PROPUNERE DE REZOLUȚIE privind COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor, precum și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică
14.9.2020 - (2020/2780(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Petra De Sutter, Anna Cavazzini, Francisco Guerreiro, Monika Vana, Tilly Metz
în numele Grupului Verts/ALE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0257/2020
B9‑0269/2020
Rezoluția Parlamentului European referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor, precum și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolele 4, 6, 9, 21, 67, 114, 153, 169 și 191,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 35 și 45,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)[1],
– având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora[2] (Directiva privind libera circulație) și principiul nediscriminării consacrat în aceasta,
– având în vedere orientările Comisiei privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale[3], precum și privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor pe perioada epidemiei de COVID-19[4],
– având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[5],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2020 intitulată „Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne” – COVID-19[6],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 11 iunie 2020 referitoare la cea de a treia evaluare a aplicării restricției temporare privind călătoriile neesențiale către UE (COM(2020)0399),
– având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID‑19[7],
– având în vedere Rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice[8],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 iulie 2020 privind pregătirea pe termen scurt a UE în materie de sănătate în cazul apariției de noi focare de COVID-19 (COM(2020)0318),
– având în vedere propunerea Comisiei din 4 septembrie 2020 de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 (COM(2020)0499),
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât pandemia de COVID-19 a trecut de la o fază acută la o fază cronică de gestionare a riscurilor;
B. întrucât intensitatea răspândirii virusului este foarte diferită de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta în cadrul aceleiași țări;
C. întrucât, în prezent, nu este disponibil niciun vaccin sigur și eficace;
D. întrucât abordările diferite în ceea ce privește colectarea datelor referitoare la COVID-19 pe teritoriul UE îngreunează compararea datelor;
E. întrucât răspunsul UE la pandemia de COVID-19 a demonstrat, până în prezent, o lipsă de coordonare între statele membre în ceea ce privește coordonarea măsurilor de sănătate publică, inclusiv restricționarea circulației persoanelor în interiorul frontierelor și peste hotare și suspendarea altor drepturi și legi;
F. întrucât statele membre s-au organizat la nivel național, ceea ce a condus la disparități mari în cadrul Uniunii Europene;
G. întrucât libera circulație a mărfurilor, a persoanelor și a serviciilor este un pilon esențial al celor patru libertăți pe care se bazează funcționarea pieței interne; întrucât aprovizionarea cu bunuri a fost pusă în pericol de închiderea frontierelor și de restricțiile naționale în prima fază a crizei de COVID-19;
H. întrucât mulți europeni au fost supuși unor norme diferite nu doar în funcție de naționalitatea sau locul lor de reședință, ci și de locul în care s-au deplasat; întrucât această lipsă de coordonare în perioada de vară a dus la controale și măsuri dezorganizate la frontiere, precum și în aeroporturi și gări feroviare;
I. întrucât criza de COVID-19 nu a avut doar efecte majore asupra sănătății, ci și consecințe negative foarte grave asupra schimburilor economice, științifice, turistice și culturale;
J. întrucât furnizarea asistenței medicale este o competență națională, dar sănătatea publică este o competență partajată între statele membre și Uniune;
K. întrucât există încă o marjă de manevră pentru ca Uniunea Europeană să obțină rezultate mai bune în domeniul sănătății publice în limitele existente ale tratatelor; întrucât dispozițiile privind sănătatea publică din tratate sunt încă insuficient utilizate în ceea ce privește angajamentele la a căror îndeplinire ar putea contribui;
L. întrucât amenințările transfrontaliere nu pot fi abordate decât împreună și necesită, prin urmare, cooperare și solidaritate în cadrul Uniunii;
M. întrucât Parlamentul European a solicitat Comisiei să propună un mandat revizuit pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în scopul majorării bugetului, personalului și competențelor acestuia;
N. întrucât dreptul la liberă circulație poate fi restricționat pentru a proteja anumite interese publice, și anume protecția sănătății publice, a ordinii publice și a siguranței publice; întrucât astfel de limitări trebuie aplicate respectând principiile generale ale dreptului UE, în special proporționalitatea și nediscriminarea, precum și drepturile fundamentale; întrucât nicio măsură luată nu poate depăși ceea ce este strict necesar pentru a proteja interesul public care a justificat adoptarea sa;
O. întrucât solidaritatea între statele membre nu este o opțiune, ci constituie o obligație în temeiul tratatelor și una dintre valorile noastre europene;
P. întrucât Comisia a luat deja diverse inițiative, cum ar fi orientări, comunicări, scrisori administrative și o propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID‑19;
Q. întrucât Parlamentul, în calitate de colegiuitor și de unică instituție aleasă în mod direct de către cetățenii UE, trebuie să fie inclus ca parte integrantă și esențială în toate discuțiile privind coordonarea UE pentru soluționarea acestei crize sanitare;
R. întrucât se pare că UE nu a tras învățăminte de pe urma primei faze a crizei; întrucât nu există încă o politică europeană comună în domeniul sănătății, ci o multitudine de politici naționale,
1. subliniază cu fermitate necesitatea unei gestionări comune și coordonate a sănătății pentru a combate eficient această pandemie;
2. subliniază că cele mai recente decizii privind restricțiile de călătorie impuse de anumite state membre au creat incertitudini atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, în special pentru lucrătorii transfrontalieri, din cauza diferențelor dintre măsurile și criteriile aplicate de diferite state membre, de exemplu privind durata perioadelor de carantină, definiția călătoriilor esențiale și cerințele obligatorii sau recomandate; subliniază, prin urmare, că este important să se asigure coerența măsurilor luate de diferite state membre;
3. reamintește că libertatea de circulație a cetățenilor UE este un drept fundamental consacrat în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE și că absența oricărui control asupra persoanelor la trecerea frontierelor interne face parte din obiectivul UE de stabilire a unui spațiu fără frontiere interne;
4. subliniază că acest drept poate fi restricționat doar din motive de interes public limitate și specifice, și anume protecția sănătății publice, a ordinii publice și a siguranței publice;
5. insistă asupra faptului că toate restricțiile trebuie aplicate respectând principiile generale ale dreptului UE, în special proporționalitatea și nediscriminarea;
6. își reafirmă poziția exprimată în Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID-19; îndeamnă statele membre să asigure o întoarcere rapidă la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, fără restricții privind libertatea de circulație; îndeamnă autoritățile din Danemarca, Lituania, Ungaria, Norvegia și Finlanda să renunțe la controalele la frontiere pe care le-au introdus la frontierele lor interne din cauza pandemiei de COVID-19; condamnă utilizarea de către autoritățile ungare a unor restricții discriminatorii privind dreptul de intrare și solicită Comisiei să inițieze cât mai curând posibil o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în această chestiune;
7. reamintește că închiderea frontierelor și alte măsuri restrictive adoptate la începutul acestui an au cauzat perturbări grave ale pieței interne și au periclitat furnizarea de bunuri esențiale, cum ar fi alimentele și echipamentele medicale și de protecție, lucru care a afectat grav nu numai viața de zi cu zi a cetățenilor, dar și capacitatea statelor membre de a răspunde la această criză; subliniază că este extrem de important să se asigure în permanență furnizarea de bunuri esențiale pe piața internă pentru a garanta un lanț de aprovizionare funcțional; consideră că ar trebui elaborată o strategie cuprinzătoare în acest sens, pentru a asigura libera circulație a mărfurilor în orice moment și pentru a evita măsuri restrictive unilaterale;
8. subliniază că COVID-19 a evidențiat o lipsă fundamentală de reziliență în cadrul UE și al sistemului economic internațional, în special în ceea ce privește lanțurile lungi de aprovizionare și sistemele de livrare exact la timp pentru materialele medicale critice și alte bunuri esențiale; consideră că Pactul verde european și obiectivul UE privind neutralitatea climatică ar trebui să se afle în centrul relansării economiei noastre și să îmbunătățească reziliența acesteia, precum și autonomia strategică a UE;
9. subliniază că o serie de înșelătorii și de produse nesigure au pus în pericol, de la începutul acestei crize, siguranța consumatorilor; solicită din nou ca cetățenii să fie informați și protejați în permanență și în mod corespunzător împotriva produselor nesigure; consideră că acest lucru ar trebui abordat în mod corespunzător în legislația privind siguranța produselor, prin impunerea de obligații platformelor și piețelor online pentru a preveni, atunci când sunt notificate, circulația online a unor produse nesigure și ilegale, precum și expunerea consumatorilor la practici frauduloase; solicită consolidarea mecanismelor de cooperare și norme uniforme privind controalele la nivelul UE pentru activitățile de supraveghere a pieței, inclusiv privind frecvența acestor controale;
10. îndeamnă statele membre să adopte doar măsuri necesare, coordonate și proporționale atunci când restricționează călătoriile sau introduc controale la frontierele interne, după o evaluare atentă a eficacității acestora pentru rezolvarea problemei de sănătate publică, urmând aceeași metodologie pentru colectarea datelor medicale și utilizând aceleași criterii pentru a evalua și monitoriza riscurile pandemiei;
11. subliniază că ECDC continuă să sublinieze disparitățile dintre statele membre în ceea ce privește colectarea și raportarea datelor; regretă faptul că această lipsă de armonizare împiedică UE să aibă o imagine clară și completă asupra răspândirii virusului în Europa;
12. constată că fiecare stat membru urmează recomandarea propriului său consiliu științific, fără nicio coordonare cu celelalte state membre sau cu Comisia;
13. îndeamnă Consiliul să adopte rapid propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului propusă de Comisie privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19; insistă asupra faptului că un astfel de cadru comun este esențial pentru a evita orice perturbare a pieței interne, nu în ultimul rând prin stabilirea unor norme clare pentru călătorii care îndeplinesc funcții esențiale, de exemplu lucrătorii din domeniul transporturilor, furnizorii de servicii transfrontaliere, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire a persoanelor în vârstă, și lucrătorii sezonieri;
14. subliniază că metodologia și criteriile comune propuse în recomandarea Consiliului și hărțile publicate de ECDC ar trebui să faciliteze o abordare consecventă și coordonată a proceselor decizionale ale statelor membre;
15. recunoaște importanța ratei de incidență și a ratei de teste pozitive pentru a evalua răspândirea virusului, dar insistă, de asemenea, asupra necesității de a evalua situația luând în considerare alte criterii de sănătate, cum ar fi rata de spitalizare și rata de ocupare în unitățile de terapie intensivă;
16. invită Comisia să promoveze o metodologie comună de numărare și raportare a numărului de decese;
17. îndeamnă statele membre să adopte aceeași definiție pentru cazurile pozitive de COVID-19 și pentru decesele cauzate de COVID-19;
18. subliniază că definițiile, criteriile de sănătate și metodologiile comune le vor permite statelor membre și Comisiei să efectueze o analiză comună a riscului epidemiologic la nivelul UE;
19. reamintește că ECDC a recomandat ca statele membre să urmeze măsuri minime de referință pentru a evita răspândirea virusului, cum ar fi măsurile de igienă, distanțarea fizică și limitarea întrunirilor de persoane, utilizarea măștilor de protecție în anumite contexte, aranjamentele de muncă la distanță, testările extensive, izolarea cazurilor, carantina persoanelor care s-au aflat în contact apropiat cu cele persoanele infectate și protejarea populațiilor vulnerabile;
20. invită statele membre să respecte recomandările ECDC de mai sus și să definească un cadru comun de măsuri de sănătate pe care autoritățile publice din zonele afectate să le adopte pentru a stopa răspândirea pandemiei;
21. ia act de faptul că autoritățile publice ar trebui să ia în considerare și să aplice în comun măsuri suplimentare în cazul în care rata de transmitere a virusului crește, inclusiv intervenții pentru a limita deplasările populației, a reduce numărul de contacte per persoană, a evita întrunirile de masă, a acorda o atenție deosebită zonelor cu risc ridicat sau a recomanda ca oamenii să rămână acasă;
22. consideră că un astfel de cadru ar consolida încrederea reciprocă între statele membre și între zonele afectate și ar evita măsurile restrictive ca reacție;
23. invită statele membre să acorde o atenție deosebită particularităților regiunilor transfrontaliere și să insiste asupra necesității de a coopera la nivel local și regional;
24. consideră că, în cazul unei zone cu răspândire transfrontalieră activă, autoritățile publice ar trebui să instituie de comun acord mecanisme sanitare de coordonare și schimb de informații în timp real;
25. subliniază că aplicarea coordonată a măsurilor de sănătate de ambele părți ale frontierelor pare esențială pentru a asigura faptul că acestea sunt coerente, eficace și se bucură de sprijinul populației;
26. solicită adoptarea și punerea în aplicare a unei strategii comune de testare în toate statele membre, în special în regiunile transfrontaliere;
27. consideră că statele membre ar trebui să convină asupra numărului minim de teste care trebuie realizate pe zi, în funcție de culoarea zonei afectate;
28. subliniază că comparabilitatea rezultatelor testelor va permite recunoașterea reciprocă a din partea diferitelor țări;
29. invită statele membre să recunoască reciproc rezultatele testelor de infecție cu COVID-19 efectuate de către organisme certificate din domeniul sănătății din alte state membre;
30. invită statele membre și Comisia să convină asupra unei perioade comune de carantină, ținând seama în același timp de avizul ECDC;
31. invită statele membre să adopte un protocol comun pentru monitorizarea pacienților asimptomatici, precum și măsuri privind izolarea pacienților care au fost testați pozitiv la COVID-19;
32. ia act de utilizarea formularelor de localizare a pasagerilor și a listelor cu datele de contact ale clienților în restaurante și în alte locuri publice; subliniază că astfel de formulare și liste ar trebui utilizate numai în măsura în care acest lucru este necesar și proporțional și cu respectarea deplină a normelor privind protecția datelor și, în special, a integrității și confidențialității; insistă asupra faptului că datele înregistrate trebuie utilizate doar pentru depistarea COVID-19 și nu în alte scopuri, în conformitate cu principiul limitării scopului; îndeamnă statele membre să clarifice acest lucru în legislația relevantă;
33. reamintește că informarea clară, în timp util și cuprinzătoare a publicului este esențială pentru a limita impactul oricărei restricții a liberei circulații și pentru a asigura previzibilitatea, securitatea juridică și respectarea măsurilor de către cetățeni;
34. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] JO L 77, 23.3.2016, p. 1.
- [2] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.
- [3] JO C 86 I, 16.3.2020, p. 1.
- [4] JO C 102 I, 30.3.2020, p. 12.
- [5] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.
- [6] JO C 169, 15.5.2020, p. 30.
- [7] Texte adoptate, P9_TA(2020)0175.
- [8] Texte adoptate, P9_TA(2020)0205.