Propunere de rezoluţie - B9-0243/2020Propunere de rezoluţie
B9-0243/2020
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Anul european al orașelor mai verzi 2022

9.9.2020 - (2019/2805(RSP))

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B9‑0014/2020
în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Sirpa Pietikäinen, Christel Schaldemose, Karin Karlsbro, Bas Eickhout, Jadwiga Wiśniewska, Idoia Villanueva Ruiz
în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară


Procedură : 2019/2805(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0243/2020
Texte depuse :
B9-0243/2020
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B9‑0243/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Anul european al orașelor mai verzi 2022

(2019/2805(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice[1],

– având în vedere Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[2],

– având în vedere Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații[3],

– având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 referitoare la infrastructurile ecologice – valorificarea capitalului natural al Europei[4],

– având în vedere Al șaptelea program de acțiune pentru mediu,

– având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată „Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020 (COM(2011)0244),

– având în vedere Strategia UE privind infrastructurile ecologice[5],

– având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 24 mai 2019 privind analiza progreselor realizate în punerea în aplicare a Strategiei UE privind infrastructurile ecologice (COM(2019)0236)

– având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei” (COM(2013)0249),

– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 8 octombrie 2013 privind comunicarea Comisiei intitulată „Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei”[6],

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 16 octombrie 2013 privind comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei”[7],

– având în vedere întrebarea adresată Comisiei la 19 septembrie 2013 referitoare la dezvoltarea unei politici a UE privind infrastructurile verzi (O-000094/2013 – B7-0525/2013),

– având în vedere Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu,

– având în vedere premiul „Capitala europeană verde”[8],

– având în vedere Convenția primarilor privind clima și energia[9],

– având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind importanța infrastructurii urbane verzi – Anul european al orașelor mai verzi 2022 (O-000039/2020 – B9‑0014/2020),

– având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât prin infrastructura ecologică se înțelege o rețea planificată strategic de zone naturale și seminaturale care include caracteristici de mediu concepute și gestionate astfel încât să furnizeze o gamă largă de servicii ecosistemice și care înglobează spații verzi (sau albastre dacă sunt vizate ecosistemele acvatice) și alte elemente fizice care intră în componența zonelor terestre (inclusiv de coastă) și marine atât în medii rurale, cât și urbane;

B. întrucât 72 % din populația Uniunii Europene trăiește în orașe și suburbii, iar ponderea populației urbane continuă să crească și ar putea ajunge la 80 % în 2020[10]; întrucât aceste cifre arată că orașele verzi sunt mai importante ca oricând pentru a face față provocărilor majore cu care se confruntă planeta noastră și că ele au un potențial tot mai mare ca puncte de convergență esențiale atât pentru punerea în aplicare a agendelor globale, cât și pentru implicarea cetățenilor în luarea deciziilor politice;

C. întrucât orașele se confruntă cu o serie de provocări, de la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății locuitorilor la probleme de mediu, și întrucât infrastructura ecologică are un potențial imens de a oferi soluții ecologice, economice și sociale bazate pe natură la multe dintre aceste probleme care sunt, în general, rentabile și sustenabile și creează locuri de muncă;

D. întrucât este important să se crească gradul de sensibilizare privind infrastructura ecologică și numeroasele sale efecte pozitive asupra ecosistemelor și serviciilor furnizate de acestea populațiilor, pentru a promova mai eficient soluțiile bazate pe natură în amenajarea spațială și a teritoriului, precum și la crearea și regenerarea spațiilor verzi, cu scopul de a accelera o trecere de la standardul infrastructurilor gri la cele ecologice în planificarea urbană și dezvoltarea teritorială și pentru a le permite orașelor să se adapteze mai bine la efectele negative ale schimbărilor climatice;

E. întrucât infrastructura ecologică oferă servicii ecosistemice esențiale pentru bunăstarea noastră, pentru producția urbană de alimente, pentru circulația și reținerea apei, creșterea gradului de infiltrare și reducerea poluării prin procese naturale, reglarea temperaturii ambientale, susținerea biodiversității (inclusiv a polenizatorilor), îmbunătățirea ciclurilor substanțelor nutritive, înfrumusețarea zonelor rezidențiale, facilitarea practicării de sporturi de către locuitori și îmbunătățirea stării de bine a locuitorilor;

F. întrucât infrastructura ecologică contribuie la dezvoltarea rețelelor Natura 2000 în zonele urbane, îmbunătățind conectivitatea dintre coridoarele ecologice verzi și albastre, ameliorând conservarea speciilor și a habitatelor care sunt esențiale pentru ecosistem și contribuind la menținerea furnizării de servicii ecosistemice în zonele urbane; întrucât beneficiile anuale ale serviciilor ecosistemice furnizate de rețeaua Natura 2000 au fost estimate la 300 de miliarde EUR în întreaga UE, în condițiile în care beneficiile infrastructurii ecologice sunt cu mult mai valoroase;

G. întrucât „înverzirea” orașelor este un proces care nu se limitează doar la implementarea unor inițiative pentru extinderea spațiilor verzi din orașe, dată fiind importanța aerului, apei, solului curate și a unui peisaj urban care să promoveze biodiversitatea pentru a asigura sustenabilitatea spațiilor verzi;

H. întrucât infrastructura ecologică este o parte esențială a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020;

I. întrucât infrastructura ecologică contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, deoarece crește reziliența ecosistemelor în fața schimbărilor climatice și ajută, totodată, să se reducă volumul de CO2 din atmosferă prin sechestrarea directă a carbonului, în special în turbării, oceane și păduri; întrucât ajută, de asemenea, la reducerea cantității de apă și apă reziduală pompată și tratată și a cererii de energie aferente și la scăderea consumului de energie și a emisiilor generate de clădiri, datorită „clădirilor inteligente”, care integrează elemente ecologice, spre exemplu acoperișuri și pereți, dar și noi materiale care sporesc eficiența utilizării resurselor; întrucât infrastructura ecologică contribuie și la reducerea cererii de energie și a poluării cauzate de transporturi, deoarece facilitează recurgerea la moduri de transport alternative curate, cum ar fi mersul cu bicicleta sau pe jos și transportul public curat, inclusiv transportul pe apă;

J. întrucât infrastructura ecologică contribuie la adaptarea la schimbările climatice prin protejarea capitalului natural, conservarea habitatelor naturale și a speciilor, îmbunătățirea stării ecologice, gestionarea corpurilor de apă și siguranța alimentară; întrucât dezvoltarea sa este una dintre cele mai eficace măsuri de adaptare la schimbările climatice care pot fi luate în orașe, deoarece atenuează impactul negativ al schimbărilor climatice și al fenomenelor meteorologice extreme tot mai frecvente, cum ar fi valurile de căldură, incendiile forestiere, ploile extreme, inundațiile și seceta, atenuează efectele temperaturilor extreme și îmbunătățește calitatea vieții locuitorilor din UE care trăiesc în zone urbane;

K. întrucât peste 22 % din speciile europene sunt în prezent amenințate cu dispariția, potrivit listei roșii a speciilor periclitate a IUCN; întrucât „înverzirea” orașelor contribuie la promovarea biodiversității și poate juca un rol important în atenuarea crizei biodiversității; întrucât promovarea biodiversității în orașe poate aduce beneficii conexe prin creșterea rezilienței ecosistemelor și prin amplificarea potențialului de sechestrare a carbonului;

L. întrucât o bună planificare urbană, un sol plantat și pavajele permeabile sunt mai eficiente în reținerea apei, gestionarea infiltrațiilor, prevenirea eroziunii solului și combaterea șiroirii apei în orașe decât asfaltul și betonul; întrucât infrastructura ecologică de înaltă calitate reduce riscul inundațiilor;

M. întrucât infrastructurile ecologice bine concepute pot reprezenta una dintre cele mai bune modalități de a crește numărul de coridoare ecologice verzi și albastre și, în acest fel, de a proteja biodiversitatea;

N. întrucât plantele purifică aerul prin filtrarea particulelor mici și producând oxigen; întrucât calitatea aerului din orașe a devenit una dintre cele mai mari probleme de sănătate cu care se confruntă UE în prezent; întrucât un aer mai curat ar însemna o mai bună calitate a vieții pentru milioane de oameni, inclusiv pentru cei care suferă de astm și de boli respiratorii; întrucât, în fiecare an, 430 000 de persoane mor prematur în UE din cauza aerului poluat pe care îl respiră; întrucât îmbunătățirea calității aerului trebuie să fie o prioritate pentru UE, statele membre, regiuni și municipalități, pentru a proteja cetățenii și ecosistemele de impactul poluării atmosferice; întrucât o îmbunătățire a calității aerului ar putea reduce semnificativ numărul de decese premature;

O. întrucât utilizând copaci și vegetație se poate reduce poluarea fonică în zonele urbane; întrucât zgomotul este, în ordinea importanței, a doua cauză asociată cu mediul a problemelor de sănătate, după calitatea aerului; întrucât HOSANNA, un proiect de cercetare finanțat de UE, a evidențiat că barierele naturale din plante, de protecție împotriva poluării fonice, oferă o protecție mai bună a rezidenților împotriva zgomotului produs de trafic față de barierele fonice drepte, utilizate în mod obișnuit; întrucât biodiversitatea și natura sunt afectate negativ de poluarea fonică, iar eforturile de „înverzire” a orașelor ar trebui să includă inițiative de reducere a poluării fonice;

P. întrucât infrastructura ecologică ar trebui să fie promovată și în orașele de coastă, care sunt, de obicei, adiacente zonelor umede, pentru a conserva biodiversitatea și ecosistemele zonelor marine și costiere și pentru a consolida dezvoltarea sustenabilă a economiei costiere, a turismului și a peisajului, evoluții pozitive care, la rândul lor, sporesc reziliența la efectele schimbărilor climatice în aceste zone vulnerabile, afectate în mod deosebit de creșterea nivelului mării;

Q. întrucât infrastructura ecologică ar trebui să fie promovată în zonele portuare, deoarece ele constituie o parte importantă a orașelor de coastă și cuprind, de obicei, vaste teritorii funciare, care totodată fac parte din rețeaua Natura 2000; întrucât acest lucru va aborda mai eficient problemele de mediu, cum ar fi poluarea și declinul biodiversității, și va contribui la promovarea dezvoltării de noi proiecte de infrastructuri, cum ar fi electrificarea porturilor;

R. întrucât infrastructurile ecologice le oferă acces la natură celor care altfel poate nu ar intra prea mult în contact cu aceasta, de pildă copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități, și contribuie la educarea și sensibilizarea acestor persoane în ceea ce privește natura și provocările ecologice;

S. întrucât orașele mai verzi pot fi foarte benefice pentru sănătate, deoarece îmbunătățesc calitatea aerului, stimulează rezidenții să facă mai multă mișcare și sport, contribuie la prevenirea și tratarea depresiilor, întăresc sistemul imunitar și, în cele din urmă, sporesc fericirea și starea de bine[11];

T. întrucât un număr mai mare de parcuri și de grădini urbane, străzile cu mai multă verdeață, acoperișurile verzi ale clădirilor, stațiile de autobuz acoperite cu vegetație și terenurile de joacă cu mai multe plante, pot, printre altele, mări atractivitatea și confortul cartierelor și orașelor; întrucât astfel se vor îmbunătăți și contactele sociale între locuitori, se vor promova schimbările comportamentale pozitive și se va întări sentimentul de apartenență la comunitate; întrucât spațiile verzi aflate în proprietate publică pot aduce beneficii incalculabile pentru locuitorii orașelor;

U. întrucât s-a demonstrat că ecologizarea cartierelor crește valoarea economică a proprietăților, deoarece ele fac zonele mai atractive pentru potențialii cumpărători;

V. întrucât ecologizarea orașelor poate facilita producția mai sustenabilă de alimente la scară mică și poate reduce amprenta de mediu a alimentelor prin consolidarea lanțurilor de aprovizionare scurte, ceea ce ar permite apariția de noi microîntreprinderi și ar încuraja locuitorii să devină activi în acest domeniu și să înțeleagă mai bine lanțul alimentar, în special agricultura ecologică și sustenabilă din punctul de vedere al mediului;

W. întrucât 80 % din deșeurile găsite în mare provin din orașe, fiind evacuate inclusiv din amonte prin bazinele hidrografice; întrucât este important să se îmbunătățească sistemele de gestionare a deșeurilor din zonele urbane, în special gestionarea poluării difuze, a gunoaielor și a macrodeșeurilor, spre exemplu prin îmbunătățirea capacității de filtrare din stațiile de epurare a apelor, pentru ca orașele să devină mai ecologice și pentru a combate poluarea oceanelor;

X. întrucât cetățenii trebuie să fie implicați și să aibă un cuvânt de spus în planificarea urbană și proiectarea infrastructurilor ecologice, care trebuie să țină seama de caracteristicile locale naturale, sociale, economice și tehnologice;

Y. întrucât dezvoltarea infrastructurii ecologice este strâns asociată cu gestionarea durabilă a acesteia, în special în ceea ce privește resursele de apă; întrucât este important să se conecteze infrastructura verde cu cea albastră într-un mod responsabil din punctul de vedere al mediului, inclusiv prin reutilizarea apei și a apei pluviale și prin gospodărirea eficace a apelor;

Z. întrucât serviciile ecosistemice oferite de arbori devin din ce în ce mai importante pe măsură ce aceștia îmbătrânesc; întrucât gestionarea și planificarea sănătoasă și integrată a zonelor urbane este esențială pentru a valorifica la maximum potențialul lor de dezvoltare și pentru a le permite cetățenilor să profite din plin de potențialul și de serviciile oferite de infrastructurile ecologice,

1. recunoaște contribuția pe care o pot avea orașele mai verzi la realizarea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris și la consolidarea rezilienței și capacității UE de a se adapta la schimbările climatice; subliniază rolul important pe care îl pot avea orașele mai verzi în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și îndeplinirea angajamentelor din Noua agendă urbană, în special în ceea ce privește mai buna utilizare a resurselor de apă și îmbunătățirea biodiversității în mediul urban;

2. invită Comisia să elaboreze o nouă strategie a UE pentru orașe mai verzi și infrastructuri ecologice, pentru a ajuta orașele să își aducă contribuția la efortul de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, dar și pentru a crește starea de bine a persoanelor care trăiesc în orașe;

3. invită Comisia să propună măsuri în cadrul Pactului verde european pentru a aborda în mod specific rolul orașelor și a promova investițiile în infrastructura ecologică;

4. subliniază că este important să se integreze cu succes aspectele legate de climă și mediu în procesul de elaborare a politicilor urbane la nivel local, regional, național și mondial;

5. subliniază că este necesar să se adopte o strategie de adaptare pentru orașele care sunt expuse consecințelor schimbărilor climatice, pornind de la o nouă abordare ecosistemică inovatoare a prevenirii și gestionării riscurilor, în special prin identificarea zonelor în care se vor retrage apele, a zonelor în care inundațiile vor fi absorbite, a zonelor cu protecție naturală și, în cazurile în care este esențial, a zonelor care necesită protecție artificială;

6. invită statele membre și autoritățile locale și regionale să elaboreze planuri de acțiune și să se implice activ în activități destinate promovării și conservării zonelor urbane verzi, în cooperare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu societatea civilă;

7. insistă asupra faptului că potențialul orașelor de a contribui la protejarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice este subestimat; reamintește că oamenii vor fi mai sănătoși dacă se înmulțesc biodiversitatea, serviciile ecosistemice și infrastructura ecologică urbană în orașe și zonele periurbane; reamintește că dezvoltarea și implementarea soluțiilor bazate pe natură pentru conservarea biodiversității și pentru includerea și integrarea în continuare a biodiversității și a funcțiilor ecosistemice în proiectarea, politica și planificarea urbană pot juca un rol important în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în orașe și invită Comisia și statele membre să promoveze aceste practici;

8. invită Comisia să pună mai mult accent pe importanța infrastructurii ecologice în viitoarea Strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2030;

9. propune ca anul 2022 să fie desemnat Anul european al orașelor mai verzi;

10. propune ca obiectivele Anului european al orașelor mai verzi 2022 să fie următoarele:

(a) informarea publicului despre avantajele spațiilor verzi în mediul construit; introducerea de inițiative menite să crească prezența spațiilor verzi, inclusiv în apropierea zonelor rezidențiale;

(b) înmulțirea și îmbunătățirea studiilor de cercetare și dezvoltarea de noi inovații în diferite domenii specializate, generând beneficii ecologice și sporind calitatea vieții în orașe; acordarea de sprijin specific pentru digitalizarea sustenabilă în UE și, astfel, pentru întreprinderi nou-înființate și inovațiile digitale; să se accelereze extinderea proiectelor de infrastructură ecologică;

(c) încurajarea autorităților locale și a cetățenilor să întreprindă acțiuni și să-și îmbunătățească cartierele și mediul, reunindu-i ca membri ai unei comunități pentru a spori reziliența și a reconfigura viitorul orașelor lor; creșterea implicării cetățenilor în alte acțiuni și în procesele decizionale legate de mediu și de viața în oraș, în general;

(d) cultivarea sentimentului de apreciere a spațiilor verzi și a infrastructurii verzi-albastre; încurajarea dezvoltării urbane care respectă nevoia de spații verzi ca un aspect important al calității vieții în orașe;

(e) promovarea utilizării de materiale și servicii favorabile climei prin intermediul achizițiilor publice;

(f) creșterea numărului de proiecte de infrastructuri ecologice; continuarea Strategiei UE privind infrastructurile ecologice și adăugarea de resurse în acest sens;

(g) conectarea inițiativelor existente și schimbul de bune practici între statele membre, astfel cum se prevede în numeroase inițiative și strategii, spre exemplu în materie de planificare urbană, urbanism și infrastructuri sustenabile, soluții bazate pe natură, arhitectură ecologică, energie mai curată, mobilitate a pietonilor și a cicliștilor, gestionarea eficientă a resurselor acvatice și gestionarea sustenabilă și circulară a deșeurilor pe baza ierarhiei deșeurilor, prin care se urmărește atingerea obiectivului de reducere la zero a cantității de deșeuri sau reducerea la minimum a deșeurilor prin valorificarea maximă a reciclării;

(h) crearea unei foi de parcurs pentru „înverzirea” orașelor din UE și menținerea spațiilor verzi până în 2030, care să transmită principiul urbanismului ecologic ca modalitate de a încuraja o relație armonioasă între mediul rural și urban și de a recunoaște interdependența dintre ele și necesitatea unei relații bidirecționale;

(i) întreprinderea de activități educative îndreptate către diverse categorii de public, cu adaptarea conținutului în funcție de grupurile-țintă, mai ales copiii;

(j) încurajarea inițiativelor de reducere a traficului urban și promovarea și sprijinirea prin investiții a transportului public;

(k) facilitarea unei cât mai largi participări a ONG-urilor active în domeniul mediului la acțiunile de protecție a mediului și de educație cu privire la mediu;

(l) creșterea semnificativă a numărului de acoperișuri și fațade urbane acoperite cu vegetație pentru îmbunătățirea climatului urban, a calității aerului și a izolației;

(m) sprijinirea grădinăritului urban și protejarea și dezvoltarea parcelelor de teren care pot fi cultivate, precum și a infrastructurilor pentru grădinărit atribuite școlilor din orașe în întreaga UE, deoarece acestea reprezintă un pilon important al educației de mediu a copiilor;

11. invită Comisia să ia măsuri rapide pentru a îmbunătăți calitatea aerului în orașe, în special prin reducerea emisiilor, aplicând în acest scop noi soluții de mobilitate urbană care să favorizeze opțiuni de transport public mai eficiente și mai sustenabile din punctul de vedere al mediului;

12. subliniază că este important să se promoveze și să se faciliteze participarea cetățenilor la ecologizarea zonelor urbane și la menținerea spațiilor verzi prin implicarea lor în etapele de amenajare spațială sustenabilă și de implementare, după caz, pentru a se ajunge la soluții sustenabile de planificare urbană, pentru ca acțiunile relevante să reflecte voința cetățenilor și orașele să fie deschise diversității sociale și reziliente, să genereze un nivel scăzut de emisii și să fie atractive pentru cetățenii lor; consideră că este important să se asigure că publicul larg are cunoștință despre modul în care poate contribui la „înverzirea” orașelor, la menținerea spațiilor verzi și la transformarea lor în medii mai sănătoase; încurajează autoritățile locale și regionale să sprijine inițiativele verzi prezentate de cetățeni în cea mai mare măsură posibilă și să dezvolte proiecte de sponsorizare pentru spațiile deschise; îndeamnă autoritățile locale și regionale să adopte și să pună în aplicare inițiative ambițioase pentru orașe verzi;

13. îndeamnă Comisia să sprijine în continuare măsurile ambițioase de îmbunătățire a eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor; îndeamnă Comisia să asigure o finanțare adecvată pentru acțiunile care contribuie la dezvoltarea urbană sustenabilă și la infrastructurile ecologice, cum ar fi parteneriatele pentru inovare și schemele de achiziții publice comune între orașele din UE; îndeamnă Comisia să ajute la consolidarea puterii colective a orașelor, astfel încât soluțiile eficiente să fie difuzate cât mai rapid; îndeamnă Comisia să sprijine participarea sectorului privat prin intermediul parteneriatelor public-private, un program mai ambițios al Băncii Europene de Investiții și stimulente pentru IMM-uri, care pot juca un rol crucial în dezvoltarea de soluții sustenabile inovatoare;

14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și parlamentelor naționale.

 

Ultima actualizare: 11 septembrie 2020
Aviz juridic - Politica de confidențialitate