Procedură : 2020/2780(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0259/2020

Texte depuse :

B9-0259/2020

Dezbateri :

PV 15/09/2020 - 11
CRE 15/09/2020 - 11

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0240

<Date>{14/09/2020}14.9.2020</Date>
<NoDocSe>B9‑0259/2020</NoDocSe>
PDF 166kWORD 58k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor</Titre>

<DocRef>(2020/2780(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Kateřina Konečná</Depute>

<Commission>{GUE/NGL}în numele Grupului GUE/NGL</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0257/2020

B9‑0259/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor

(2020/2780(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),– având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolele 4, 6, 9, articolul 21 alineatul (1), articolul 67 alineatul (2), articolele 114, 153, 169 și 191,

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”), în special articolele 35 și 45,

 având în vedere Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen)[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[2],

 având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID‑19[3],

 având în vedere Rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice[4],

 având în vedere cel mai recent raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) privind amenințările reprezentate de bolile transmisibile (CDTR) și orientările ECDC în materie de sănătate publică și protocoalele de raportare privind COVID-19,

 având în vedere Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91[5],

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât pandemia de COVID-19 a trecut de la o fază acută la o fază cronică de gestionare a riscurilor; întrucât este probabil ca virusul să rămână activ până la producerea unui vaccin eficace și sigur și furnizarea acestuia în cantități suficiente pentru a asigura protecția adecvată a unei părți foarte mari a populației mondiale; întrucât aceasta înseamnă că vom continua să trăim în condiții dificile cel puțin în următoarele câteva luni;

B. întrucât intensitatea răspândirii virusului este foarte diferită de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta în cadrul aceluiași stat membru;

C. întrucât sezonul obișnuit al gripei va duce, cel mai probabil, la creșterea numărului persoanelor cu simptome ușoare care vor fi testate;

D. întrucât capacitatea de testare din unele state membre nu este încă suficientă; întrucât persoanele testate trebuie uneori să aștepte mai multe zile pentru a obține rezultatele testelor lor pentru COVID-19; întrucât acest lucru le afectează semnificativ capacitatea de a munci și de a călători;

E. întrucât unele state membre refuză să recunoască testele COVID-19 efectuate în alt stat membru; întrucât această neîncredere complică în mare măsură viața populației;

F. întrucât abordările diferite în ceea ce privește colectarea datelor referitoare la COVID-19 pe teritoriul UE îngreunează compararea datelor;

G. întrucât nu există încă o metodologie armonizată de colectare și evaluare a numărului de persoane infectate, nici o metodologie armonizată în ceea ce privește codurile de culori privind COVID-19; întrucât, din cauza acestei lipse de armonizare, datele privind populația infectată sunt adesea interpretate în diferite state membre, care, în consecință, iau decizii greșite și își modifică codurile de culori privind COVID-19, ceea ce duce la discriminarea nejustificată a cetățenilor din alte state membre;

H. întrucât răspunsul UE la pandemia de COVID-19 a demonstrat, până în prezent, o lipsă de coordonare între statele membre și cu instituțiile Uniunii în ceea ce privește coordonarea măsurilor de sănătate publică, inclusiv limitarea circulației persoanelor în interiorul frontierelor și peste hotare și suspendarea altor drepturi și legi; întrucât majoritatea statelor membre au reintrodus controalele la frontierele interne sau au închis parțial sau total aceste frontiere sau le-au închis anumitor tipuri de călători, inclusiv cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora, precum și resortisanților țărilor terțe care își au reședința pe teritoriul lor sau al unui alt stat membru;

I. întrucât mulți europeni au fost supuși sistematic unor norme diferite în funcție nu doar de locul lor de reședință, ci și în funcție de locul în care s-au deplasat; întrucât această lipsă de coordonare în perioada de vară a dus la controale și măsuri dezorganizate la frontiere, precum și în aeroporturi și gări feroviare;

J. întrucât criza COVID-19 a avut și încă are efecte majore asupra sănătății și, în multe cazuri, consecințe negative foarte grave asupra drepturilor fundamentale și asupra schimburilor economice, științifice, turistice și culturale;

K. întrucât furnizarea asistenței medicale este, mai presus de toate, o competență națională, însă sănătatea publică este o competență partajată între statele membre și Uniune;

L. întrucât există în continuare posibilitatea ca Uniunea Europeană să îndeplinească mai bine politica în domeniul sănătății publice în parametrii existenți ai tratatelor; întrucât dispozițiile privind sănătatea publică din tratate sunt încă insuficient utilizate în ceea ce privește angajamentele la a căror îndeplinire ar putea contribui;

M. întrucât amenințările transfrontaliere nu pot fi abordate decât împreună și necesită, prin urmare, cooperare și solidaritate în cadrul Uniunii;

N. întrucât măsurile luate de statele membre, inclusiv controalele la frontierele interne, afectează drepturile și libertățile cetățenilor consacrate în dreptul Uniunii; întrucât măsurile luate de statele membre sau de Uniune ar trebui să respecte întotdeauna drepturile fundamentale; întrucât aceste măsuri ar trebui să fie strict necesare, proporționale și temporare, având un domeniu de aplicare limitat; întrucât solidaritatea între statele membre nu este o opțiune, ci constituie o obligație în temeiul tratatelor;

O. întrucât poate fi foarte complicat să se găsească informații corecte și actualizate despre măsurile, restricțiile și ratele de infectare la nivel național, regional și local, în special pentru persoanele care nu vorbesc limba națională a statului membru; întrucât, deși ECDC încearcă să facă aceste informații mai accesibile, ele nu sunt foarte bine cunoscute de către public;

P. întrucât Comisia a întreprins deja diverse acțiuni inițiale prin adoptarea mai multor pachete de măsuri, comunicări și strategii, inclusiv a recentei propuneri de recomandare a Consiliului din 4 septembrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 (COM(2020)0499);

Q. întrucât Consiliul ar trebui să susțină această recomandare și să stabilească măsurile necesare pentru a se asigura că statele membre își coordonează deciziile și acțiunile în încercarea de a opri sau limita răspândirea virusului;

R. întrucât o revenire la un spațiu Schengen pe deplin funcțional este de cea mai mare importanță pentru a garanta principiul libertății de circulație ca una dintre principalele realizări ale integrării europene, și o condiție esențială pentru redresarea economică a UE după pandemia de COVID-19;

S. întrucât Parlamentul, în calitate de colegiuitor și de unică instituție aleasă în mod direct de către cetățenii UE, trebuie să fie inclus ca parte integrantă și esențială în toate discuțiile privind coordonarea UE pentru soluționarea acestei crize sanitare;

T. întrucât se pare că UE nu a tras învățăminte de pe urma primei faze a crizei;

U. întrucât pandemia de COVID-19 a demonstrat interdependențele dintre sănătatea umană și sănătatea planetei noastre; întrucât apariția unor boli zoonotice – boli transmise de la animale la oameni – este înlesnită de schimbările climatice și de degradarea mediului;

V. întrucât întreruperea liberei circulații a mărfurilor a pus în pericol furnizarea de echipamente medicale necesare în întreaga Uniune;

W. întrucât restricțiile de călătorie divergente i-au determinat pe mulți cetățeni să își anuleze zborurile, care nu le-au fost încă rambursate,

1. este preocupat de impactul epidemiei de COVID-19 și de consecințele sale pe termen lung asupra bunăstării oamenilor din întreaga lume, în special a celor mai vulnerabile categorii de persoane și a persoanelor aflate în situații vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă și cele care au deja o stare de sănătate precară; este profund îngrijorat de recenta recrudescență a pandemiei de coronavirus și de numărul mare de cazuri noi raportate în statele membre; solicită să se manifeste prudență în continuare în cazul oricărei relaxări planificate a măsurilor sanitare; subliniază că protejarea și promovarea sănătății ar trebui să rămână obiectivul politic cel mai important;

2. subliniază cu fermitate necesitatea unei gestionări coordonate a sănătății pentru a combate efectiv această pandemie; subliniază că este important să li se ofere asigurări cetățenilor cu privire la coerența măsurilor luate de diferite state membre;

3. reamintește că libertatea de circulație a cetățenilor Uniunii este un drept fundamental consacrat în tratatele UE și în Cartă;

4. subliniază că acest drept poate fi restricționat doar din motive de interes public limitate și specifice, și anume protecția ordinii publice și a siguranței publice;

5. insistă asupra faptului că aceste restricții ar trebui aplicate respectând Codul frontierelor Schengen și principiile generale ale dreptului UE, în special proporționalitatea și nediscriminarea;

6. atrage atenția că noțiunea de „ultimă instanță” din Codul frontierelor Schengen necesită o verificare a faptului dacă alte măsuri pot fi la fel de adecvate sau mai adecvate pentru atingerea obiectivului și îndeamnă statele membre să acționeze în consecință și să adopte numai măsuri necesare, coordonate și proporționale în ultimă instanță atunci când limitează călătoriile sau introduc controale la frontierele interne;

7. reliefează că ECDC desfășoară o activitate neprețuită și ar trebui să primească imediat mai multe resurse, inclusiv mai mulți angajați permanenți, pentru a-și continua activitatea privind COVID-19, putându-și totodată continua și reîncepe activitatea cu privire la alte boli; invită Comisia să propună un mandat revizuit pentru ECDC, care să prevadă o majorare semnificativă a bugetului pe termen lung, a efectivului de personal și a competențelor Centrului, pentru a-i permite să asigure în permanență protecția sănătății publice la standarde de calitate agreate la nivel mondial, inclusiv în timpul epidemiilor;

8. subliniază că ECDC continuă să sublinieze disparitățile dintre statele membre în ceea ce privește colectarea și raportarea datelor; întrucât, în unele cazuri, este dificil să se distingă clar regiunile cu numărul cel mai mare de infecții din anumite state membre, pe baza datelor naționale;

9. regretă că această lipsă de armonizare a datelor ne împiedică să avem o imagine clară și completă asupra răspândirii virusului în Europa și asupra regiunilor care trebuie evitate;

10. constată că fiecare stat membru urmează recomandarea propriului său consiliu științific, fără nicio coordonare cu celelalte state membre sau cu Comisia;

11. invită statele membre să investească mai mult în schimbul de cunoștințe și de cele mai bune practici între ele, inclusiv între consiliile lor științifice, și invită Comisia să faciliteze astfel de schimburi;

12. invită Comisia să promoveze o metodologie comună de colectare a datelor în domeniul sănătății și de numărare și raportare a numărului de decese;

13. îndeamnă statele membre să adopte aceeași definiție pentru cazurile pozitive de COVID-19, pentru decesele cauzate de COVID-19 și pentru însănătoșirile după infecție;

14. recunoaște importanța ratelor de incidență pentru a evalua răspândirea virusului, dar insistă, de asemenea, asupra necesității de a evalua situația luând în considerare alte criterii de sănătate, cum ar fi rata de teste pozitive, ratele de spitalizare și ratele de ocupare în unitățile de terapie intensivă;

15. subliniază că aceste criterii comune de sănătate vor permite statelor membre și Comisiei să efectueze o analiză comună a riscului epidemiologic la nivelul UE;

16. consideră că ECDC ar trebui să fie în măsură să evalueze adecvat și efectiv riscul de răspândire a virusului și să publice o hartă actualizată săptămânal a riscurilor pe baza unui cod de culori comun, stabilit în funcție de informațiile colectate și furnizate de statele membre;

17. sprijină codul de culori propus de Comisie în ultima sa propunere de recomandare a Consiliului; consideră că pragurile și culorile propuse (verde, portocaliu, roșu și gri) vor facilita deplasările în interiorul UE și le vor oferi cetățenilor informații mai transparente și vor asigura o previzibilitate mai bună;

18. salută călduros abordarea regională propusă de Comisie; consideră că cartografierea riscurilor realizată de ECDC ar trebui efectuată la nivel regional și nu doar la nivel național; invită, prin urmare, statele membre să transmită ECDC datele colectate de autoritățile publice regionale;

19. invită statele membre ca, pe viitor, să adopte măsuri sociale și de sănătate publică mai specifice, aplicabile la nivel regional, inclusiv la nivelul regiunilor transfrontaliere și al euroregiunilor; subliniază că, în situații de sănătate emergente, strategia de sănătate publică ar trebui să fie coordonată nu numai între statele membre, ci și cu autoritățile regionale și locale;

20. reamintește că ECDC a recomandat ca statele membre să urmeze măsuri minime de referință pentru a evita răspândirea virusului, cum ar fi măsurile de igienă, distanțarea fizică și limitarea întrunirilor de persoane, utilizarea măștilor de protecție în anumite contexte, aranjamentele de muncă la distanță, testările extensive, izolarea cazurilor, carantina persoanelor care s-au aflat în contact apropiat cu persoanele infectate și protejarea populațiilor vulnerabile;

21. invită statele membre să respecte recomandările ECDC de mai sus și să definească un cadru comun de măsuri de sănătate pe care autoritățile publice din zonele afectate să le adopte pentru a stopa răspândirea pandemiei;

22. ia act de faptul că autoritățile publice ar trebui să ia în considerare și să împărtășească măsuri suplimentare în cazul în care rata de transmitere a virusului crește, inclusiv intervenții pentru limitarea deplasărilor populației, reducerea numărului de contacte per persoană, evitarea întrunirilor de masă, acordarea unei atenții deosebite zonelor cu risc ridicat, închiderea școlilor sau recomandarea ca oamenii să stea acasă;

23. consideră că un astfel de cadru ar consolida încrederea reciprocă între statele membre și între zonele afectate și ar evita măsurile restrictive ca reacție; invită statele membre să acorde o atenție deosebită particularităților regiunilor transfrontaliere și să insiste asupra necesității de a coopera la nivel local și regional;

24. consideră că, în cazul unei zone cu răspândire transfrontalieră activă, autoritățile publice ar trebui să instituie de comun acord mecanisme sanitare de coordonare și schimb de informații în timp real;

25. subliniază că aplicarea coordonată a măsurilor de sănătate de ambele părți ale frontierelor pare să fie esențială pentru a asigura faptul că acestea sunt coerente, eficace și sprijinite de populație;

26. solicită adoptarea și punerea în aplicare a unei strategii comune de testare în toate statele membre, în special în regiunile transfrontaliere;

27. consideră că statele membre ar trebui să convină asupra numărului minim de teste care trebuie realizate pe zi, în funcție de culoarea zonei afectate;

28. subliniază că comparabilitatea rezultatelor testelor va permite recunoașterea reciprocă de la o țară la alta;

29. consideră că este inacceptabil ca statele membre să nu accepte testele efectuate într-un alt stat membru ca dovadă a absenței unei infecții, chiar dacă au fost realizate în urmă cu 1 sau 2 zile sau imediat peste graniță, și să insiste ca testele să fie efectuate în propriile laboratoare; invită statele membre să recunoască reciproc testele pentru COVID-19 și rezultatele acestora, dacă sunt realizate de către organisme certificate din domeniul sănătății din alte state membre, și invită Comisia să faciliteze această armonizare;

30. invită statele membre să pună la dispoziție capacități de testare adecvate, inclusiv laboratoare, pentru a asigura că fiecare persoană care urmează să fie testată nu trebuie să aștepte exagerat de mult timp;

31. invită statele membre și Comisia să convină asupra unei perioade comune de carantină, ținând seama în același timp de avizul ECDC;

32. invită statele membre să adopte un protocol comun pentru monitorizarea pacienților asimptomatici, precum și măsuri privind izolarea pacienților care au fost testați pozitiv la COVID-19;

33. își reiterează apelul privind monitorizarea atentă a tuturor măsurilor adoptate pe baza colectării de date cu caracter personal și îndeamnă autoritățile să aplice corespunzător normele existente privind protecția datelor;

34. insistă că orice măsură care limitează protecția vieții private și a datelor cu caracter personal trebuie să fie conformă legii, să fie eficace în diminuarea riscurilor vitale și a celor pentru sănătatea publică, să fie strict proporțională și utilizată exclusiv în scopuri legate de sănătatea publică și să aibă limite temporale stricte; subliniază că inițiativele de urgență nu trebuie să conducă la o supraveghere în masă după criză și solicită garanții în acest sens;

35. subliniază că metodologia și criteriile comune adoptate și hărțile elaborate de ECDC ar trebui să faciliteze o abordare coordonată în ceea ce privește procesele decizionale proprii ale statelor membre și să garanteze că orice decizie luată de statele membre este consecventă și bine coordonată;

36. invită Comisia să îndeplinească promisiunea unui acces universal la un vaccin eficace și sigur și să renunțe la drepturile de proprietate intelectuală, astfel încât un viitor vaccin COVID-19 să fie un bun public, garantând dreptul la tratament și plasând sănătatea publică deasupra profitului privat;

37. subliniază importanța responsabilizării pacienților și a unei abordări centrate pe pacient; îndeamnă Comisia și statele membre să îmbunătățească reprezentarea pacienților și contribuția acestora la procesul de luare a deciziilor privind politicile în domeniul sănătății;

38. reamintește că informarea clară, în timp util și cuprinzătoare a publicului este esențială pentru a limita impactul oricărei restricții a liberei circulații și pentru a asigura previzibilitatea, securitatea juridică și respectarea măsurilor de către cetățeni;

39. invită Comisia să dedice o parte a site-ului său furnizării unei imagini de ansamblu asupra tuturor regiunilor infectate utilizând un cod armonizat de culori, pentru a oferi informații cu privire la toate măsurile naționale, regionale și locale și la restricțiile de călătorie în vigoare și pentru a preciza locurile unde cineva poate merge să se testeze sau să primească asistență medicală, astfel încât toți cetățenii și călătorii din UE să poată găsi cu ușurință informațiile relevante pentru destinațiile lor de călătorie;

40. subliniază importanța unor informații clare, accesibile și ușor de înțeles cu privire la numărul infecțiilor, la sistemele de sănătate, la măsurile în vigoare și la restricțiile de călătorie la nivel european, național, regional și local; accentuează că aceste informații esențiale trebuie să fie disponibile în toate limbile oficiale și în limbile utilizate de părți semnificative ale populației, pentru a include persoanele care provin dintr-un context de migrație;

41. subliniază că toate informațiile trebuie să fie ușor de înțeles pentru întreaga populație, inclusiv pentru persoanele cu un nivel scăzut de instruire, prin includerea în informațiile publice a unor culori clare, armonizate și a unor simboluri ușor de înțeles, și, de asemenea, pentru persoanele fără acces sau cu acces limitat la internet, furnizând aceste informații și în format analogic, în locuri adecvate;

42. consideră că revenirea la un spațiu Schengen pe deplin funcțional este deosebit de importantă și invită de urgență statele membre să discute, împreună cu Parlamentul, Consiliul și Comisia, un plan de redresare a spațiului Schengen, care să includă modalitățile și mijloacele de a reveni la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, fără controale la frontierele interne, precum și planuri de urgență, cât mai rapid posibil, pentru a evita ca controalele temporare la frontierele interne să devină semi-permanente pe termen mediu; condamnă utilizarea de către autoritățile ungare a unor restricții discriminatorii privind dreptul de intrare și solicită Comisiei să ia cât mai curând măsuri adecvate în privința acestei chestiuni;

43. reamintește că au fost introduse restricții temporare de călătorie care se aplică tuturor călătoriilor neesențiale din țările terțe către spațiul Schengen; subliniază că toate deciziile privind refuzul intrării la frontierele externe trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile Codului frontierelor Schengen, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale în special, în conformitate cu articolul 4;

44. își exprimă regretul că, în perioada de izolare impusă pentru a limita răspândirea coronavirusului, mai multe state membre și-au închis granițele interne pentru produse și, prin urmare, au pus în pericol aprovizionarea cu produse medicale și echipamente de protecție esențiale; invită statele membre să dea dovadă de solidaritate cu statele membre cele mai afectate de un eventual val viitor al pandemiei și să prevină pierderea încrederii consumatorilor în funcționarea liberei circulații a mărfurilor;

45. solicită un schimb mai bun de informații despre restricțiile privind libera circulație a mărfurilor, pentru a preveni viitoare deficite de bunuri esențiale în întreaga Europă;

46. invită companiile aeriene să le ofere rambursări pasagerilor care și-au anulat zborurile din cauza pandemiei cât mai curând posibil și să își îndeplinească obligația prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 261/2004; cere Comisiei să investigheze încălcările pe scară largă ale drepturilor pasagerilor pe durata pandemiei;

47. sprijină apelul Comisiei privind o abordare regională și cere statelor membre să acorde o atenție deosebită regiunilor de frontieră și lucrătorilor frontalieri care lucrează în sectoare esențiale, în special prin introducerea așa-numitelor „culoare verzi” pentru acești lucrători;

48. observă că, în timpul crizei provocate de pandemie, numeroși consumatori europeni s-au confruntat cu produse de protecție neconforme și cu înșelătorii pe piețele online; invită Comisia să utilizeze viitorul Act legislativ privind serviciile digitale pentru a îmbunătăți răspunderea piețelor online unde aceste produse sunt adesea vândute consumatorilor în mod direct;

49. accentuează că criza COVID-19 și strictețea măsurilor adoptate de statele membre au avut un impact dezastruos asupra lucrătorilor pe platformele online, deoarece aceștia nu beneficiază de nicio plasă de siguranță financiară; invită statele membre să le ofere compensații financiare acestor lucrători și să garanteze că platformele care utilizează serviciile lor contribuie la sistemele de compensare;

50. constată că criza COVID-19 a demonstrat dependența Europei de producătorii de echipamente medicale și personale de protecție din țările terțe; solicită reeuropenizarea producției medicale pentru a servi interesul public, precum și pentru a institui un control efectiv al epidemiilor adaptat exigențelor viitorului;

51. reamintește că îmbunătățirea furnizării publice de asistență medicală universală este modalitatea optimă pentru a combate epidemiile mondiale și a proteja societățile noastre; subliniază că prevenirea este cel mai bun tratament; solicită aplicarea deplină a principiului „O singură sănătate”, care recunoaște că sănătatea umană, animală și a mediului sunt strâns legate între ele; reamintește importanța sănătății în toate politicile; constată cu îngrijorare că temperaturile crescânde la nivel mondial și distrugerea habitatelor și a biodiversității pot exacerba în mare măsură riscul bolilor zoonotice pentru sănătatea publică; subliniază necesitatea de a intensifica în mod drastic eforturile de stopare a încălzirii globale, precum și a pierderii biodiversității și habitatelor; solicită extinderea rețelelor europene de referință pentru a include bolile infecțioase și zoonozele; subliniază că recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru o redresare sănătoasă și verde după pandemia de COVID-19 trebuie să fie puse în aplicare pe deplin la nivelul UE și la nivel național;

52. avertizează că apărarea sănătății publice nu presupune realizarea de profit, care va fi obținut întotdeauna în detrimentul bunăstării oamenilor; pledează ca serviciile de sănătate publică să fie gratuite, de calitate și universale; consideră că este esențial ca statele membre și UE să mărească bugetul alocat sănătății de către statele membre; își exprimă profundul regret față de reducerile dramatice propuse de Consiliu în cadrul programului „UE pentru sănătate” și îndeamnă Consiliul să își reconsidere poziția și să se asigure că programul primește fonduri suficiente pentru a contribui la creșterea rezilienței sistemelor de sănătate publică și la prevenirea și combaterea bolilor în Europa; consideră că trebuie să se consolideze atât componenta curativă, cât și cea preventivă a sistemelor de sănătate publică, pentru ca acestea să fie mai bine echipate și finanțate pentru a face față viitoarelor crize sanitare;

53. invită Comisia să elaboreze o strategie pentru o „Europă rezilientă”, care să constea într-o hartă a evaluării riscurilor și în opțiuni de abordare a bunei gestionări, a investițiilor în sistemele de sănătate și a reacției în caz de pandemie la nivel european, incluzând lanțuri de aprovizionare reziliente în UE;

54. consideră că este esențial să se consolideze resursele umane din sistemele naționale de sănătate ale statelor membre– prin legături profesionale eficiente, salarii echitabile și condiții de muncă și de protecție adecvate – ceea ce le-ar oferi formarea necesară pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de sănătate și pentru a asigura un nivel de reacție adecvat cu scopul de a garanta asistența medicală în general; solicită consolidarea rolului Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, pentru a se garanta că personalul din domeniul sănătății nu este pus în pericol;

55. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor statelor membre.

 

[1] JO L 77, 23.3.2016, p. 1.

[2] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

[3] Texte adoptate, P9_TA(2020)0163.

[4] Texte adoptate, P9_TA(2020)0205.

[5] JO L 46, 17.2.2004, p. 1.

Ultima actualizare: 16 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate