Procedură : 2020/2780(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0261/2020

Texte depuse :

B9-0261/2020

Dezbateri :

PV 15/09/2020 - 11
CRE 15/09/2020 - 11

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0240

<Date>{14/09/2020}14.9.2020</Date>
<NoDocSe>B9‑0261/2020</NoDocSe>
PDF 158kWORD 52k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor, precum și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică </Titre>

<DocRef>(2020/2780(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Véronique Trillet‑Lenoir, Nicolae Ștefănuță, Dita Charanzová</Depute>

<Commission>în numele Grupului Renew</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0257/2020

B9‑0261/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor, precum și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică

(2020/2780(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

 având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolele 4, 6, 9, articolul 21 alineatul (1), articolul 67 alineatul (2), articolele 114, 153, 169 și 191,

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 35 și 45,

 având în vedere Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[2],

 având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID‑19[3],

 având în vedere Rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice[4],

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât pandemia de COVID-19 a trecut de la o fază acută la o fază cronică de gestionare a riscurilor;

B. întrucât intensitatea răspândirii virusului este foarte diferită de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta în cadrul aceleiași țări;

C. întrucât, în prezent, nu este disponibil niciun vaccin eficace;

D. întrucât abordările diferite în ceea ce privește colectarea datelor referitoare la COVID-19 pe teritoriul UE îngreunează compararea datelor;

E. întrucât răspunsul UE la pandemia de COVID-19 a demonstrat, până în prezent, o lipsă de coordonare între statele membre și între acestea și instituțiile UE în ceea ce privește coordonarea măsurilor de sănătate publică, inclusiv restricționarea circulației persoanelor în interiorul frontierelor și peste hotare și suspendarea altor drepturi și legi;

F. întrucât statele membre s-au organizat fără a se consulta între ele, fiecare la nivel național (măsuri de barieră, instrucțiuni de izolare, controale, îngrijiri, teritorializare), ceea ce a dus la disparități mari în interiorul Uniunii Europene;

G. întrucât mulți europeni au fost supuși în mod sistematic unor norme diferite în funcție nu doar de locul lor de reședință, ci și în funcție de locul în care s-au deplasat; întrucât această lipsă de coordonare în perioada de vară a dus la controale și măsuri dezorganizate la frontiere, precum și în aeroporturi și gări feroviare;

H. întrucât criza provocată de COVID-19 nu a avut doar efecte majore asupra sănătății, ci și consecințe negative foarte grave asupra drepturilor fundamentale și asupra schimburilor economice, științifice, turistice și culturale;

I. întrucât furnizarea asistenței medicale este, mai presus de toate, o competență națională, însă sănătatea publică este o competență partajată între statele membre și Uniune;

J. întrucât Uniunea Europeană dispune încă de o marjă de manevră care i-ar permite să obțină rezultate mai bune în ceea ce privește politica în domeniul sănătății publice în parametrii existenți ai tratatelor; întrucât dispozițiile privind sănătatea publică din tratate sunt încă insuficient utilizate în ceea ce privește angajamentele la a căror îndeplinire ar putea contribui;

K. întrucât amenințările transfrontaliere nu pot fi abordate decât împreună și necesită, prin urmare, cooperare și solidaritate în cadrul Uniunii și o abordare europeană comună;

L. întrucât de la începutul răspândirii pe scară largă a COVID-19 în UE, Parlamentul a solicitat în repetate rânduri Comisiei și statelor membre să adopte măsuri armonizate privind libera circulație a persoanelor și a mărfurilor în cadrul pieței interne; întrucât libera circulație a mărfurilor și serviciilor face parte dintre cele patru libertăți și este un pilon esențial pe care se bazează buna funcționare a pieței interne;

M. întrucât măsurile luate de statele membre, inclusiv controalele la frontierele interne, afectează drepturile și libertățile cetățenilor consacrate în dreptul Uniunii; întrucât măsurile luate de statele membre sau de Uniune ar trebui să respecte întotdeauna drepturile fundamentale; întrucât aceste măsuri ar trebui să fie necesare, proporționale, temporare și cu un domeniu de aplicare limitat;

N. întrucât solidaritatea între statele membre nu este o opțiune, ci constituie o obligație în temeiul tratatelor și una dintre valorile noastre europene;

O. întrucât restricțiile necoordonate privind libertatea de circulație a persoanelor în UE fragmentează puternic piața internă;

P. întrucât Comisia a întreprins deja diverse acțiuni inițiale prin adoptarea mai multor pachete de măsuri, comunicări și strategii, inclusiv a recentei propuneri de recomandare a Consiliului din 4 septembrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 (COM(2020)0499);

Q. întrucât Consiliul ar trebui să susțină această recomandare și să stabilească măsurile necesare pentru a se asigura că statele membre își coordonează deciziile și acțiunile în încercarea de a opri sau limita răspândirea virusului;

R. întrucât o revenire la un spațiu Schengen pe deplin funcțional este de cea mai mare importanță pentru a garanta principiul libertății de circulație ca una dintre principalele realizări ale integrării europene, și o condiție esențială pentru redresarea economică a UE după pandemia de COVID-19;

S. întrucât Parlamentul, în calitate de colegiuitor și de unică instituție aleasă în mod direct de către cetățenii UE, trebuie să fie inclus ca parte integrantă și esențială în toate discuțiile privind coordonarea UE pentru soluționarea acestei crize sanitare;

T. întrucât se pare că UE nu a tras învățăminte de pe urma primei faze a crizei; întrucât nu există o politică europeană comună în domeniul sănătății, ci numai o multitudine de politici naționale,

1. subliniază cu fermitate necesitatea unei gestionări comune și coordonate a sănătății pentru a combate eficient această pandemie;

2. subliniază că este important ca cetățenilor să li se ofere asigurări cu privire la coerența măsurilor luate de diferite state membre;

3. reamintește că libertatea de circulație a cetățenilor Uniunii este un drept fundamental consacrat în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE;

4. subliniază că acest drept poate fi restricționat doar din motive de interes public limitate și specifice, și anume protecția ordinii publice și a siguranței publice; reamintește că dispozițiile Codului frontierelor Schengen prevăd în mod explicit că o amenințare la adresa sănătății publice poate constitui un motiv de refuz al intrării la frontierele externe și reamintește, de asemenea, că nici Codul – și nici Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen – nu menționează sănătatea publică ca un motiv pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne;

5. insistă asupra faptului că aceste restricții ar trebui aplicate respectând Codul frontierelor Schengen și principiile generale ale dreptului UE, în special proporționalitatea și nediscriminarea;

6. subliniază că controalele la frontierele interne reprezintă o măsură de ultimă instanță și reamintește că statele membre ar trebui să verifice dacă alte măsuri pot fi la fel de potrivite sau mai potrivite pentru atingerea aceluiași obiectiv; îndeamnă statele membre să recunoască posibilitatea de a impune controale medicale minime și/sau controale proporționale de către poliție ca o alternativă mai bună la introducerea controalelor la frontierele interne și să adopte doar măsuri strict necesare, coordonate și proporționale;

7. consideră că este esențial ca frontierele interne ale UE să rămână deschise pentru bunuri și să se mențină toate celelalte libertăți de circulație în UE și în Spațiul Economic European, întrucât închiderea frontierelor interne ar putea avea efecte negative asupra pieței interne;

8. îndeamnă statele membre să adopte doar măsuri necesare, coordonate și proporționale atunci când restricționează călătoriile sau introduc controale la frontierele interne, după o evaluare atentă a eficacității acestora pentru rezolvarea problemei de sănătate publică, urmând aceeași metodologie pentru colectarea datelor medicale și utilizând aceleași criterii pentru a evalua și monitoriza riscurile pandemiei;

9. subliniază că Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) continuă să sublinieze disparitățile dintre statele membre în ceea ce privește colectarea și raportarea datelor; regretă faptul că această lipsă de armonizare ne împiedică să avem o imagine clară și completă asupra răspândirii virusului în Europa;

10. constată că fiecare stat membru a urmat recomandarea propriului său consiliu științific, cu o coordonare limitată cu celelalte state membre sau cu Comisia;

11. invită Comisia să promoveze o metodologie comună de colectare a datelor în domeniul sănătății și de numărare și raportare a numărului de decese;

12. îndeamnă statele membre să adopte aceeași definiție pentru cazurile pozitive de COVID-19 și pentru decesele cauzate de COVID-19;

13. recunoaște importanța ratei de incidență pentru a evalua răspândirea virusului, dar insistă, de asemenea, asupra necesității de a evalua situația luând în considerare alte criterii de sănătate, cum ar fi rata de teste pozitive, rata de spitalizare și rata de ocupare în unitățile de terapie intensivă;

14. subliniază că aceste criterii comune de sănătate le vor permite statelor membre și Comisiei să efectueze o analiză comună a riscului epidemiologic la nivelul UE;

15. consideră că ECDC ar trebui să fie în măsură să evalueze adecvat și efectiv riscul de răspândire a virusului și să publice o hartă actualizată săptămânal a riscurilor pe baza unui cod de culori comun, stabilit în funcție de informațiile colectate și furnizate de statele membre;

16. sprijină codul de culori propus de Comisie în ultima sa propunere de recomandare a Consiliului; consideră că pragurile propuse (verde, portocaliu, roșu și gri) vor facilita deplasările în interiorul UE și le vor oferi cetățenilor informații mai transparente și vor asigura o previzibilitate mai bună;

17. salută călduros abordarea regională propusă de Comisie; consideră că cartografierea riscurilor realizată de ECDC ar trebui efectuată la nivel regional și nu doar la nivel național; invită, prin urmare, statele membre să transmită ECDC datele colectate de autoritățile publice regionale;

18. reamintește că ECDC a recomandat ca statele membre să urmeze măsuri minime de referință pentru a evita răspândirea virusului, cum ar fi măsurile de igienă, distanțarea fizică și limitarea întrunirilor de persoane, utilizarea măștilor de protecție în anumite contexte, aranjamentele de muncă la distanță, testările extensive, izolarea cazurilor, carantina persoanelor care s-au aflat în contact apropiat cu persoanele infectate și protejarea categoriilor de populație vulnerabile;

19. invită statele membre să respecte recomandările ECDC de mai sus și să definească un cadru comun de măsuri de sănătate pe care autoritățile publice din zonele afectate să le adopte pentru a stopa răspândirea pandemiei;

20. ia act de faptul că autoritățile publice ar trebui să ia în considerare și să împărtășească măsuri suplimentare în cazul în care rata de transmitere a virusului crește, inclusiv intervenții pentru limitarea deplasărilor populației, reducerea numărului de contacte per persoană, evitarea întrunirilor de masă, acordarea unei atenții deosebite zonelor cu risc ridicat, închiderea școlilor sau recomandarea ca oamenii să stea acasă;

21. consideră că un astfel de cadru ar consolida încrederea reciprocă între statele membre și între zonele afectate și ar evita măsurile restrictive ca reacție; invită statele membre să acorde o atenție deosebită particularităților regiunilor transfrontaliere și să insiste asupra necesității de a coopera la nivel local și regional;

22. consideră că, în cazul unei zone transfrontaliere de răspândire activă, autoritățile publice ar trebui să instituie de comun acord mecanisme de sănătate pentru coordonare și schimb de informații în timp real;

23. subliniază că aplicarea coordonată a măsurilor de sănătate de ambele părți ale frontierelor pare să fie esențială pentru a asigura faptul că acestea sunt coerente, eficace și sprijinite de populație;

24. solicită adoptarea și punerea în aplicare a unei strategii comune de testare în toate statele membre, în special în regiunile transfrontaliere;

25. consideră că statele membre ar trebui să convină asupra numărului minim de teste care trebuie realizate pe zi, în funcție de culoarea zonei afectate;

26. subliniază că comparabilitatea rezultatelor testelor va permite recunoașterea reciprocă de la o țară la alta;

27. invită statele membre să recunoască reciproc rezultatele testelor privind infecția cu COVID-19 efectuate de către organisme certificate din domeniul sănătății din alte state membre;

28. invită statele membre și Comisia să convină asupra unei perioade comune de carantină, ținând seama în același timp de avizul ECDC;

29. invită statele membre să adopte un protocol comun pentru monitorizarea pacienților asimptomatici, precum și măsuri privind izolarea pacienților care au fost testați pozitiv la COVID-19;

30. salută utilizarea de către cetățeni a formularelor de localizare a pasagerilor; consideră că ar trebui să se utilizeze o versiune digitală a informațiilor de localizare a pasagerilor, cu scopul de a simplifica prelucrarea, asigurând în același timp accesul egal al tuturor europenilor;

31. invită Comisia și statele membre să se sprijine pe avizul unui comitet științific consultativ european;

32. solicită înființarea unui grup operativ pentru COVID-19 care să fie condus de Comisie; consideră că fiecare stat membru ar trebui să fie reprezentat în cadrul acestui grup operativ și să desemneze un punct de contact din partea organelor executive naționale; propune ca principalul obiectiv al acestui grup operativ să fie acela de a difuza în mod regulat recomandările transmise la nivel european și național; consideră că Parlamentul ar trebui să dispună de un mandat permanent de evaluare pentru a evalua activitatea acestui grup operativ;

33. subliniază că metodologia și criteriile comune adoptate și hărțile elaborate de ECDC ar trebui să faciliteze o abordare coordonată în ceea ce privește procesele decizionale proprii ale statelor membre și să garanteze că orice decizie luată de statele membre este consecventă și bine coordonată;

34. reamintește că informarea clară, în timp util și cuprinzătoare a publicului este esențială pentru a limita impactul oricărei restricții a liberei circulații și pentru a asigura previzibilitatea, securitatea juridică și respectarea măsurilor de către cetățeni;

35. reamintește că, în timpul pandemiei de COVID-19, mai multe sectoare de importanță critică, precum sectorul alimentar, cel farmaceutic și cel al sănătății, și lanțurile de aprovizionare ale acestora s-au confruntat cu perturbări masive;

36. consideră că revenirea la un spațiu Schengen pe deplin funcțional este deosebit de importantă și invită de urgență statele membre să discute, împreună cu Parlamentul, Consiliul și Comisia, un plan de redresare a spațiului Schengen, care să includă modalitățile și mijloacele de a reveni la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, fără controale la frontierele interne, precum și planuri de urgență, cât mai rapid posibil, pentru a evita ca controalele temporare la frontierele interne să devină semi-permanente pe termen mediu;

37. reamintește că au fost introduse restricții temporare de călătorie care se aplică tuturor călătoriilor neesențiale din țările terțe către spațiul Schengen; subliniază că toate deciziile privind refuzul intrării la frontierele externe trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile Codului frontierelor Schengen, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale în special, în conformitate cu articolul 4;

38. sprijină ferm apelul adresat de Comisie statelor membre de a se opune măsurilor naționale care interzic exporturile între țările UE de echipamente individuale de protecție sau de alte instrumente medicale importante;

39. subliniază că Comisia trebuie să acționeze pentru a remedia perturbările pieței unice legate de pandemia de COVID-19, ținând în același timp seama de securitatea publică și de măsurile de sănătate publică, și să încurajeze redresarea economică pentru a consolida reziliența pieței unice și pentru a se pregăti în cazul unei noi crize;

40. invită Comisia și autoritățile naționale să monitorizeze în mod proactiv piața în timpul crizei și după criză, pentru a preveni efectele negative asupra consumatorilor legate de epidemia de COVID-19 și pentru a ajuta consumatorii să își exercite drepturile care decurg din legislația UE;

41. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

[1] JO L 77, 23.3.2016, p. 1.

[2] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

[3] Texte adoptate, P9_TA(2020)0175.

[4] Texte adoptate, P9_TA(2020)0205.

Ultima actualizare: 16 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate