B9‑0250/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la redresarea culturală a Europei

(2020/2708(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere articolele 6 și 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 22,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „O nouă agendă europeană pentru cultură” (COM(2018)0267),

– având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative[1],

– având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[2],

– având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la transport și turism în 2020 și ulterior[3],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa Creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (denumit în continuare „Regulamentul”)[4],

– având în vedere concluziile Consiliului European din 17, 18, 19, 20 și 21 iulie 2020,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât cultura este un sector strategic pentru Uniunea Europeană, fiind o parte importantă a economiei noastre și reflectând în același timp valorile noastre europene, istoria și modul nostru de viață;

B. întrucât actorii culturali și creativi europeni păstrează și promovează diversitatea culturală și lingvistică în Europa și contribuie la întărirea unei identități europene la toate nivelurile; întrucât toți cetățenii UE ar trebui să aibă dreptul de acces la cultură în propria limbă, acordându-se o atenție deosebită limbilor cu puțini vorbitori și minorităților lingvistice;

C. întrucât acești actori reprezintă un valoros vector de creștere economică durabilă în Uniunea Europeană și în statele sale membre și o sursă importantă de competitivitate la nivel global;

D. întrucât industriile culturale și creative europene (ICC) reprezintă aproximativ 4 % din produsul intern brut european, o cifră similară cu TIC și serviciile de cazare și alimentație; întrucât în 2019 în UE-27 existau 7,4 milioane de locuri de muncă în domeniul cultural, reprezentând 3,7 % din totalul locurilor de muncă din UE-27; întrucât în 2019 proporția persoanelor care desfășurau o activitate independentă în domeniul culturii în UE-27 era mai mult decât dublul mediei la nivelul întregii economii[5];

E. întrucât actorii culturali și creativi europeni au fost printre cei mai afectați de pandemia de COVID-19; întrucât închiderea acestui sector economic a avut un efect de propagare asupra altor sectoare, cum ar fi transportul și turismul;

F. întrucât industriile culturale și creative sunt un sector atipic, cu nevoi specifice și compus din actori de diferite dimensiuni, dar, mai presus de toate, caracterizat prin preponderența structurilor mici (IMM-uri sau persoane care desfășoară activități independente) și a veniturilor neregulate;

G. întrucât criza COVID-19 are deja și va continua să aibă un efect negativ de durată asupra producției culturale și creative și asupra veniturilor rezultate și, prin urmare, asupra diversității culturale europene;

H. întrucât teatrele, cinematografele, festivalurile, sălile de concerte, muzeele și siturile de patrimoniu au fost printre primele care au fost închise din cauza măsurilor de izolare și sunt printre ultimele redeschise; întrucât măsurile de securitate impuse pentru a împiedica declanșarea unei noi epidemii nu permit funcționarea lor la capacitate maximă, ceea ce duce la alte pierderi de venituri;

I. întrucât, în condițiile în care mulți europeni s-au aflat în izolare în perioada pandemiei, posibilitățile de acces la cultură online s-au înmulțit, făcând-o mai accesibilă, dar adesea gratuit;

J. întrucât propunerile bugetare succesive pentru programul „Europa creativă” în următorul cadru financiar multianual (CFM) nu se ridică, în mod evident, la înălțimea așteptărilor sectorului sau ale Parlamentului, care a chemat la dublarea finanțării în raport cu CFM 2014-2020;

K. întrucât va fi necesar ca industriile culturale și creative să fie în continuare suficient finanțate și să fie pregătite pentru tranziția către un continent neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, așa cum se prevede în Pactul verde european,

1. își exprimă solidaritatea sinceră cu artiștii, creatorii, autorii, editorii, cu societățile lor și cu ceilalți lucrători și actori din industriile culturale și creative europene, care au fost grav afectați de pandemia de COVID-19 și își exprimă aprecierea pentru activitatea lor în această perioadă dificilă pentru milioane de europeni;

2. consideră că este esențial să se combine măsurile economice istorice luate de instituțiile europene cu acțiuni ample în favoarea forțelor culturale și creative europene;

3. salută eforturile depuse de Comisie și de Consiliul European pentru elaborarea planului de redresare „Next Generation EU”, în special crearea REACT-EU, care prevede o finanțare suplimentară pentru sectoarele economice foarte afectate, cum ar fi cultura; cu toate acestea, este alarmat de faptul că nicio sumă concretă nu a fost clar alocată direct sectoarelor culturale și creative; insistă, în acest context, că operatorii din sectoarele culturale și creative ar trebui să se afle în centrul atenției acțiunilor specifice ale statelor membre și să beneficieze pe scară largă de fondurile și instrumentele puse la dispoziție prin planul european de redresare economică;

4. îndeamnă statele membre să considere ICC industrii strategice și să identifice un buget clar pentru acțiuni rapide și concrete consacrate redresării acestui sector, care ar trebui să fie în beneficiul tuturor părților interesate;

5. salută crearea Instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), destinat sprijinirii măsurilor de șomaj tehnic luate de statele membre, în special cele privind IMM-urile și persoanele care desfășoară o activitate independentă; consideră că acest instrument poate permite actorilor din industriile culturale și creative să se mențină în domeniul lor de activitate și, în același timp, să compenseze pierderea veniturilor acestora; invită, în acest context, statele membre să ofere garanții adecvate, astfel încât SURE să poată fi operațional cât mai rapid posibil;

6. subliniază rolul esențial al programului „Europa creativă” și al componentelor MEDIA, Cultură și transsectoriale pentru a asigura un grad rezonabil de stabilitate în acest sector prin accesul la finanțarea europeană până la redresarea pieței culturale; reamintește că Parlamentul a solicitat ca necesară o dublare a bugetului alocat acestui program pentru următorul CFM; își reafirmă, de aceea, poziția fermă cu privire la bugetul acestui program și al altor programe europene care sprijină ICC și lucrătorii culturali; consideră că este extrem de important ca programele să fie finalizate și adoptate cât mai curând posibil, astfel încât să putem asigura o tranziție lină către următorul program;

7. invită Comisia să colaboreze cu capitalele europene ale culturii pentru a le ajuta să limiteze, pe cât posibil, perturbările cauzate de pandemie, în special cu orașele care dețin titlul în 2020 și 2021, printr-un dialog aprofundat cu organizatorii; își declară disponibilitatea de a avansa rapid pentru a stabili o nouă agendă, echilibrată și adaptată;

8. invită Comisia să identifice o gamă largă de surse de finanțare care pot aduce beneficii ICC; consideră că viitoarea comunitate de cunoaștere și inovare dedicată ICC din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie ar trebui să joace un rol principal în acest context;

9. salută noile măsuri de sprijin din cadrul Mecanismului de garantare pentru sectoarele culturale și creative, care își propune să îmbunătățească accesul IMM-urilor din sectoarele culturale și creative la finanțarea prin credite la prețuri accesibile;

10. invită Comisia să ia măsuri pentru a atenua impactul tot mai puternic al crizei asupra ICC, într-un moment în care anularea principalelor festivaluri și evenimente culturale are consecințe financiare dezastruoase, în special pentru sectorul artelor spectacolului;

11. subliniază că turismul reprezintă 10,3 % din PIB-ul Uniunii Europene, din care 40 % este legat de oferta culturală; consideră că redresarea treptată a turismului reprezintă o ocazie de a promova activ cultura și patrimoniul european, punând totodată bazele turismului european durabil; solicită, în acest sens, lansarea unui program anual de valorizare a patrimoniului european care să reflecte diversitatea culturală europeană, utilizând fondurile structurale pentru a integra patrimoniul în circuitele culturale europene;

12. consideră că ar trebui să profităm de această ocazie pentru a promova conținutul cultural european la nivel mondial prin încurajarea producției europene și dezvoltarea rețelelor europene de radiodifuziune; invită Comisia să coopereze cu statele membre pentru a asigura o transpunere cât mai bună a legislației conexe, cum ar fi reformarea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale și a Directivei privind drepturile de autor pe piața unică digitală;

13. este de părere că măsurile luate de statele membre și de Comisie pentru a sprijini operatorii din industriile culturale și creative din Europa ar trebui să sprijine actorii și inițiativele care reflectă diversitatea culturală și lingvistică a Europei, inclusiv limbile minoritare;

14. invită Comisia să propună o politică de comunicare și de promovare ambițioasă și favorabilă incluziunii pentru cultură în Europa, care ar permite conținutului cultural european, evenimentelor și locurilor de desfășurare a acestora să capete o dimensiune cu adevărat europeană și globală; invită Comisia să valorifice rezultatele pozitive ale Anului European al Patrimoniului Cultural pentru a concepe o inițiativă similară dedicată culturii și rolului său în Europa;

15. consideră că dimensiunea culturală trebuie să facă parte din dialogul cu cetățenii, în special în cadrul viitoarei conferințe privind viitorul Europei;

16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.