Procedură : 2020/2649(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0166/2020

Texte depuse :

B9-0166/2020

Dezbateri :

PV 17/06/2020 - 30
CRE 17/06/2020 - 30

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0169

<Date>{10/06/2020}10.6.2020</Date>
<NoDocSe>B9‑0166/2020</NoDocSe>
PDF 202kWORD 51k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la reluarea progresivă a serviciilor de turism în UE</Titre>

<DocRef>(2020/2649(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Marian‑Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Barbara Thaler, Elissavet Vozemberg‑Vrionidi</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0166/2020

B9‑0166/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la reluarea progresivă a serviciilor de turism în UE

(2020/2649(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 6 litera (d) și titlul XXII, articolul 195 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere orientările Comisiei privind reluarea în siguranță a călătoriilor și relansarea turismului european în 2020 și în anii următori,

 având în vedere Rezoluția sa legislativă din 27 octombrie 2015 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului (09173/3/2015 - C8-0281/2015-2013/0246 (COD))[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 29 octombrie 2015 referitoare la noile provocări și concepte pentru promovarea turismului în Europa[2],

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât industria turismului din UE este alcătuită din 2,3 milioane de întreprinderi, în primul rând întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), care angajează aproximativ 12,3 milioane de persoane;

B. întrucât sectorul călătoriilor și al turismului reprezintă 3,9 % din PIB-ul UE și 5,1 % din forța de muncă totală (adică aproximativ 11,9 milioane de locuri de muncă), iar atunci când legăturile sale strânse cu alte sectoare economice sunt luate în considerare, contribuția acestui sector crește considerabil, ridicându-se la 10,3 % din PIB și 11,7 % din totalul forței de muncă (ceea ce reprezintă 27,3 milioane de lucrători);

C. întrucât restricțiile de călătorie impuse în contextul pandemiei de COVID-19 au decimat sectorul turismului, care joacă un rol major în economia UE; întrucât se preconizează că veniturile vor scădea cu 50 % în cazul hotelurilor și al restaurantelor, cu 70 % în cazul operatorilor și agențiilor de turism și cu 90 % în cazul operatorilor de croaziere și al companiilor aeriene; întrucât Europa reprezintă jumătate din sosirile turistice la nivel mondial, iar situația este deosebit de dificilă pentru țările dependente de turism; întrucât cel puțin 6,4 milioane de locuri de muncă sunt în pericol în UE;

D. întrucât restricțiile severe impuse asupra circulației și deplasării în urma epidemiei de coronavirus au dus la o reducere cu 60 % până la 80 % a numărului de sosiri internaționale, ceea ce înseamnă pierderi cuprinse între 840 și 1 100 miliarde de euro în veniturile la export la nivel mondial; întrucât vara este un sezon crucial pentru turismul european;

1. salută comunicarea Comisiei din 13 mai 2020 intitulată „COVID-19: Ghidul UE pentru reluarea progresivă a serviciilor de turism și pentru

protocoalele sanitare din structurile de primire turistice (COM (2020) 3251);

2. îndeamnă Comisia să stabilească o etichetă UE privind standardele sanitare, care să garanteze cele mai înalte standarde de igienă și de siguranță din cadrul facilităților turistice ale UE, pentru a crește încrederea turiștilor și stimula redresarea sectorului;

3. subliniază necesitatea unui plan de acțiune mai concret și mai detaliat privind monitorizarea și evaluarea strategiei propuse de ieșire progresivă din criza COVID-19;

4. îndeamnă ca orice măsură să se bazeze pe date fiabile și uniforme și pe schimbul acestora, precum și pe angajamentul statelor membre; subliniază că orice măsură trebuie să țină seama de principiile și criteriile convenite, obiective și nediscriminatorii, care vizează libertatea de circulație nelimitată și buna funcționare a pieței unice;

5. solicită să se instituie un mecanism la nivelul UE pentru stabilirea unui prag de siguranță și securitate în ceea ce privește ridicarea sau introducerea restricțiilor de călătorie, precum și să se stabilească un nivel adecvat de monitorizare și un plan de acțiune pentru orice evoluție negativă a situației epidemiologice;

6. solicită stabilirea unui mecanism la nivelul UE pentru a defini rata unui nivel suficient de scăzut de transmitere și aplicarea uniformă a acestei rate în întreaga UE;

7. subliniază că ar trebui eliminate restricțiile de călătorie și controalele la frontieră pentru regiunile, zonele și statele membre a căror situație epidemiologică se îmbunătățește și care sunt suficient de similare, odată ce au fost stabilite criterii comune de evaluare a situației; subliniază că îmbunătățirea situației epidemiologice este esențială pentru restaurarea călătoriilor și transportului în condiții de siguranță și pentru reluarea serviciilor turistice;

8. consideră că, deși principiile generale pentru restabilirea conectivității și protejarea pasagerilor și a lucrătorilor din domeniul transporturilor sunt binevenite, ar trebui stabilite standarde și protocoale detaliate care să fie acceptate la nivel internațional în regim de urgență în ceea ce privește măsurile de igienă comune pentru toate modurile de transport; consideră că fiecare operator de transport ar trebui să aplice măsuri uniforme într-un mod armonizat, pentru a oferi previzibilitate și claritate; consideră că protocoalele operaționale tehnice ar trebui să devină o condiție prealabilă pentru o călătorie sigură;

9. salută documentul comun al Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA) și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) intitulat „COVID-19 Aviation Health Safety Protocol:  Operational Guidelines for the management of air passengers and aviation personnel in relation to the COVID-19 pandemic” (Protocolul privind siguranța sanitară a aviației: orientări operaționale pentru gestionarea pasagerilor aerieni și a personalului aeronautic în contextul pandemiei de COVID-19) și îndeamnă la punerea lor rapidă în aplicare;

10. sprijină necesitatea ca nivelurile cele mai ridicate de siguranță și securitate să fie puse în aplicare și menținute prin utilizarea tehnologiilor digitale interoperabile (de exemplu, prin intermediul cererilor de sprijinire a depistării mobile, al unui site internet de informare al Comisiei sau prin utilizarea centrelor de inovare digitală), pentru a oferi ajutor industriei călătoriilor și turismului, precum și turiștilor; subliniază că ar trebui dezvoltat un sistem de alertă timpurie, care să avertizeze în mod eficient turiștii cu privire la orice amenințare potențială pentru sănătate la destinația lor, astfel încât protocoalele de carantină și de evacuare să fie imediate și eficiente;

11. insistă ca relansarea sectorului turismului să se facă pe baza unor măsuri de creștere a competitivității sectorului și să se concentreze asupra garantării lichidității și a condițiilor de finanțare preferențiale pentru întreprinderi și lucrătorii independenți, indiferent de cifra lor de afaceri; insistă să se acorde sprijin angajaților din sectorul turistic care și-au pierdut locul de muncă; solicită, prin urmare, Comisiei să propună o foaie de parcurs pentru realizarea unei reduceri majore a sarcinilor administrative care afectează IMM-urile din sectorul turismului și al transporturilor și își reiterează apelul adresat Comisiei de a elabora o strategie cuprinzătoare pentru sectorul turismului, inclusiv pentru sectorul cultural, care să fie sprijinită de o linie bugetară specifică în următorul cadru financiar multianual (CFM);

12. subliniază faptul că întreprinderile mici și întreprinderile familiale, în special agroturismul și furnizorii de servicii hoteliere mici, se vor confrunta cu mai multe dificultăți în ceea ce privește respectarea noilor standarde de siguranță în comparație cu marile companii și infrastructuri turistice; subliniază, prin urmare, că aceste întreprinderi trebuie să beneficieze de o atenție deosebită și de un sprijin deosebit; subliniază că întreprinderile de acest tip sunt foarte răspândite în insule dependente de turism și care astfel se confruntă cu o dublă insularitate și că ele trebuie, de asemenea, să primească sprijin adaptat pentru a le ajuta să se redreseze;

13. salută Recomandarea (UE) 2020/648 a Comisiei din 13 mai 2020 privind cupoanele valorice oferite pasagerilor și călătorilor ca alternativă la rambursarea pentru pachetele anulate de servicii de călătorie și transport în contextul pandemiei de COVID-19[3], care oferă flexibilitate și sprijin operatorilor, inclusiv sub forma ajutoarelor de stat și a schemelor de garantare, precum și o protecție adecvată pentru consumatori; subliniază că este esențial să se asigure încrederea consumatorilor, fără de care  potențialii turiști nu vor achiziționa în avans servicii de călătorie și turism; subliniază că turiștii trebuie să aibă garanția că vor fi despăgubiți în cazul în care deplasările lor sunt anulate din cauza pandemiei; subliniază că turiștii ar trebui să fie încurajați să încheie o asigurare de călătorie;

14. sugerează ca cupoanele valorice să devină mai atractive prin crearea de bilete la ordin din cupoane valorice, stimulând astfel utilizarea acestora în vara anului 2020; sugerează că cupoanele valorice deja emise ar putea oferi turiștilor avantaje suplimentare, cum ar fi reduceri, posibilitatea de a le răscumpăra contra pachetelor de servicii turistice sau posibilitatea ca cuponul valoric să fie transferat unei alte persoane;

15. își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a propune o soluție mai puternică, cu o bază legală, pentru emiterea de titluri;

16. invită Comisia să lanseze o campanie de comunicare, inclusiv prin intermediul unei aplicații de informare la nivelul UE, care să ofere informații cu privire la toate măsurile luate pentru a garanta siguranța călătorilor, pentru o mai bună conștientizare a oamenilor și pentru ca aceștia să se simtă în siguranță când călătoresc în UE;

17. consideră că planul de redresare al UE trebuie să includă posibilitatea de a oferi sprijin financiar suplimentar sectorului turismului, pe baza cotei cu care sectorul călătoriilor și turismului contribuie la PIB-ul unui stat membru, precum și faptul că flexibilitatea statelor membre de a sprijini sectorul turismului în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat trebuie menținută până la sfârșitul anului 2021; subliniază că, în cadrul unui răspuns coordonat, țările care depind în mod deosebit de sectorul turismului ar trebui să beneficieze de un tratament special și că ar trebui avute în vedere măsuri specifice pentru regiunile ultraperiferice și regiunile insulare; consideră că regiunile ultraperiferice, în care turismul are un rol important de jucat, ar trebui, de asemenea, să fie abordate în mod corespunzător în planul de redresare al UE;

18. salută propunerea Comisiei privind un plan de redresare al UE și un CFM 2021-2027 revizuit, care recunoaște turismul ca activitate economică importantă și strategică și care a fost afectat în mod deosebit de criza COVID-19; subliniază faptul că noul instrument de redresare, Next Generation UE, semnalează că turismul ar putea înregistra o scădere de peste 70 % a cifrei de afaceri în al doilea trimestru al anului 2020, în timp ce nevoile de investiții de bază în turism, în valoare de 161 miliarde EUR, se situează pe primul loc între diferitele ecosisteme;

19. își exprimă regretul cu privire la absența unei linii bugetare corespunzătoare pentru turism în următorul CFM și la lipsa unui instrument de asistență financiară pe termen scurt, direct și direcționat care să abordeze problemele de lichiditate cu care se confruntă microîntreprinderile și IMM-urile; subliniază că, în prezent, nu există niciun pachet financiar dedicat turismului și că întreprinderile vor avea dificultăți în a înțelege care sunt oportunitățile de finanțare disponibile și cum pot avea acces la ele;

20. subliniază faptul că conectivitatea este o nevoie esențială pentru regiunile ultraperiferice, având în vedere situația lor structurală, socială și economică; subliniază că articolul 349 din TFUE recunoaște necesitatea specială de a proteja aceste regiuni din cauza depărtării, insularității, dimensiunii reduse, reliefului dificil, climatului și dependenței economice de un număr redus de produse; subliniază că articolul 355 din TFUE recunoaște necesitatea de a proteja regiunile insulare care, din cauza caracteristicilor lor geografice, necesită o atenție specială, în special acele insule care se confruntă cu dublă insularitate; subliniază că există deja o cerere de vizitare a unor astfel de locuri și solicită UE să se asigure că există logistica necesară pentru ca turiștii să ajungă în aceste locuri;

21. susține că, în cadrul strategiei de redresare, Comisia trebuie să acorde o atenție deosebită importanței culturii pentru turismul european, deoarece 68 %  dintre europeni declară că prezența patrimoniului cultural influențează alegerea destinației lor de vacanță[4]; subliniază faptul că UE este o destinație turistică culturală esențială, în principal datorită patrimoniului său incomparabil, care include muzee, teatre, situri istorice, festivaluri și itinerarii culturale;

22. solicită, în acest sens, creșterea sprijinului acordat sectorului cultural pentru a oferi tuturor europenilor, în special tinerilor, posibilitatea de a cunoaște alte culturi europene și istoria europeană; solicită un buget mai mare pentru UE, un program care să aibă potențialul de a stimula în mod considerabil turismul pentru tineret;

23. subliniază nevoile specifice ale instituțiilor culturale care beneficiază de ajutor public pe parcursul acestei perioade de recuperare, deoarece acestea trebuie să asigure siguranța vizitatorilor și să își mențină modelul economic;

24. subliniază rolul major al sportului în turism, reamintind locul important al evenimentelor sportive și al activităților de atragere a turiștilor în regiunile Europei; subliniază oportunitățile oferite de deplasările sportivilor și ale spectatorilor cu ocazia evenimentelor sportive, care pot atrage turiști chiar și în zonele cele mai îndepărtate; subliniază importanța sectorului european al gastronomiei, al itinerariilor gastronomice și al sectorului HORECA pentru industria turismului și pentru economie în ansamblu; subliniază că cele de mai sus trebuie, prin urmare, să fie integrate în strategia globală pentru turism;

25. solicită Comisiei să elaboreze o strategie pe termen lung care să meargă dincolo de măsurile reactive contra COVID-19 și care urmărește să constituie baza pentru o industrie a turismului rezilientă în UE; subliniază că o astfel de strategie trebuie să se adapteze la noua realitate odată ce pandemia ia sfârșit și trebuie să facă față efectelor devastatoare de durată; subliniază că strategia trebuie să includă un plan de digitalizare a sectorului, precum și sisteme de regenerare a zonelor turistice; subliniază că strategia trebuie să sprijine tranziția ecologică a sectorului prin adaptarea proceselor și reînnoirea infrastructurilor și a instalațiilor;

26. insistă ca o strategie adecvată pentru turismul durabil să fie adoptată în coordonare cu Parlamentul și statele membre, cu măsuri care să fie aplicate și respectate de către toate statele membre, industrii și turiști;

27. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

 

[1] Texte adoptate, P8_TA(2015)0366.

[2] JO C 355, 20.10.2017, p. 71.

[3] JO L 151, 14.5.2020, p. 10.

[4] Eurobarometrul special 466 - Raport privind patrimoniul cultural, 12/2017

Ultima actualizare: 17 iunie 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate