Procedură : 2020/2616(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0147/2020

Texte depuse :

B9-0147/2020

Dezbateri :

PV 16/04/2020 - 17
CRE 16/04/2020 - 17

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0054

<Date>{14/04/2020}14.4.2020</Date>
<NoDocSe>B9-0147/2020</NoDocSe>
PDF 188kWORD 61k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la acțiunea coordonată a UE de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia</Titre>

<DocRef>(2020/2616(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Philippe Lamberts</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0143/2020

B9-0147/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la acțiunea coordonată a UE de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia

(2020/2616(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât criza COVID-19, care a făcut peste o sută de mii de victime în întreaga lume, peste jumătate dintre acestea în UE, și a limitat în mod extraordinar activitatea economică și socială, reprezintă un șoc exogen și simetric de proporții fără precedent pentru sistemele de sănătate, societățile și economiile UE, care necesită o reacție a UE fără precedent în ceea ce privește dimensiunea, domeniul de aplicare și solidaritatea;

B. întrucât încrederea cetățenilor în UE va depinde în mod esențial de disponibilitatea și capacitatea UE și a statelor sale membre de a colabora pentru a se asigura că costurile de sănătate, sociale și economice ale crizei sunt atenuate pe cât de mult posibil și sunt suportate de persoanele cel mai în măsură să facă acest lucru;

C. întrucât răspunsul UE la pandemia de COVID-19 a fost caracterizat, până în prezent, de o lipsă de coordonare între statele membre în ceea ce privește măsurile de sănătate publică, inclusiv restricționarea circulației persoanelor în interiorul frontierelor și peste hotare și suspendarea altor drepturi și legi;

D. întrucât statele membre care resimt cel mai mare impact economic și asupra sănătății publice nu au primit suficient sprijin logistic, material și financiar din partea statelor membre în măsură de a-l furniza;

E. întrucât niciun stat membru nu ar trebui să fie împiedicat atunci când depune eforturi de a face față consecințelor sociale, economice și de sănătate publică ale COVID-19 de perspectiva unei datorii suplimentare nesustenabile sau a unor condiții stricte de asistență financiară, altele decât utilizarea acesteia pentru cheltuielile legate de criză;

F. întrucât criza COVID-19 în interiorul UE nu înseamnă că UE își poate ignora responsabilitățile față de cei care au nevoie de ajutor dincolo de frontierele sale;

G. întrucât criza COVID-19 a evidențiat o lipsă fundamentală de reziliență în UE și în sistemul economic internațional, în special în ceea ce privește lanțurile lungi de aprovizionare și sistemele de livrare „exact la timp” pentru echipamentele medicale vitale și alte bunuri esențiale, care trebuie remediate pentru a atenua efectele unor astfel de crize;

H. întrucât Pactul verde european, departe de a fi un lux în contextul crizei, ar trebui să fie piatra de temelie a unui program masiv de investiții și de transformare, care să ajute UE să se redreseze din punct de vedere economic de pe urma crizei și să construiască reziliența de mediu, socială și economică care să pregătească Uniunea pentru viitor,

Un răspuns unitar și decisiv la o criză comună

1. își exprimă compasiunea profundă față de toți cei care au fost infectați cu virusul și luptă pentru viața lor, precum și față de familiile și prietenii acestora; împărtășește durerea celor care au pierdut persoane dragi din cauza virusului;

2. aplaudă zecile de mii de oameni, profesioniști din domeniul medical și din alte servicii esențiale, organizații ale societății civile și voluntari individuali, care se implică în a-i ajuta pe cei afectați de COVID-19 în întreaga UE, adesea riscându-și propria sănătate;

3. salută semnele de solidaritate observate între țări și regiuni; în același timp, regretă profund lipsa de solidaritate de care au dat dovadă unele state membre în timpul acestei crize, în special statele membre care sunt cel mai afectate de situația actuală;

4. își exprimă aprecierea pentru creativitatea și viteza de reacție la criză de care au dat dovadă numeroase întreprinderi private; își exprimă regretul, totuși, cu privire la încercările de a proteja sau de a promova interese private înguste în detrimentul luptei împotriva COVID-19 și de a exploata temerile legitime ale populației;

5. recunoaște că această criză, ca și altele înaintea ei, subliniază rolul fundamental al statului ca garant al interesului general al societăților noastre, în special în calitate de asigurător și de investitor de ultimă instanță pentru gospodării și întreprinderi deopotrivă;

6. subliniază că, în acest moment critic, toate persoanele care trăiesc în Uniunea Europeană merită și doresc să aibă siguranța că liderii politici de la toate nivelurile de elaborare a politicilor împreună cu instituțiile UE vor acționa în mod decisiv și în deplină solidaritate pentru a lua toate măsurile necesare în vederea contracarării amenințării comune pe care o reprezintă COVID-19 pentru societățile și economiile noastre;

7. afirmă că deficiențele în modul în care gestionăm în mod colectiv această criză, în prezent și în viitor, ar putea afecta în mod iremediabil coeziunea societăților noastre, forța democrațiilor noastre, însăși existența proiectului european și capacitatea noastră colectivă de a face față provocărilor de mediu cu care ne vom confrunta o perioadă lungă de acum încolo;

8. reamintește că bunăstarea cetățenilor săi este însăși rațiunea existenței Uniunii Europene și, prin urmare, insistă cu fermitate asupra faptului că toate măsurile luate trebuie să acorde prioritate nevoilor persoanelor, regiunilor și țărilor care au fost afectate cel mai mult de aspectele medicale, sociale și economice ale crizei COVID-19, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă, iar inegalitățile sunt reduse, nu mărite, ca urmare a răspunsului la criză sau a lipsei acestuia;

9. solicită instituțiilor UE și statelor membre să reflecte în afara limitelor instituționale autoimpuse și să fie unite, curajoase și creative în găsirea și furnizarea mijloacelor medicale, sociale și economice de a combate COVID-19; salută, în acest sens, acțiunile deja întreprinse, cum ar fi suspendarea Pactului de stabilitate și de creștere de către Comisie și planul de stimulare al BCE, programul de achiziții de urgență în contextul pandemiei, în valoare de 750 de miliarde EUR;

10. insistă asupra faptului că piața unică, departe de a fi un obstacol, poate și trebuie să fie utilizată pentru a salva vieți prin facilitarea circulației bunurilor și a serviciilor esențiale și a lucrătorilor;

11. respinge cu fermitate orice renunțare la realizările democratice, sociale, economice și de mediu obținute cu greu de Uniunea Europeană și de statele sale membre în fața acestei crize și insistă, în schimb, ca eforturile să fie dublate pentru a valorifica aceste realizări;

12. condamnă orice încercare a guvernelor din interiorul și din afara UE, prin măsuri de urgență sau propagandă, de a utiliza criza COVID-19 ca pretext pentru restrângerea sau denaturarea drepturilor fundamentale și a democrației în urmărirea intereselor politice interne și globale înguste prin măsuri care nu sunt justificate de efectele COVID-19 sau nu sunt proporționale cu acestea; îndeamnă Comisia și Consiliul să se opună ferm unui astfel de comportament;

13. solicită ca, în procesul de redresare în urma crizei, instituțiile UE, în strânsă cooperare cu statele membre, să ia măsurile necesare pentru a identifica rapid și a remedia efectiv deficiențele identificate în mecanismele UE pentru un răspuns unitar și eficace în caz de criză; subliniază că acest lucru include îmbunătățirea nu numai a pregătirii la nivelul UE, a luării deciziilor, a partajării resurselor și a sarcinii, ci și, cel mai important, a rezilienței structurale de la baza crizelor majore care afectează economiile și serviciile publice din UE;

14. insistă ca Pactul verde european și Strategia digitală europeană să se afle în prim-planul strategiei de redresare de după criză; subliniază că un program de investiții consolidat pentru a crea noi infrastructuri fizice și digitale și sisteme foarte eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru producția, distribuția și (re)utilizarea de energie, alimente, bunuri și servicii va îmbunătăți într-o mare măsură reziliența UE la urgențele medicale, economice și geopolitice în viitor;

Protejarea tuturor celor care trăiesc în UE, în special a celor mai vulnerabili, de efectele crizei

15. subliniază că este esențial ca instituțiile UE să coordoneze informațiile, deciziile și acțiunile critice ale statelor membre menite să protejeze persoanele cele mai vulnerabile la efectele devastatoare pe plan social și economic ale crizei COVID-19 și insistă că aceasta trebuie să fie o prioritate în acest moment;

16. salută inițiativele de solidaritate, cum ar fi punerea în comun și partajarea informațiilor și a resurselor medicale, pe care mai multe țări și regiuni le-au întreprins în ultimele săptămâni; regretă profund, cu toate acestea, lipsa unor acțiuni prompte și colective de solidaritate din partea statelor membre, în special față de Italia, a cărei cerere de echipamente medicale a rămas fără răspuns, precum și față de Spania, care a fost, de asemenea, puternic afectată de situația actuală;

17. solicită ca statele membre și instituțiile UE să se coordoneze, împreună cu statele vecine, pentru a garanta cea mai strategică producție și distribuție de materiale medicale, schimburi de informații și expertiză, sprijin economic și continuarea liberei circulații a bunurilor, pentru a asigura satisfacerea nevoilor de bază;

18. subliniază că UE trebuie să ajute guvernele statelor membre să pună în comun cele mai bune practici și să ofere sprijin specific grupurilor și persoanelor izolate din punct de vedere social, persoanelor cu anumite afecțiuni preexistente, persoanelor fără adăpost, persoanelor în vârstă, deținuților și celor marginalizați sau afectați de discriminare și inegalități în accesul la asistență medicală, cum ar fi romii; subliniază, în special, că trebuie garantată furnizarea continuă de asistență personală și îngrijire pentru persoanele cu dizabilități;

19. îndeamnă UE și statele membre să adopte măsuri specifice de protejare a persoanelor fără adăpost și să acorde asistență financiară ONG-urilor și autorităților locale care furnizează asistență în linia întâi;

20. insistă ca guvernele statelor membre și Comisia să se asigure că informațiile legate de sănătate și informațiile generale legate de siguranța publică sunt prezentate în mod clar și simplu, inclusiv în formate accesibile și ușor de utilizat pentru persoanele cu dizabilități;

21. solicită ca instituțiile UE și statele membre să pună la dispoziție în mod efectiv toate mijloacele posibile de sprijin financiar pentru sutele de mii de persoane din întreaga UE ale căror mijloace de subzistență au fost afectate substanțial sau au dispărut din cauza acestei crize;

22. insistă ca instituțiile UE și statele membre să se asigure că sprijinul financiar public acordat firmelor pentru a combate efectele economice ale COVID-19 este condiționat de utilizarea finanțării în beneficiul angajaților și că firmele beneficiare se abțin de la plata dividendelor sau de la răscumpărarea acțiunilor atât timp cât primesc un astfel de sprijin;

23. îndeamnă Comisia să se asigure că statele membre pun în aplicare normele actuale în materie de telecomunicații care impun accesul la un internet în bandă largă accesibil și adecvat pentru toți cei care lucrează de acasă, precum și pentru copiii și elevii care trebuie să studieze și pentru alte persoane care trebuie să se izoleze; insistă asupra faptului că accesul la serviciile digitale necesare pentru muncă, educație, informații esențiale, materiale esențiale și servicii publice și private esențiale ar trebui asigurat pentru toți, indiferent de situația lor socială sau economică;

24. ia act de creșterea numărului de atacuri cibernetice împotriva persoanelor fizice, organizațiilor și infrastructurilor critice, raportate de Europol, de noile forme de fraudă care vizează persoanele vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, de creșterea vânzărilor de produse medicale și sanitare contrafăcute și care nu corespund standardelor, precum și de echipamente de protecție personală și de produse farmaceutice ca urmare a deficitului de bunuri; invită Comisia și statele membre să introducă urgent măsuri de prevenire, inclusiv prin campanii preventive pe platformele de comunicare socială, acordând o atenție deosebită persoanelor aflate în situații vulnerabile;

25. subliniază că este important să se asigure că publicul larg este informat în mod constant și corespunzător cu privire la înșelătorii, în special în timpul pandemiei de COVID-19; subliniază necesitatea de a crește gradul de sensibilizare cu privire la înșelătorii;

26. subliniază că politicile puse în aplicare pentru a combate această situație de urgență în materie de sănătate, în special cerința de a rămâne acasă, trebuie să includă o perspectivă de gen și de protecție a copilului, axată pe domenii în care femeile și copiii sunt afectați în mod disproporționat de epidemia de coronavirus; consideră că este important să se asigure, în special, că serviciile pentru victimele violenței rămân deschise și disponibile și că rapoartele privind violența bazată pe gen nu sunt considerate mai puțin importante sau că nu sunt ignorate în această perioadă; consideră că măsurile speciale ar trebui să includă consolidarea serviciilor de asistență telefonică, organizarea de rețele de sprijin și o campanie de informare publică, sub supravegherea Comisiei, care să informeze victimele violenței domestice și martorii la violența domestică cu privire la drepturile lor; reamintește situația specifică a copiilor migranți, în special în hotspoturile din Grecia, care sunt extrem de vulnerabili la pandemie din cauza condițiilor lor de viață; invită Comisia și statele membre să ia în considerare drepturile copiilor și nevoile lor particulare atunci când adoptă măsuri sociale, economice și post-COVID;

27. invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a elabora un plan de eliminare treptată, pragmatică, științifică și coordonată la nivelul UE a măsurilor de distanțare fizică și a altor restricții temporare, inclusiv a celor de la frontierele dintre statele membre; regretă acțiunile unilaterale întreprinse de unele state membre în această privință, care riscă să submineze strategiile altor state membre;

28. solicită UE să acționeze pentru a proteja persoanele vulnerabile, inclusiv refugiații și solicitanții de azil, blocați în condiții îngrozitoare la frontierele UE, în tabere în care măsurile de distanțare fizică sunt imposibil de respectat, care ar trebui să fie transferați imediat în locuri sigure în statele membre, în care și ei pot avea acces la asistență medicală, indiferent de statutul lor de ședere;

Solidaritatea și responsabilitatea internațională și drepturile omului

29. salută măsurile luate deja de UE pentru a sprijini Balcanii de Vest și țările din Parteneriatul estic, măsuri care ar trebui urmate de inițiative pe termen lung; solicită, în special, ca Fondul de solidaritate al UE să fie pus la dispoziția țărilor din Balcanii de Vest și ca aceste țări să fie scutite de regimul de autorizare temporară a exportului de echipamente de protecție; insistă ca, în general, acest regim de autorizare a exportului să rămână temporar și să nu se prelungească;

30. invită UE să își intensifice acțiunile umanitare și de dezvoltare, în special pentru a finanța sănătatea și serviciile medicale, precum și ajutorul alimentar de urgență și a permite statelor africane să implementeze măsuri locale de sprijinire a întreprinderilor și de prevenire a colapsului acestora; solicită integrarea aspectelor privind coronavirusul în toate măsurile de ajutor umanitar, pentru a se asigura că furnizarea ajutorului nu prezintă riscuri suplimentare pentru cei mai vulnerabili și că există o infrastructură minimă de igienă; solicită să se ia în considerare, în special, nevoile femeilor în răspunsul global la pandemie, deoarece femeile sunt cele care suportă cea mai mare parte a crizei, însă ele sunt rareori reprezentate atunci când se negociază răspunsuri la situațiile de criză;

31. subliniază vulnerabilitatea ridicată a populațiilor care trăiesc în zone de conflict și necesitatea unui răspuns concertat pentru a preveni virusul și a face față acestuia; consideră că UE ar trebui să promoveze în mod activ apelul Secretarului General al ONU de a înceta imediat focul la nivel mondial și să colaboreze cu părțile beligerante pentru a acorda atenție acestui apel, pentru a susține dreptul internațional umanitar și pentru a găsi soluții politice durabile la conflicte; consideră că acest efort trebuie să includă crearea de coridoare umanitare și încetarea temporară a focului, pentru a asigura acordarea de ajutor și a oferi asistență oamenilor în taberele de persoane strămutate în interiorul țării și în taberele de refugiați; în acest context, reamintește principiile umanitare de bază, inclusiv neutralitatea și imparțialitatea;

32. sprijină apelul lansat de cei 24 de raportori speciali ai ONU pentru a se asigura că măsurile de protecție COVID-19 care pun în pericol drepturile omului sunt proporționale, necesare, nediscriminatorii și limitate în timp, și invită UE să creeze un mecanism COVID-19 public la nivel mondial de apărare a drepturilor omului, pentru a monitoriza restricțiile în materie de drepturi ale omului, precum și încălcările drepturilor omului legate epidemia de COVID-19 în fiecare țară;

33. solicită o sesiune specială a UNHRC privind impactul COVID-19 asupra drepturilor omului și invită UE să participe la o campanie globală de eliberare a infractorilor cu risc scăzut, în special a persoanelor vulnerabile, a prizonierilor politici și a apărătorilor drepturilor omului care se află în prezent în închisoare, pentru a reduce riscul expunerii la virus în închisorile supraaglomerate;

34. își exprimă regretul cu privire la încercările guvernelor de a profita de criza COVID-19 pentru a consolida regimul autoritar; condamnă, în special, toate cazurile de cenzură, de arestări și de intimidare a jurnaliștilor, a persoanelor din opoziție, a lucrătorilor din domeniul asistenței medicale și a altor persoane pentru criticarea răspunsului guvernului lor; invită UE și statele membre să ia măsuri cu privire la aceste chestiuni, atât la nivel bilateral, cât și, cât mai rapid posibil, în cadrul forurilor internaționale și să facă presiuni pentru eliberarea acestor persoane; solicită tuturor statelor care utilizează tehnologii de supraveghere digitală să combată pandemia într-un mod care să respecte cu strictețe standardele internaționale în domeniul drepturilor omului; îndeamnă toate guvernele să asigure accesul la asistență medicală fără discriminare;

35. invită UE și statele sale membre să respecte solicitarea Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional (FMI) de a suspenda toate plățile datoriilor țărilor celor mai sărace către alte guverne, precum și solicitarea miniștrilor de finanțe din Africa de a suspenda toate plățile de dobânzi în 2020, precum și toate plățile dobânzilor și principalului de către statele fragile; consideră că toate plățile datoriei externe (principal, dobânzi și taxe) datorate în 2020 ar trebui anulate definitiv și că furnizarea de asistență financiară de urgență nu ar trebui să creeze datorii;

36. subliniază necesitatea de a regândi problema datoriilor suverane ale țărilor în curs de dezvoltare; subliniază că este important să se instituie un mecanism la nivelul ONU pentru restructurarea datoriei publice și garantarea faptului că țările dispun de fonduri suficiente pentru a-și consolida răspunsurile sistemului de sănătate publică; subliniază că condiționalitatea FMI trebuie să fie relaxată sau chiar suspendată temporar în aceste circumstanțe; reamintește că fondurile structurale de ajustare ale FMI și ale Băncii Mondiale au necesitat reduceri bugetare în serviciile publice, inclusiv în sectorul sănătății și, prin urmare, au determinat deteriorarea sistemelor de sănătate și de educație ale țărilor în curs de dezvoltare și creșterea vulnerabilității acestora față de epidemii;

37. subliniază că UE trebuie să colaboreze întru totul cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și cu alte organisme internaționale pentru a elabora un răspuns medical eficace și pentru a institui un mecanism de combatere a bolilor periculoase și a împărtăși progresele privind vaccinurile; insistă asupra includerii Taiwanului în activitatea OMS;

38. reafirmă responsabilitatea specială a UE de a promova dreptul la asigurarea de sănătate universală în cadrul Strategiei UE pentru Africa, care ar trebui să vizeze respectarea drepturilor fundamentale ale omului ca o prioritate, în special accesul universal la servicii medicale de bază, servicii de alimentare cu apă și salubrizare;

Normele comerțului internațional

39. salută decizia Comisiei de a elimina toate tarifele la import pentru echipamentele de protecție personală, dispozitivele medicale și alte articole medicale conexe;

40. îndeamnă Comisia să invite statele membre să emită licențe obligatorii sau guvernamentale care să suspende efectul monopolului brevetelor și să le permită și altora să producă și să furnizeze produse farmaceutice necesare, protejate de brevete, și să faciliteze importul de medicamente produse în străinătate în conformitate cu licențele obligatorii; solicită Secretariatului Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) să emită o notă adresată membrilor OMC de a relaxa cerința din modificarea Acordului privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) din 2003, conform căreia licențele obligatorii trebuie să fie utilizate „predominant” pentru piețele locale, pentru a permite importul de medicamente în baza unei licențe obligatorii în alte țări, în special cele cu capacități de producție mai mari;

41. invită Comisia să renunțe la reglementările UE privind protecția datelor din testele clinice și la acordarea exclusivității pe piață, care interferează cu utilizarea efectivă a licențelor obligatorii, pentru a permite producătorilor potențiali de medicamente generice să utilizeze datele clinice existente pentru a sprijini cererile de autorizare rapidă; consideră că toate dispozițiile TRIPS+ din acordurile comerciale ale UE privind exclusivitatea datelor ar trebui să fie temporar ignorate;

42. invită statele membre să sprijine solicitarea guvernului din Costa Rica către OMS de a crea un ansamblu voluntar de drepturi de proprietate intelectuală legate de coronavirus (inclusiv brevete, date de testare în materie de reglementare, cunoștințe tehnice, drepturi de autor și drepturile în materie de desene sau modele);

Protejarea democrațiilor noastre în UE

43. salută declarația unor state membre potrivit cărora măsurile de urgență ar trebui să fie limitate la ceea ce este strict necesar, să fie proporționale și temporare, să fie evaluate regulat și să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale și obligațiile decurgând din dreptul internațional și nu ar trebui să restrângă libertatea de exprimare sau libertatea presei; regretă că declarația evită să dea exemple concrete;

44. condamnă Legea ungară XII din 2020 privind aducerea sub control a coronavirusului, care conferă guvernului competența de a guverna prin decret și doar de a de a informa Parlamentul Ungariei, nu de a-l consulta, și de a impune sancțiuni draconice împotriva răspândirii a ceea ce autoritățile publice consideră că este dezinformare, precum și alte acte legislative în pregătire; consideră că legea este contrară tratatelor și valorilor UE și, de aceea, invită Comisia să recunoască în mod explicit acest demers ca un atac autoritar la adresa democrației ungare și să utilizeze pe deplin instrumentele de care dispune pentru a i se opune;

45. își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul de lege polonez care prevede dispoziții speciale pentru organizarea de alegeri pentru funcția de președinte al Republicii Polone în 2020; reamintește că proiectul modifică complet normele electorale cu o lună înainte de alegeri; consideră că proiectul nu respectă jurisprudența Curții Constituționale poloneze și Codul de bună conduită electorală al Comisiei de la Veneția; consideră că în situația actuală organizarea de alegeri prezidențiale în Polonia în luna mai riscă să submineze principiul egalității și libertății alegerilor;

46. îndeamnă Comisia să își intensifice monitorizarea măsurilor de urgență instituite de statele membre și aplicarea acestora pentru a asigura respectarea valorilor fundamentale ale UE și insistă asupra faptului că Comisia și Consiliul trebuie să ia măsuri ferme – inclusiv proceduri accelerate de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cereri de măsuri provizorii în fața Curții de Justiție, explorarea de măsuri bugetare, invocarea Cadrului pentru consolidarea statului de drept, acțiuni suplimentare în temeiul articolului 7 din TUE – împotriva tentativelor de utilizare a crizei generate de coronavirus pentru a restrânge democrația și a-i reduce la tăcere pe criticii guvernelor autoritare; solicită din nou Consiliului să se asigure că audierile în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE privind Ungaria și Polonia țin seama de noile evoluții; solicită Comisiei de la Veneția să emită un aviz cu privire la Legea ungară XII din 2020 privind aducerea sub control a coronavirusului și la proiectul de lege polonez privind normele speciale pentru organizarea de alegeri pentru funcția de președinte al Republicii Polone în 2020;

47. insistă asupra faptului că acțiunile guvernelor și ale Comisiei trebuie să rămână în permanență supuse unui control public și parlamentar strict, pentru a garanta respectarea lor ca legitime; subliniază, ca urmare, că parlamentele trebuie să găsească modalități de a rămâne operaționale, punând în același timp în aplicare recomandările de sănătate publică în condițiile pandemiei de COVID-19; consideră că Parlamentul trebuie să fie un exemplu demn de urmat în ceea ce privește modul în care activitatea digitală și votul în cazurile urgente pot menține funcționarea democrației europene în situația de urgență generată de COVID-19;

48. salută și sprijină declarația emisă de Comitetul european pentru protecția datelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal; subliniază că, deși datele anonimizate și agregate, inclusiv cele provenite de la rețelele de telefonie mobilă, ar putea fi utile pentru evaluarea eficacității măsurilor de distanțare, orice urmărire individualizată bazată pe aceste date nu este necesară, este nejustificată și ineficace în comparație cu opțiunile perfect fezabile de control al ratei de infectare cum ar fi obligația de a purta măști în spațiile publice închise și extinderea masivă, prin coordonare la nivelul UE, a infrastructurii destinate depistării antigenului și anticorpilor; insistă, în plus, că sunt extrem de importante garantarea supravegherii democratice și parlamentare și prevederea unor termene-limită a măsurilor de urgență care utilizează date cu caracter personal și garantarea retragerii acestora după ce eficacitatea lor în criza COVID-19 scade.

49. ia act cu satisfacție de prezentarea cadrului paneuropean pentru depistarea prin intermediul telefoanelor inteligente a contactelor apropiate ale persoanelor infectate, dezvoltat de un consorțiu format din 130 de cercetători din 17 instituții și intitulat „Pan-European Privacy Protecting Proximity Tracing (PEPP-PT)”; salută acest cadru ca un exemplu de respectare a vieții private încă din faza de concepție și de mod european de utilizare a tehnologiei și de soluționare a problemelor societății în condiții de menținere, în același timp, a exercitării drepturilor fundamentale; subliniază totuși că evaluarea finală a cadrului PEPP-PT va depinde de specificațiile tehnice exacte și că serverele centrale prin care se efectuează schimbul de identificatori de proximitate aleatorii pentru informarea utilizatorilor că au fost în apropierea unei persoane ulterior depistate cu SARS-CoV-2 nu ar trebui să dețină niciun element de identificare stabil al utilizatorilor, fie pseudonime sau nu; invită dezvoltatorii să consolideze cadrul pentru a respecta pe deplin principiul protecției datelor începând cu momentul conceperii, așa cum se prevede în Regulamentul general privind protecția datelor;

50. subliniază că orice aplicație software care prelucrează date cu caracter personal în contextul combaterii pandemiei de COVID-19 și care prelucrează în orice mod date despre infecții sau alte date în vederea prevenirii unei boli intra în sfera de aplicare a definiției unui „dispozitiv medical” în conformitate cu Directiva Consiliului privind dispozitivele medicale și, prin urmare, ar trebui să respecte cerințele prevăzute în directiva respectivă, inclusiv declarația de conformitate; invită Comisia să clarifice statutul unei astfel de aplicații în contextul propunerii sa legislative de modificare a Regulamentului privind dispozitivele medicale din 2017, care ar urma să intre în vigoare la 26 mai 2020;

51. îndeamnă Comisia să combată eforturile propagandistice agresive ale Rusiei și ale Chinei, care exploatează pandemia de COVID-19 pentru a submina UE și a semăna neîncredere față de aceasta în rândul populației; consideră că este esențial să se comunice eficace în legătură cu sprijinul financiar, tehnic și medical al UE;

Protejarea și valorificarea avantajelor pieței unice și ale uniunii monetare

52. solicită ca statele membre care sunt cel mai grav afectate, așa cum sunt în prezent Italia și Spania, să fie sprijinite financiar fără a trebui să suporte povara viitoarelor datorii generate de criză și fără a fi supuse unor condiții de austeritate;

53. ia act de recenta propunere SURE (sprijin pentru atenuarea riscului de șomaj în situații de urgență) ca un pas în direcția bună, dar consideră că aceasta este prea limitată ca dimensiune și ca utilizare a fondurilor și, cel mai important, oferă până la urmă un sprijin limitat beneficiarilor, deoarece constă în împrumuturi care vor reprezenta, pe termen lung, datorii și deficit pentru statele membre destinatare; în plus, este preocupat de faptul că din actuala propunere a Comisiei lipsesc condițiile care privesc accesul fără discriminare, valoarea sprijinului oferit de sistemele naționale pentru munca pe termen scurt, precum și dimensiunea geografică de aplicare și îndeamnă statele membre și Comisia să modifice propunerea de regulament pentru a include aceste elemente;

54. solicită insistent statelor membre și instituțiilor UE să colaboreze pentru emiterea de urgență de „obligațiuni corona”, pentru a contribui la strângerea fondurilor necesare asistenței medicale imediate și redresării economice ulterioare și asigurării unei repartizări uniforme a sarcinilor ca răspuns la un șoc simetric; subliniază că propunerea SURE arată că există modalități și un temei juridic de creare a unui fond special al UE care să poată emite astfel de obligațiuni pentru a face față consecințelor economice ale COVID-19;

55. invită Comisia să accelereze procesul de adoptare a „obligațiunilor corona” prin propunerea unui fond special („fondul UE pentru combaterea pandemiei de coronavirus”), al cărui temei juridic asigură Parlamentului prerogative de codecizie și responsabilitatea democratică la nivelul UE și la nivel național, și care să poată strânge cel puțin o mie de miliarde de euro pe piețele de capital prin emiterea de obligațiuni ale căror venituri vor fi utilizate pentru a oferi finanțare statelor membre proporțional cu impactul epidemiei de coronavirus, măsurat prin indicatori transparenți și conveniți de comun acord; solicită, de asemenea, ca rambursarea acestor obligațiuni să fie garantată prin contribuții din partea statelor membre, proporțional cu ponderea lor în PIB-ul UE; subliniază că aceste contribuții ar trebui, în mod ideal, să ia forma unor noi resurse proprii ale UE; insistă ca fondurile plătite să fie utilizate pentru a acoperi cheltuielile necesare combaterii consecințelor în materie de sănătate publică, sociale și economice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, cu respectarea Acordului de la Paris și a angajamentelor UE în domeniul climei;

56. subliniază că Mecanismul european de stabilitate ar trebui, ca măsură pe termen scurt, să extindă imediat liniile de credit de tip preventiv la țările care doresc să aibă acces la acest mecanism pentru a răspunde nevoilor de finanțare pe termen scurt în vederea combaterii consecințelor imediate ale crizei provocate de pandemia de COVID-19; subliniază că această finanțare nu trebuie să fie supusă unor condiții de austeritate;

57. îndeamnă statele membre ale UE să convină rapid asupra unei injecții de capital semnificative în Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru a-i permite să contribuie rapid cu capacitatea sa substanțială la atenuarea impactului economic al crizei generate de pandemia de COVID-19, inclusiv crearea unei noi linii de credit a BEI pentru a garanta lichidități permanente întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri);

58. recomandă ca IMM-urile să fie ajutate în continuare prin modificarea normelor privind achizițiile publice, pentru a permite ca întreprinderile locale să fie favorizate în cadrul licitațiilor publice.

59. este ferm convins că solidaritatea, inclusiv un sprijin financiar, trebuie să îi cuprindă și pe vecinii noștri, inclusiv țările din Balcanii de Vest care acționează pentru aderarea la UE în viitor;

60. salută Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus din partea Comisiei, pachetul privind fondurile structurale și de investiții europene și revizuirea Regulamentului privind dispozițiile comune ca prime etape importante, însă insistă că instituțiile UE și statele membre trebuie să meargă mult mai departe și să identifice și să utilizeze urgent fiecare eurocent din bugetul nealocat al UE și să mobilizeze toate fondurile neangajate din bugetul UE – fie în cadrul politicii agricole comune, al fondurilor de coeziune, al Fondului european de ajustare la globalizare sau al Fondului social european – pentru a satisface nevoile de ordin medical, social și economic apărute în lupta împotriva COVID-19. consideră că trebuie să se acorde o atenție deosebită nevoilor țărilor care erau deja afectate din punct de vedere economic înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19.

61. solicită insistent instituțiilor UE să treacă rapid la o creștere semnificativă a programelor și a fondurilor mobilizate în cadrul reacției UE la criza provocată de pandemia de COVID-19. observă că la începutul anului bugetul UE pentru 2020 a inclus marje și instrumente de flexibilitate de peste patru miliarde EUR, care trebuie mobilizate urgent; subliniază că nicio regiune a UE nu ar trebui să rămână în urmă; salută, ca urmare, bugetele rectificative 1 și 2, care se îndreaptă în direcția bună;

62. îndeamnă instituțiile UE să adopte cât mai curând posibil și cel târziu înainte de vacanța de vară o revizuire în sens ascendent a regulamentului privind cadrul financiar multianual (CFM), pentru a permite o creștere semnificativă a programelor și a fondurilor mobilizate în cadrul reacției UE la criză provocată de pandemia de COVID-19;

63. solicită ca instituțiile UE să convină asupra unui cadru financiar multianual cu o dimensiune totală de 1,324 miliarde EUR, în semn de recunoaștere a necesității, subliniată de criza provocată de pandemia de COVID-19, ca UE să aibă o mai mare reziliență bugetară; mai solicită să fie convenit un pachet de măsuri de stimulare în plus față de acordul privind cifra menționată mai sus (care să fie inclus în bugetul UE) pentru a contribui la soluționarea pe termen scurt și mediu a crizei în domeniul sănătății publice, în cel economic și social și pentru a întări reziliența și a face față crizei ecologice pe termen mediu și lung;

64. recunoaște necesitatea de a mobiliza fonduri suplimentare într-un mod rapid și nebirocratic pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor de combatere a COVID-19 și a consecințelor sale, dar subliniază că eventuala utilizare necorespunzătoare a acestor fonduri trebuie să fie anchetată și sancționată imediat ce faza acută a crizei s-a încheiat. consideră, așadar. că un CFM revizuit trebuie să includă resurse adecvate pentru Parchetul European, astfel încât acesta să câștige încrederea cetățenilor, să combată frauda, să confiște active și, ca urmare, să devină neutru din punct de vedere bugetar pe termen mediu; solicită ca bugetul său să fie finanțat prin rubrica 7 (Administrația publică europeană), la fel ca Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, Serviciul European de Acțiune Externă sau Ombudsmanul European, astfel încât să își consolideze independența;

65. insistă asupra faptului că UE trebuie să garanteze mai multă vizibilitate și previzibilitate pentru bugetul exercițiului următor înainte de vară și, în cazul în care nu reușește să ajungă la creșterea necesară a volumului, că adoptă rapid un plan de urgență pentru a evita închiderea generală a programelor UE la sfârșitul anului 2020.

Piața unică

66. deși măsurile temporare la frontieră pot fi acceptabile în anumite cazuri speciale, cu condiția ca acestea să fie adecvate, proporționale și limitate în timp, solicită Comisiei să se asigure că astfel de măsuri nu încalcă dreptul la libera circulație, în special principiul nediscriminării;

67. insistă asupra faptului că deplasările transfrontaliere ale lucrătorilor din prima linie în sectoarele cheie pentru combaterea COVID-19, în special lucrătorii din domeniul sănătății și al îngrijirii persoanelor în vârstă, dar și cei care lucrează în sectorul alimentar, cum ar fi lucrătorii agricoli sezonieri, nu trebuie să fie limitate, iar asistența medicală acordată acestora trebuie să fie asigurată; insistă, în plus, asupra faptului că măsurile la frontieră nu pot să afecteze dreptul la azil și dreptul la reîntregirea familiei sau la viața de familie sau să aibă ca rezultat refuzul tranzitului persoanelor pentru a ajunge în țara lor de origine;

68. subliniază că frontierele trebuie să rămână deschise comerțului și, în special, aprovizionării cu alimente; subliniază că nevoia de lucrători agricoli transfrontalieri poate deveni și mai presantă dacă, după cum se preconizează, va exista un al doilea val de COVID-19 care coincide cu perioada de recoltare;

69. face apel la UE și la statele sale membre să se asigure că verificările la frontiere sunt accelerate, astfel încât produsele proaspete să nu se altereze;

70. consideră că, până când situația cozilor lungi și a refuzului trecerii anumitor frontiere între statele membre și între acestea și țările terțe va fi adusă sub control, toate exporturile de animale vii către țări din afara UE și transportul de animale vii între statele membre cu durata de mai mult de opt de ore ar trebui suspendate.

Protejarea intereselor sociale, economice și de mediu ale UE

71. Este convins că criza provocată de pandemia de COVID-19 reafirmă nevoia absolută de inițiative transformatoare, cum ar fi un Pact Verde european mai profund și mai îndrăzneț, care să includă o amplă modernizare a instituțiilor sociale și economice ale UE; insistă asupra faptului că lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității nu este doar o necesitate absolută pentru a menține capacitatea societăților noastre de a prospera, ci ar putea oferi crearea de locuri de muncă pe scară largă și dezvoltarea economică necesară pentru ca economia UE să se redreseze în urma șocului produs de COVID-19;

72. solicită insistent Comisiei să înceapă imediat crearea unui pachet de investiții pentru redresare ecologică la nivelul UE, care să depășească actualul Plan de investiții pentru o Europă durabilă în ceea ce privește obiectivele, anvergura și dimensiunile și care să fie finanțat prin instrumente noi și resurse proprii, precum și prin consolidarea capacităților bugetului UE, MES și BEI, cu sprijinul capacității Băncii Centrale Europene de achiziționare a activelor;

73. insistă asupra faptului că pachetul de investiții pentru redresare ecologică ar trebui să fie un proiect realmente transformator, care să urmărească nu numai îndeplinirea angajamentelor UE în materie de mediu necesare pentru a păstra sistemele care permit omenirii să supraviețuiască, ci și transformarea întregului nostru sistem socioeconomic, în sensul combaterii periculoasei lipse de reziliență a serviciilor publice și a sistemului agricol, economic și financiar care subminează bunăstarea durabilă a celor care trăiesc în UE;

74. subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19 a pus din nou clar în evidență faptul că UE și în special zona euro nu dispun de instrumente de guvernanță economică care să permită transferul fondurilor acolo unde sunt necesare pentru stabilizarea condițiilor economice; insistă asupra faptului că este esențial, ca urmare, ca reformele actuale ale guvernanței uniunii economice și monetare să ia în considerare stabilizarea (inclusiv reforme ale instrumentului bugetar pentru convergență și competitivitate și planurile de instituire a unui sistem de reasigurare pentru sistemele naționale de asigurări sociale);

75. recunoaște necesitatea de a proteja și re-dezvolta serviciile publice, astfel încât acestea să garanteze nevoile de bază ale populației și tranziția ecologică și să asigure punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; consideră că este esențial să se asigure reziliența la crizele viitoare pentru a veghea ca serviciile publice legate de sănătate, educație, accesul la aer și apă curate, energie și transport public, precum și protecția socială să fie protejate și garantate pretutindeni în UE; consideră că a sosit momentul introducerii unei garanții europene pentru sănătate și a creșterii competențelor în materie de sănătate publică la nivelul UE; subliniază că dezbaterea cu privire la ceea ce ar trebui considerat ca o necesitate fundamentală care să fie satisfăcută prin intermediul serviciilor publice sau protejată ca bun comun ar trebui inclusă printre subiectele discutate în cadrul Convenției privind viitorul Europei;

76. îndeamnă UE și statele sale membre să invite Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice să lanseze o analiză aprofundată a cunoștințelor științifice despre legătura dintre pandemii precum COVID-19, gripa porcină, MERS și SARS, cauzate de agenți patogeni care trec de la animale la oameni și degradarea biodiversității, defrișare și alte modificări în utilizarea terenurilor, pentru a informa factorii de decizie în legătură cu strategiile în materie de biodiversitate care reduc la minimum riscul unor astfel de zoonoze;

77. decide să înființeze o comisie parlamentară specială cu mandatul și competențele necesare pentru a trage învățăminte din criză și din reacția la aceasta în UE, astfel încât statele membre să fie mai bine pregătite pentru a face față în mod colectiv unor probleme de aceeași amploare, indiferent de originea lor, și să permită Parlamentului să adreseze recomandări Comisiei și Consiliului;

78. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

 

Ultima actualizare: 15 aprilie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate