Procedură : 2020/2780(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0265/2020

Texte depuse :

B9-0265/2020

Dezbateri :

PV 15/09/2020 - 11
CRE 15/09/2020 - 11

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0240

<Date>{14/09/2020}14.9.2020</Date>
<NoDocSe>B9‑0265/2020</NoDocSe>
PDF 157kWORD 51k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor, precum și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică</Titre>

<DocRef>(2020/2780(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Sara Cerdas</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0257/2020

B9‑0265/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor, precum și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică

(2020/2780(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

 având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolele 4, 6, 9, 114, 153, 169 și 191,

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 35,

 având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice[2],

 având în vedere articolul 67 alineatul (2) din TFUE, care prevede că Uniunea trebuie să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție care „asigură absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne”,

 având în vedere articolul 21 alineatul (1) din TFUE, potrivit căruia orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre,

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale, inclusiv articolul 45, care prevede că orice cetățean al Uniunii are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre,

 având în vedere Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)[3],

 având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora[4] (Directiva privind libera circulație) și principiul nediscriminării consacrat în aceasta,

 având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID‑19[5],

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât pandemia de COVID-19 a trecut de la o fază acută la o fază cronică de gestionare a riscurilor;

B. întrucât intensitatea răspândirii virusului este foarte diferită de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta în cadrul aceleiași țări;

C. întrucât nu este disponibil încă niciun vaccin eficace;

D. întrucât abordările diferite în ceea ce privește colectarea datelor referitoare la COVID-19 pe teritoriul UE îngreunează compararea datelor;

E. întrucât răspunsul UE la pandemia de COVID-19 a demonstrat, până în prezent, o lipsă de coordonare între statele membre și între regiuni în cadrul statelor membre în ceea ce privește coordonarea măsurilor de sănătate publică, inclusiv limitarea liberei circulații a bunurilor și serviciilor și a liberei circulații a persoanelor în interiorul frontierelor și peste hotare și suspendarea altor drepturi și legi;

F. întrucât statele membre s-au organizat fără a se consulta între ele, fiecare la nivel național (măsuri de barieră, instrucțiuni de carantină și izolare, controale, îngrijiri, teritorializare), ceea ce a dus la disparități mari în interiorul Uniunii Europene;

G. întrucât mulți europeni au fost supuși în mod sistematic unor norme diferite în funcție nu doar de locul lor de reședință, ci și în funcție de locul în care s-au deplasat; întrucât această lipsă de coordonare în perioada de vară a dus la controale și măsuri dezorganizate la frontiere, precum și în aeroporturi, porturi și gări feroviare;

H. întrucât criza provocată de COVID-19 nu a avut doar efecte majore asupra sănătății, ci și consecințe negative foarte grave asupra schimburilor economice, sociale, științifice, turistice și culturale;

I. întrucât furnizarea asistenței medicale este, mai presus de toate, o competență națională, însă sănătatea publică este o competență partajată între statele membre și Uniune;

J. întrucât Uniunea Europeană dispune încă de o marjă de manevră care i-ar permite să obțină rezultate mai bune în ceea ce privește politica în domeniul sănătății publice în parametrii existenți ai tratatelor; întrucât dispozițiile privind sănătatea publică din tratate sunt încă insuficient utilizate în ceea ce privește angajamentele la a căror îndeplinire ar putea contribui; reamintește, în acest sens, Rezoluția sa din 10 iulie 2020 prin care se solicită crearea unei uniuni europene a sănătății;

K. întrucât amenințările transfrontaliere nu pot fi abordate decât împreună și necesită, prin urmare, cooperare, coordonare și solidaritate în cadrul Uniunii;

L. întrucât măsurile luate de statele membre ar trebui să respecte întotdeauna drepturile fundamentale ale fiecărui european în parte; întrucât aceste măsuri ar trebui să fie necesare, proporționale și temporare; întrucât solidaritatea între statele membre nu este o opțiune, ci constituie o obligație în temeiul tratatelor și una dintre valorile noastre europene;

M. întrucât Comisia a întreprins deja diverse acțiuni inițiale prin adoptarea mai multor pachete de măsuri, comunicări și strategii, inclusiv a recentei propuneri de recomandare a Consiliului din 4 septembrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 (COM(2020)0499);

N. întrucât Consiliul ar trebui să susțină această recomandare și să stabilească măsurile necesare pentru a se asigura că statele membre își coordonează deciziile și acțiunile în încercarea de a opri sau limita răspândirea virusului;

O. întrucât Parlamentul, în calitate de colegiuitor și de unică instituție aleasă în mod direct de către cetățenii UE, trebuie să fie inclus ca parte integrantă și esențială în toate discuțiile privind coordonarea UE pentru soluționarea acestei crize sanitare;

P. întrucât UE trebuie să tragă învățămintele necesare din evenimentele care au avut loc de la începutul crizei și să creeze de urgență o Uniune Europeană a Sănătății,

1. subliniază cu fermitate necesitatea unei gestionări sanitare comune și coordonate pentru a combate eficient această pandemie;

2. subliniază că este important ca cetățenilor să li se ofere asigurări cu privire la coerența măsurilor luate de diferite state membre, creând astfel condițiile necesare pentru a convinge cetățenii să respecte aceste măsuri;

3. reamintește că libertatea de circulație a cetățenilor Uniunii este un drept fundamental consacrat în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE;

4. subliniază că acest drept poate fi restricționat doar din motive de interes public limitate și specifice, și anume protecția sănătății publice, a ordinii publice și a siguranței publice;

5. insistă asupra faptului că aceste restricții ar trebui aplicate respectând principiile generale ale dreptului UE, în special proporționalitatea și nediscriminarea;

6. îndeamnă statele membre să adopte doar măsuri necesare, coordonate și proporționale atunci când restricționează călătoriile, după o evaluare atentă a eficacității acestora pentru rezolvarea problemei de sănătate publică, urmând aceeași metodologie, precum și recomandările ECDC aferente, pentru colectarea datelor medicale și utilizând aceleași criterii pentru a evalua și monitoriza riscurile de pandemie;

7. subliniază că ECDC continuă să sublinieze disparitățile dintre statele membre în ceea ce privește colectarea și raportarea datelor; regretă faptul că această lipsă de armonizare împiedică UE să aibă o imagine clară și completă asupra răspândirii virusului în Europa și să pună în aplicare acțiuni și măsuri în consecință;

8. constată că fiecare stat membru a urmat recomandările propriului său consiliu științific, fără nicio coordonare cu celelalte state membre sau cu Comisia;

9. invită Comisia să promoveze o metodologie comună eficientă și rapidă de colectare a datelor în domeniul sănătății și de numărare și raportare a cazurilor de infectare și a deceselor;

10. îndeamnă statele membre să adopte aceeași definiție pentru cazul probabil, posibil și pozitiv de COVID-19 și pentru decesul cauzat de COVID-19;

11. recunoaște importanța ratelor de incidență cumulative pentru a evalua răspândirea virusului, dar insistă, de asemenea, asupra necesității de a evalua situația luând în considerare alte criterii de sănătate, cum ar fi rata de testare, rata de teste pozitive, rata de spitalizare și rata de ocupare în unitățile de terapie intensivă;

12. subliniază că aceste criterii comune de sănătate vor permite statelor membre și Comisiei să efectueze o analiză comună a riscului epidemiologic la nivelul UE;

13. consideră că ECDC ar trebui să fie în măsură să evalueze adecvat și efectiv riscul de răspândire a virusului și să publice o hartă actualizată zilnic sau cel puțin săptămânal a riscurilor pe baza unui cod de culori comun, stabilit în funcție de informațiile colectate și furnizate de statele membre;

14. invită Comisia și statele membre să creeze un sistem european solid de informații epidemiologice la diferite niveluri NUTS (1, 2 și 3), gestionat de ECDC la nivelul UE; consideră că acest sistem ar trebui să standardizeze datele epidemiologice și sanitare din toate statele membre și ar trebui să fie actualizat pe baza celor mai recente progrese digitale în ceea ce privește comunicarea și interpretarea datelor;

15. sprijină codul de culori propus de Comisie în ultima sa propunere de recomandare a Consiliului; consideră că pragurile propuse (verde, portocaliu, roșu și gri) vor facilita deplasările în interiorul UE și le vor oferi cetățenilor informații mai transparente și vor asigura o previzibilitate mai bună;

16. salută călduros abordarea regională propusă de Comisie; consideră că cartografierea riscurilor realizată de ECDC ar trebui efectuată la nivel regional și nu doar la nivel național; invită, prin urmare, statele membre să transmită ECDC zilnic datele colectate de autoritățile publice regionale;

17. reamintește că ECDC a recomandat ca statele membre să urmeze măsuri minime de referință pentru a evita răspândirea virusului, cum ar fi măsurile de igienă, distanțarea fizică și limitarea întrunirilor de persoane, utilizarea măștilor de protecție în anumite contexte, aranjamentele de muncă de la distanță, testările extensive, izolarea cazurilor, carantina persoanelor care s-au aflat în contact apropiat cu persoanele infectate și protejarea categoriilor de populație vulnerabile;

18. invită statele membre să respecte recomandările ECDC de mai sus și să definească un cadru comun de măsuri de sănătate pe care autoritățile publice din zonele afectate să le adopte pentru a stopa răspândirea pandemiei;

19. ia act de faptul că autoritățile publice ar trebui să ia în considerare și să împărtășească măsuri suplimentare în cazul în care rata de transmitere a virusului crește, inclusiv intervenții pentru limitarea deplasărilor populației, reducerea numărului de contacte per persoană, evitarea întrunirilor de masă, acordarea unei atenții deosebite zonelor cu risc ridicat, închiderea școlilor sau recomandarea ca oamenii să stea acasă;

20. consideră că un astfel de cadru ar consolida încrederea reciprocă între statele membre și între zonele afectate și ar evita măsurile restrictive ca reacție; invită statele membre să acorde o atenție deosebită particularităților regiunilor transfrontaliere și să insiste asupra necesității de a coopera la nivel local și regional;

21. consideră că, în cazul unei zone cu răspândire transfrontalieră activă, autoritățile publice ar trebui să instituie de comun acord mecanisme sanitare de coordonare și schimb de informații în timp real;

22. subliniază că aplicarea coordonată a măsurilor de sănătate de ambele părți ale frontierelor pare esențială pentru a asigura faptul că acestea sunt coerente, eficace și se bucură de sprijinul populației;

23. solicită adoptarea și punerea în aplicare a unei strategii comune de testare în toate statele membre, în special în regiunile transfrontaliere;

24. consideră că statele membre ar trebui să convină asupra numărului minim de teste care trebuie realizate pe zi, în funcție de culoarea zonei afectate și ținând cont de numărul de locuitori din zona respectivă;

25. subliniază că comparabilitatea rezultatelor testelor va permite recunoașterea reciprocă de la o țară la alta;

26. invită statele membre să recunoască reciproc rezultatele testelor de infecție cu COVID-19 efectuate de către organisme certificate din domeniul sănătății din alte state membre;

27. invită statele membre și Comisia să convină asupra unei perioade comune de carantină pe baza celor mai recente date științifice și ținând cont de evaluarea ECDC;

28. invită statele membre să adopte un protocol comun pentru monitorizarea cazurilor asimptomatice și să ia măsuri privind izolarea pacienților care au avut un rezultat pozitiv de infectare cu COVID-19, precum și pentru izolarea persoanelor care au intrat în contact cu pacienții respectivi;

29. salută utilizarea formularelor de localizare a pasagerilor; consideră că ar trebui să se utilizeze o versiune digitală a informațiilor de localizare a pasagerilor cu scopul de a simplifica prelucrarea datelor, asigurând în același timp accesul egal al tuturor persoanelor și confidențialitatea stocării acestor date;

30. subliniază că metodologia și criteriile comune adoptate și hărțile elaborate de ECDC ar trebui să faciliteze o abordare coordonată a proceselor decizionale proprii ale statelor membre și să garanteze că orice decizie luată de statele membre este consecventă și bine coordonată;

31. reamintește că informarea clară, în timp util și cuprinzătoare a publicului este esențială pentru a limita impactul oricărei restricții a liberei circulații și pentru a asigura previzibilitatea, securitatea juridică și respectarea măsurilor de către cetățeni;

32. subliniază că criza provocată de COVID-19 a evidențiat necesitatea de a consolida piața unică, în special prin reintegrarea în UE a lanțurilor de aprovizionare, fără a adopta măsuri protecționiste, și prin menținerea producției de produse esențiale, precum medicamentele, produsele farmaceutice și echipamentele medicale;

33. insistă asupra necesității de a asigura o piață unică eficientă, rezilientă și orientată spre viitor, în cadrul căreia produsele esențiale pentru cetățeni să fie produse și livrate în continuare în întreaga UE și să fie puse la dispoziția tuturor cetățenilor;

34. invită Comisia să facă achizițiile publice mai simple, mai rapide și mai flexibile pentru achizitori, subliniind importanța achizițiilor comune de medicamente, echipamente medicale și echipamente individuale de protecție pentru a asigura disponibilitatea acestora în toate regiunile, inclusiv în zonele rurale și periferice;

35. reamintește că criza provocată de COVID-19 a evidențiat deficiențe în ceea ce privește protecția consumatorilor din cauza proliferării înșelăciunilor și a produselor nesigure, în special în mediul online; subliniază necesitatea de a aborda aceste deficiențe, în special în ceea ce privește siguranța produselor, printr-o revizuire a Directivei privind siguranța generală a produselor cu scopul de a ține seama de impactul tehnologiilor emergente, și de a garanta că piața unică digitală este justă și sigură pentru toată lumea prin intermediul viitorului act legislativ privind serviciile digitale, astfel încât platformele online să poată lua măsuri adecvate împotriva acestor produse; subliniază, de asemenea, că o piață unică digitală, pentru a fi pe deplin funcțională, trebuie să se bazeze pe o combinație între protecția digitală a consumatorilor și lanțuri de aprovizionare pe suport digital;

36. subliniază că consumatorii trebuie să fie bine informați cu privire la drepturile lor și la opțiunile pe care le au atunci când achiziționează bunuri sau servicii, în special în perioade de criză; îndeamnă Comisia și statele membre să fie primele care fac eforturile necesare pentru a comunica informații fiabile și adecvate, care să fie ușor de accesat pentru consumatorii din întreaga Uniune;

37. solicită menținerea măsurilor de protecție a consumatorilor împotriva restricțiilor impuse de anumite companii aeriene și de anumiți operatori de turism în ceea ce privește cererile de rambursare aferente călătoriilor care au fost afectate de pandemie;

38. subliniază că criza provocată de COVID-19 nu ar trebui utilizată ca pretext pentru a amâna, a încetini ritmul pentru punerea în aplicare a mai multor standarde privind produsele și industria sau pentru a abandona acest proces, inclusiv în cazul celor destinate să promoveze durabilitatea; subliniază că ea ar trebui privită mai degrabă ca o oportunitate de a îmbunătăți piața unică într-un mod care să promoveze producția și consumul durabile; solicită să se acorde sprijin noilor modele de afaceri sustenabile și să se aducă schimbări fundamentale modelelor existente, de exemplu, prin promovarea sistemelor de leasing, închiriere și partajare sau a sectorului reutilizării, protejând, în același timp, drepturile lucrătorilor și standardele de protecție a consumatorilor, precum și interzicerea practicilor de obsolescență programată; reamintește că accesibilitatea pieței unice trebuie să fie asigurată, astfel încât trecerea la o piață unică sustenabilă să fie justă și să nu lase pe nimeni în urmă;

39. își reafirmă poziția exprimată în Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma pandemiei de COVID-19; îndeamnă statele membre să asigure o revenire rapidă la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, fără restricții privind libertatea de circulație; invită autoritățile tuturor statelor membre să elimine orice controale la frontierele interne reintroduse în contextul COVID-19; condamnă utilizarea de către autoritățile ungare a unor restricții discriminatorii privind dreptul de intrare și solicită Comisiei să inițieze cât mai curând posibil o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în această chestiune;

40. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

[1] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

[2] Texte adoptate, P9_TA(2020)0205.

[3] JO L 77, 23.3.2016, p. 1.

[4] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

[5] Texte adoptate, P9_TA(2020)0175.

Ultima actualizare: 16 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate