Procedură : 2020/2774(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0263/2020

Texte depuse :

B9-0263/2020

Dezbateri :

PV 15/09/2020 - 6
CRE 15/09/2020 - 6

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0230

<Date>{14/09/2020}14.9.2020</Date>
<NoDocSe>B9‑0263/2020</NoDocSe>
PDF 156kWORD 48k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la pregătirea summitului special al Consiliului European axat pe escaladarea periculoasă a tensiunilor și rolul Turciei în estul Mării Mediterane</Titre>

<DocRef>(2020/2774(RSP)) </DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Sergey Lagodinsky, Viola Von Cramon‑Taubadel, Jordi Solé, Mounir Satouri, Hannah Neumann, Tineke Strik, François Alfonsi, Alviina Alametsä, Ernest Urtasun, Petra De Sutter, Monika Vana, Diana Riba i Giner, Reinhard Bütikofer</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0260/2020

B9‑0263/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la pregătirea summitului special al Consiliului European axat pe escaladarea periculoasă a tensiunilor și rolul Turciei în estul Mării Mediterane

(2020/2774(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia, în special cea din 24 noiembrie 2016 referitoare la relațiile dintre UE și Turcia[1], cea din 27 octombrie 2016 referitoare la situația jurnaliștilor în Turcia[2], cea din 8 februarie 2018 referitoare la situația actuală a drepturilor omului în Turcia[3], cea din 13 martie 2019 referitoare la raportul Comisiei pe 2018 privind Turcia[4] și cea din 19 septembrie 2019 referitoare la situația din Turcia, în special la îndepărtarea din funcție a primarilor aleși[5],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2019 privind politica de extindere a UE (COM(2019)0260), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SWD(2019)0220),

 având în vedere declarațiile anterioare ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) privind activitățile de foraj ale Turciei în estul Mării Mediterane,

 având în vedere concluziile relevante ale Consiliului și ale Consiliului European referitoare la Turcia, în special Decizia (PESC) 2020/275 a Consiliului din 27 februarie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2019/1894 privind măsuri restrictive având în vedere activitățile de foraj neautorizate desfășurate de Turcia în estul Mării Mediterane[6],

 având în vedere Convenția ONU din 1982 asupra dreptului mării (UNCLOS), la care sunt parte Grecia și Ciprul, precum și Carta ONU,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât escaladarea tensiunilor din estul Mării Mediterane este alimentată de factori multipli, în special de măsurile unilaterale luate de părțile implicate, inclusiv de acțiunile militare, de lipsa unui dialog diplomatic incluziv și de eșecul regretabil al eforturilor de mediere a conflictului;

B. întrucât ambele părți au revendicări legitime, iar Grecia și Turcia interpretează în mod diferit dreptul mării, a cărui dezvoltare este complexă în mod inerent; întrucât Turcia nu a semnat Convenția ONU din 1982 asupra dreptului mării, la care Grecia și Cipru sunt părți, din cauza disputei maritime existente cu privire la delimitarea unei zone economice exclusive (ZEE); întrucât disputa menționată mai sus cu privire la delimitarea zonelor economice exclusive și a platoului continental dintre Turcia, pe de o parte, și Grecia și Cipru, pe de altă parte, nu a fost soluționată din noiembrie 1973;

C. întrucât descoperirile de rezerve de gaze semnificative în Marea Mediterană, inclusiv descoperirea câmpului Leviathan în 2010, urmată de cea a câmpului de gaze Zohr, cea mai mare rezervă de gaze naturale descoperită vreodată în Marea Mediterană, în largul coastelor Egiptului în 2015, au declanșat un interes în regiune și au dus la noi activități de explorare și de foraj în 2018 și 2019; întrucât activitățile de explorare și forajele realizate de Turcia în anumite zone încă nu au demonstrat că există rezerve de gaze;

D. întrucât Turcia și Guvernul de uniune națională al Libiei au semnat un memorandum de înțelegere în noiembrie 2019 privind delimitarea teritoriilor maritime din estul Mării Mediterane; întrucât Memorandumul de înțelegere Turcia-Libia privind delimitarea jurisdicțiilor maritime în Marea Mediterană încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă dreptul mării și nu poate produce niciun efect juridic pentru statele terțe;

E. întrucât înființarea oficială a Forumul privind gazele naturale EastMed, la Cairo, la 16 ianuarie 2020, de către Egipt, Israel, Autoritatea Palestiniană, Iordania, Grecia, Cipru și Italia a fost criticată de Ministerul Afacerilor Externe al Turciei, deoarece ar urmări excluderea Turciei de la cooperarea și coordonarea regională pe piața gazelor naturale;

F. întrucât eșecul regretabil al eforturilor de mediere, conduse de Președinția germană a Consiliului în iulie și august, a avut ca rezultat încheierea acordului maritim bilateral între Egipt și Grecia, care a delimitat o zonă economică exclusivă pentru drepturile de forare pentru petrol și gaze, semnat de ministrul de externe grec la 6 august 2020;

G. întrucât, la 10 august, Turcia a trimis nava științifică Oruç Reis, însoțită de nave de război, în apele teritoriale ale Greciei, pentru a cartografia anumite zone marine în vederea unor eventuale foraje de gaz și petrol într-o zonă reclamată și de Turcia; întrucât, drept răspuns, Grecia a trimis nave militare proprii pentru a urmări navele turcești, una dintre acestea intrând în coliziune cu o navă grecească; întrucât, la 31 august 2020, Turcia și-a extins din nou perioada de explorare a estului Mediteranei de către nava Oruç Reis până la 12 septembrie; întrucât Grecia a declarat că sistemul de alertă navală al Turciei (Navtex) este ilegal, deoarece vizează o zonă care se află pe platoul continental al Greciei; întrucât aceste activități ale Turciei au avut ca rezultat deteriorarea semnificativă a relațiilor dintre Grecia și Turcia; întrucât, la 13 septembrie, nava de cercetare seismică turcă Oruç Reis a revenit în apele din apropierea regiunii sudice Antalya, lucru care ar putea reduce tensiunile dintre Ankara și Atena,

1. este extrem de îngrijorat cu privire la disputa existentă și riscul aferent de continuare a escaladării militare în Mediterana de Est între state membre ale UE și o țară candidată la aderarea la UE, care sunt, de asemenea, aliați NATO; este ferm convins că o soluționare durabilă a conflictelor poate fi găsită doar prin dialog, diplomație și concesii de ambele părți;

2. felicită Turcia pentru că a făcut un prim pas în direcția atenuării tensiunilor în estul Mării Mediterane, retrăgându-și nava de cercetare seismică Oruç Reis din apele în litigiu; îndeamnă Turcia să se abțină de la orice alte provocări în viitor și să contribuie în continuare în mod activ la detensionarea situației, inclusiv încetând imediat orice activități ilegale de explorare și de forare în estul Mediteranei, abținându-se de la încălcarea spațiului aerian al Greciei și a apelor teritoriale grecești și cipriote și distanțându-se de discursurile naționaliste belice;

3. invită Turcia să respecte pe deplin dreptul mării și suveranitatea statelor membre ale UE, Grecia și Cipru, inclusiv drepturile lor suverane, în zonele lor maritime, legate de exploatarea resurselor naturale;

4. invită toți actorii relevanți să se angajeze în favoarea unei detensionări urgente, prin retragerea prezenței militare a acestora în regiune pentru a permite dialogul și cooperarea efectivă și să se abțină de la retorica beligerantă, care incită la sentimente naționaliste în rândul alegătorilor de acasă;

5. îndeamnă Turcia, Grecia și Ciprul să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a găsi o soluție pașnică, să își intensifice eforturile de soluționare definitivă a litigiilor privind frontierele terestre și maritime, să se angajeze să întrețină relații de bună vecinătate și să respecte acordurile internaționale și soluționarea pașnică a litigiilor în conformitate cu Carta ONU;

6. îndeamnă toate părțile implicate să sprijine în mod activ negocierile pentru o soluționare corectă, globală și viabilă a problemei cipriote în cadrul ONU, așa cum este definită în rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în conformitate cu dreptul internațional, cu acquis-ul UE și pe baza respectării principiilor pe care se întemeiază Uniunea;

7. salută eforturile depuse de UE, în special de Președinția germană, pentru a contribui la găsirea unei soluții prin dialog și diplomație; salută inițiativa NATO de a reconcilia statele sale membre, Grecia și Turcia, cu privire la litigiul lor din estul Mării Mediterane, precum și cu scopul de a atenua tensiunile militare și de a preveni înfruntările accidentale;

8. invită Comisia și toate statele membre să poarte un dialog mai amplu și mai incluziv cu Turcia, mai degrabă decât să promoveze și mai multe măsuri militare și politice de escaladare a conflictului; invită Comisia și statele membre ca, în acest dialog, să rămână ferm angajate față de valorile și principiile fundamentale ale Uniunii, inclusiv respectarea drepturilor omului, democrația, statul de drept și principiul solidarității;

9. invită părțile aflate în conflict să revină la status quo ante pentru a dezamorsa tensiunile și a iniția un dialog privind o arhitectură de securitate cuprinzătoare și strategică și cooperarea energetică în Marea Mediterană; îndeamnă părțile să înainteze întreaga serie de chestiuni Curții Internaționale de Justiție (CIJ) de la Haga sau să recurgă la arbitraj internațional în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere prin mediere;

10. reamintește părților aflate în conflict că actualele misiuni ale Turciei de explorare și foraj pentru resurse fosile nu au confirmat încă existența acestor rezerve; solicită de urgență o evaluare cuprinzătoare a riscurilor pentru mediu legate de orice activitate de foraj, având în vedere multitudinea de riscuri asociate explorării offshore a gazelor pentru mediu, forța de muncă și populațiile locale; invită părțile aflate în conflict să își reconsidere în comun planurile de explorare și de foraj și să își intensifice eforturile de a investi în energia din surse regenerabile și într-un viitor sustenabil, care protejează clima; invită UE să sprijine dezvoltarea unei astfel de Pact verde pentru Marea Mediterană, care ar include planuri de investiții în energia din surse regenerabile în întreaga regiune, pentru a evita conflictele legate de resursele fosile limitate care sunt dăunătoare climei și mediului;

11. își exprimă regretul profund și îngrijorarea cu privire la situația actuală a relațiilor UE-Turcia, care rezultă, în principal, din situația dezastruoasă a drepturilor omului din Turcia, erodarea statului de drept și evoluția internă extrem de nedemocratică a regimului autoritar al Președintelui Erdoğan; subliniază impactul negativ din trecut și din prezent al inițiativelor unilaterale de politică externă ale Turciei în întreaga regiune, precum și faptul că activitățile ilegale de explorare și de foraj ale Turciei în estul Mediteranei contribuie la deteriorarea relațiilor dintre UE și Turcia în general; invită Turcia și statele membre ale UE să sprijine soluționarea pașnică a conflictului și dialogul politic în Libia și să se abțină de la încurajarea și intensificarea dinamicii conflictului din Libia pentru a căuta câștiguri teritoriale în Mediterana sau influență politică în Libia;

12. speră ca noi sancțiuni să fie evitate și înlocuite cu dialog și cooperare loială; solicită, în același timp, Consiliului să fie pregătit să elaboreze și să pună în aplicare o listă de noi măsuri restrictive în cazul în care Turcia continuă să agraveze situația prin încălcarea integrității teritoriale a statelor membre ale UE și a dreptului internațional; propune ca aceste măsuri să includă încetarea exporturilor de arme către Turcia, în conformitate cu Poziția comună 2008/944/PESC, atât timp cât Turcia își continuă acțiunile ilegale în estul Mării Mediterane;

13. regretă și critică faptul că Cipru și Grecia condiționează aprobarea sancțiunilor în contextul situației din Belarus de aprobarea sancțiunilor împotriva Turciei în contextul disputei privind gazele din estul Mării Mediterane; subliniază că conflictul din Marea Mediterană nu are nicio legătură tangibilă cu reprimarea democrației în Belarus;

14. reiterează faptul că dialogul parlamentar dintre UE și Turcia este un element important al dialogului și al eforturilor de dezamorsare a tensiunilor; regretă refuzul continuu al Marii Adunări turce de a relua reuniunile bilaterale ale Comisiei parlamentare mixte UE-Turcia; solicită continuarea imediată a acestor reuniuni;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Adunării Parlamentare a NATO și Secretarului General al NATO, Președintelui, Guvernului și Parlamentului Turciei și statelor membre ale UE.

 

[1] JO C 224, 27.6.2018, p. 93.

[2] JO C 215, 19.6.2018, p. 199.

[3] JO C 463, 21.12.2018, p. 56.

[4] Texte adoptate, P8_TA(2019)0200.

[5] Texte adoptate, P9_TA(2019)0017.

[6] JO L 56I , 27.2.2020, p. 5.

Ultima actualizare: 16 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate