și cu Regulamentul general privind protecția datelor[5]; sprijină un răspuns coordonat al UE privind utilizarea unor soluții digitale care să garanteze viața privată a cetățenilor noștri și să contribuie la atenuarea crizei actuale;

44. consideră că pandemia a arătat limitele capacității Uniunii de a acționa cu determinare și a evidențiat absența puterilor executive și bugetare ale Comisiei; insistă, prin urmare, să se profite de oportunitatea oferită de viitoarea conferință privind viitorul Europei pentru a analiza cea mai bună modalitate de a guverna o Uniune mai democratică și mai eficientă; consideră, prin urmare, că este necesară convocarea unei „Conferințe privind redresarea și viitorul Europei” cât mai curând posibil după pandemia de COVID-19 și că aceasta trebuie să propună modalități clare prin care UE poate deveni mai eficace și mai democratică;

 

Spațiul Schengen și libera circulație

45. solicită o mai mare coordonare și solidaritate între statele membre cu privire la restricțiile la frontierele interne, inclusiv prin furnizarea unor informații clare cu privire la toate măsurile adoptate; îndeamnă Comisia să joace un rol de coordonare mai important, în special în ceea ce privește eliminarea măsurilor de control la frontiere; invită statele membre în care au fost reintroduse controalele la frontierele interne să permită deplasarea tuturor lucrătorilor transfrontalieri, a persoanelor care se întorc acasă, a serviciilor și a mărfurilor esențiale și să le protejeze drepturile și statutul garantate atât de legislația UE, cât și de legislația națională; subliniază că statele membre trebuie să respecte normele UE; subliniază că controalele la frontierele interne trebuie să fie excepționale, temporare, transparente, justificate, proporționale, specifice tipurilor de transport în cauză și nediscriminatorii; reamintește că măsurile de control la frontierele interne trebuie să fie monitorizate atât de Comisie, cât și de statele membre și eliminate de îndată ce nu mai sunt necesare;

46. subliniază necesitatea de a reveni la un spațiu Schengen pe deplin funcțional de liberă circulație, fără controale la frontierele interne, ca parte a unei strategii de ieșire din criză; este preocupat de faptul că restricțiile actuale vor genera incertitudini și dificultăți de durată pentru lucrătorii și întreprinderile a căror existență depinde de libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor; invită Comisia să propună, pe termen mai lung, o actualizare semnificativă a normelor privind Codul frontierelor Schengen și mecanismul de evaluare Schengen;

47. reiterează faptul că această criză temporară nu amenință reușita continuă și pe termen lung a spațiului Schengen, care reprezintă nu doar una dintre cele mai mari realizări ale UE, ci și una dintre cele mai importante extinderi ale libertății personale de pe întregul continent;

 

Solidaritate și cooperare internațională

48. subliniază că pandemia nu cunoaște nici granițe, nici ideologii, și că este necesară cooperarea și solidaritatea întregii comunități internaționale; solicită să se ofere sprijin populației din țările și teritoriile de peste mări și să se garanteze că UE le oferă același sprijin ca și celorlalți cetățeni ai săi; sprijină ferm apelul secretarului general al ONU de a se înceta imediat focul în toate colțurile lumii, pentru a ne concentra pe „lupta reală a vieții noastre” și pentru a proteja mai bine persoanele vulnerabile de ravagiile provocate de pandemie; îndeamnă Consiliul de Securitate al ONU să își exprime în mod oficial sprijinul față de apelul făcut de secretarul general; se alătură apelului lansat de Înalta Comisară a ONU pentru Drepturile Omului în favoarea eliberării persoanelor deținute fără un temei legal suficient, inclusiv a prizonierilor politici, precum și a persoanelor reținute din cauza opiniilor lor critice și divergente din întreaga lume; solicită să se evalueze toate barierele care împiedică combaterea efectelor și a răspândirii COVID-19, inclusiv să se efectueze o evaluare și o adaptare a regimurilor internaționale de sancțiuni, cel puțin cu caracter temporar;

49. subliniază că, acum mai mult ca niciodată, solidaritatea internațională a UE are o importanță crucială și că aceasta, împreună cu statele membre, ar trebui să preia inițiativa în legătură cu acțiunile de combatere a pandemiei de COVID-19, cooperând mai îndeaproape cu partenerii internaționali în vederea stabilirii unor măsuri de pregătire, de atenuare și de izolare, în special în țările cele mai sărace și în cele care se confruntă în prezent cu crize umanitare; solicită ca UE să acorde o finanțare nouă și mai consistentă în acest sens;

50. subliniază că este important ca UE să coopereze cu toate țările din Balcanii de Vest, țările Parteneriatului estic și vecinii noștri cei mai apropiați din sud, precum și cu țările în curs de dezvoltare, în special din Africa, și să le ofere ajutor; solicită participarea țărilor din Balcanii de Vest la mecanismele și inițiativele UE de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor economice și sociale ale acesteia și salută deciziile pe care le-a luat UE de curând în acest sens; subliniază necesitatea de a acorda o atenție deosebită situației precare a grupurilor vulnerabile, cum ar fi migranții, refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării, inclusiv persoanele cu dizabilități, femeile, copiii și persoanele în vârstă din țările respective; subliniază că este important să se garanteze o vizibilitate adecvată a acestor acțiuni, pentru a evita dezinformarea menită să manipuleze cetățenii cu privire la sprijinul oferit de UE țărilor în cauză;

51. solicită UE să susțină eforturile de consolidare a bunurilor publice, a centrelor de cercetare medicală, a sistemelor generale de sănătate, a aprovizionării cu apă, a salubrității și a igienei, precum și a educației de bază, pentru a crea societăți puternice și reziliente în vecinătatea noastră, în special pe continentul partener african; sprijină ferm mobilizarea instrumentului de ajutor umanitar, a instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și a Fondului european de dezvoltare, printre altele, pentru a forma, a dota și a consolida capacitățile de diagnosticare a bolilor infecțioase ale laboratoarelor spitalicești și pentru a crea camere de carantină pentru cazurile suspecte sau pentru a urmări persoanele care au intrat în contact cu cazurile confirmate; solicită reducerea datoriilor țărilor celor mai sărace din lume, care sunt cele mai vulnerabile și cele mai expuse din cauza dificultăților specifice cu care se confruntă, precum crizele umanitare și creșterea economică lentă; solicită UE și statelor sale membre să consolideze cooperarea cu țările din America Latină și din zona Caraibilor și să le ofere sprijin pentru a răspunde pandemiei de COVID-19 și pentru a atenua consecințele acesteia asupra cetățenilor și a economiei; solicită UE și statelor sale care sunt membre ale Fondului Monetar Internațional să răspundă pozitiv la solicitarea de împrumut de urgență din partea Venezuelei cu scopul de a combate pandemia;

52. solicită o revizuire rapidă a Strategiei globale a UE, având în vedere impactul global al crizei; pune accentul pe așa-numita „diplomație coronavirus”; reiterează faptul că UE trebuie să fie pregătită să comunice în mod strategic, să combată dezinformarea externă și să se adapteze în permanență peisajului geopolitic aflat în schimbare, fără a-și compromite valorile fundamentale și ținând cont în mod special de drepturile omului, democrație și statul de drept;

53. insistă că autorizațiile de export nu trebuie, în niciun caz, să se transforme în interdicții de facto la export; insistă că aceste măsuri trebuie să fie temporare și asupra efectuării unei evaluări amănunțite înainte de acordarea oricărei prelungiri; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape măsurile naționale de export și, dacă este necesar, să ia măsuri împotriva statelor membre care nu au eliminat încă interdicțiile naționale la export sau care intenționează să ia măsuri care ar putea submina piața unică; subliniază importanța menținerii accesului la medicamente rare pentru țările în curs de dezvoltare; consideră că exportul de echipamente individuale de protecție trebuie să ajungă la țările care au nevoie cel mai mult și nu la partenerii care își pot permite să plătească prețul cel mai mare; consideră că, în acest scop, în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), trebuie să se convină asupra unui catalog global de produse medicale de urgență de primă necesitate, pentru a pune capăt speculațiilor legate de prețuri și pentru a facilita comercializarea acestora; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la avertismentul emis atât de OMC, cât și de OMS și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură, potrivit căruia măsurile comerciale globale restrictive ar putea duce la o penurie de alimente la nivel mondial; solicită să se ia măsuri active imediate pentru a reduce la minimum perturbările lanțurilor de aprovizionare cu alimente, prevenind astfel agravarea insecurității alimentare sau volatilitatea prețurilor; solicită tuturor statele membre să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a se asigura că există mecanisme eficiente de evaluare a potențialelor investiții și achiziții de infrastructuri critice și de capacități industriale strategice în UE, precum și să ia măsuri de atenuare sau de blocare, după caz; invită Comisia să avanseze rapid în negocierile OMC privind comerțul electronic cu scopul de a asigura norme pentru o creștere rapidă a comerțului online, în special a comerțului cu mărfuri:

°

° °

54. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, solicitând, de asemenea, în mod specific să se garanteze implicarea deplină a Parlamentului și a Președintelui lui în acțiunile care se vor întreprinde ca răspuns la pandemia de COVID-19.

 

 

[1] JO L 94, 28.3.2014, p. 65.

[2] JO L 158, 27.5.2014, p. 1.

[3] JO L 347, 20.12.2013.

[4] JO L 201, 31.7.2002, p. 37.

[5] JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

Ultima actualizare: 15 aprilie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate