PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la pregătirea summitului special al Consiliului European axat pe escaladarea periculoasă a tensiunilor și rolul Turciei în estul Mării Mediterane
14.9.2020 - (2020/2774(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Michael Gahler, Kris Peeters, David McAllister, Antonio López-Istúriz White, Manolis Kefalogiannis, Vangelis Meimarakis, David Lega, Loucas Fourlas, Lefteris Christoforou, Anna-Michelle Asimakopoulou
în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0260/2020
B9-0270/2020
Rezoluția Parlamentului European referitoare la pregătirea summitului special al Consiliului European axat pe escaladarea periculoasă a tensiunilor și rolul Turciei în estul Mării Mediterane
Parlamentul European,
– având în vedere dezbaterea Parlamentului European din 9 iulie 2020 privind stabilitatea și securitatea în estul Mării Mediterane și rolul negativ al Turciei,– având în vedere rezultatul reuniunii informale a miniștrilor de externe din UE (Gymnich), din 28 august 2020,
– având în vedere declarația din 16 august 2020 a Vicepreședintelui Comisiei/ Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell, privind reluarea de către Turcia a activităților de foraj în estul Mării Mediterane,
– având în vedere observațiile prezentate de VP/ÎR Borrell la conferința de presă care a avut loc după întâlnirea sa cu ministrul turc al afacerilor externe, Mevlut Çavușoğlu, în data de 6 iulie 2020,
– având în vedere observațiile prezentate de VP/ÎR Borrell după întâlnirea sa cu ministrul grec al apărării, Nikolaos Panagiotopoulos, în data de 25 iunie 2020,
– având în vedere observațiile prezentate de VP/ÎR Borrell după întâlnirea sa cu ministrul cipriot al afacerilor externe, Nikos Christodoulides, în data de 26 iunie 2020,
– având în vedere dreptul internațional cutumiar relevant și Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), în special luând act de partea V referitoare la delimitarea zonelor economice exclusive,
– având în vedere concluziile Consiliului din 22 martie 2018, 28 iunie 2018, 22 martie 2019, 20 iunie 2019, 12 decembrie 2019 și concluziile anterioare relevante ale Consiliului și ale Consiliului European,
– având în vedere concluziile Consiliului din 17-18 octombrie 2019 privind activitățile ilegale de foraj desfășurate de Turcia în zona economică exclusivă a Ciprului,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia, în special cea din 24 noiembrie 2016 referitoare la relațiile UE-Turcia[1] și cea din 13 martie 2019 referitoare la Raportul Comisiei pe 2018 privind Turcia[2],
– având în vedere declarațiile din 15 mai 2020 și din 14 august 2020 ale miniștrilor de externe din UE cu privire la situația din estul Mării Mediterane,
– având în vedere concluziile Președintelui Consiliului European prezentate în urma videoconferinței membrilor Consiliului European din 19 august 2020,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Turcia este țară candidată și un partener important al UE și este de așteptat ca, în calitate de țară candidată, să respecte cele mai înalte standarde în materie de democrație, drepturile omului și statul de drept, inclusiv respectând convențiile internaționale;
B. întrucât Turcia este un aliat al NATO și ar trebui încurajată să își realizeze potențialul în menținerea stabilității în regiune;
C. întrucât, de la descoperirea unor rezerve de gaze naturale în largul zonei estice a Mării Mediterane la începutul anilor 2000, Turcia a contestat față de țările vecine chestiuni legate de dreptul internațional și delimitarea zonelor economice exclusive ale acestora;
D. întrucât, în ianuarie 2019, guvernele din Cipru, Egipt, Grecia, Israel, Italia, Iordania și Autoritatea Palestiniană au înființat Forumul privind gazele naturale din Mediterana de Est, un organism multinațional însărcinat cu dezvoltarea unei piețe regionale a gazelor naturale și a unui mecanism de dezvoltare a resurselor;
E. întrucât, în mai 2019, Turcia a escaladat tensiunile trimițând în apele teritoriale ale Ciprului mai multe nave de foraj însoțite de nave militare; întrucât, în consecință, Ciprul și Grecia au emis mandat de arestare pentru orice vas de foraj turcesc care le împiedică operațiunile de exploatare a gazului;
F. întrucât, la începutul lunii octombrie 2019, tensiunile au crescut și mai mult atunci când Turcia și-a trimis o navă de foraj într-o zonă în care Cipru acordase deja drepturi de explorare unor companii petroliere internaționale;
G. întrucât, în noiembrie 2019, Turcia a semnat un memorandum de înțelegere cu guvernul de uniune națională al Libiei, recunoscut de ONU, prin care se stabilește o nouă delimitare maritimă între cele două țări; întrucât memorandumul în cauză nu este conform cu principiile dreptului internațional și, dacă ar fi aplicat, ar trasa efectiv o linie de demarcație între partea de est și partea de vest a Mării Mediterane, amenințând astfel securitatea maritimă, activitățile de explorare a gazelor și noile infrastructuri, cum ar fi conducta EastMed;
H. întrucât, în concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European a declarat că memorandumul de înțelegere „încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă dreptul mării și nu poate produce consecințe juridice pentru statele terțe”;
I. întrucât, în ianuarie 2020, Ciprul, Grecia și Israelul au semnat un acord pentru construirea conductei EastMed, care ar contribui, de asemenea, la diversificarea energetică a UE;
J. întrucât, la 2 iunie 2020, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și șeful guvernului de uniune națională al Libiei, Fayez al-Sarraj, au evocat posibilitatea de a realiza foraje de prospectare în întreaga regiune acoperită de Memorandumul de înțelegere dintre Turcia și Libia;
K. întrucât, la 9 iunie 2020, la Atena, Grecia și Italia au semnat un acord bilateral de delimitare a zonelor lor economice exclusive în Marea Ionică, o prelungire a acordului existent din 1977, în conformitate cu UNCLOS;
L. întrucât, la 10 septembrie 2020, la summitul Med7 al statelor mediteraneene, liderii naționali și-au exprimat sprijinul deplin și solidaritatea față de Grecia și și-au exprimat regretul că Turcia nu a dat curs cererilor repetate ale UE de a pune capăt acțiunilor sale unilaterale și ilegale în estul Mării Mediterane și în Marea Egee;
M. întrucât, în iulie 2020, imediat după summitul Consiliului European, Turcia a emis o notificare maritimă NAVTEX pentru activități de explorare în jurul insulei Kastellorizo, pentru perioada 21 iulie - 2 august 2020 și, în urma intervenției cancelarului german Angela Merkel, Președintele Erdoğan a oprit misiunea navei Oruc Reis, însă, în același timp, a emis o notificare NAVTEX pentru activități de foraj ale navei Barbaros în zona economică exclusivă a Ciprului;
N. întrucât unele state membre au luat deja decizia de a suspenda acordarea de licențe pentru exportul de arme către Turcia; întrucât statele membre respective sunt determinate să respecte poziții naționale stricte privind politica lor de export de armament către Turcia, în temeiul dispozițiilor Poziției comune 2008/944/PESC, inclusiv privind aplicarea strictă a criteriului nr. 4 privind stabilitatea regională;
O. întrucât comportamentul Turciei, dincolo de interesele sale geoeconomice, reflectă o agendă geopolitică mai ambițioasă, de a extinde influența acestei țări din nordul Irakului, până în Siria și Libia;
P. întrucât Turcia își continuă acțiunile militare actuale ilegale și unilaterale în estul Mediteranei, care contravin suveranității statelor membre ale UE (în special a Greciei și a Ciprului) și dreptului internațional;
Q. întrucât, la 10 iulie 2020, Președintele Erdoğan a transformat Hagia Sophia în moschee, în urma unei hotărâri judecătorești de anulare a decretului din 1934 dat de Kemal Atatürk de a transforma lăcașul în muzeu; întrucât această decizie a fost aspru criticată de UNESCO;
R. întrucât bilanțul nesatisfăcător al Turciei în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a statului de drept a determinat Uniunea Europeană să suspende negocierile de aderare și toate fondurile de preaderare în noul cadru financiar multianual 2021-2027;
S. întrucât, după ce a realizat timp de o lună explorări în estul Mediteranei, nava Oruc Reis și-a ridicat cablurile și s-a întors la Antalya, după expirarea mesajului său NAVTEX pentru apele dintre Turcia, Cipru și Creta, în care se afla de la data de 10 august 2020; întrucât se aștepta ca nava, însoțită de escortă navală, să continue activitățile de explorare în largul coastelor insulelor grecești Kastellorizo și Rhodos până în 25 septembrie, dar misiunea sa ar fi fost suspendată în urma eforturilor de negociere inițiate de NATO,
1. reiterează importanța unor relații bune cu Turcia, fondate pe o lungă tradiție a unor valori comune; solicită, în acest sens, guvernului turc să pună capăt încălcărilor repetate ale spațiului aerian și apelor teritoriale elene și cipriote, precum și să respecte integritatea teritorială și suveranitatea tuturor vecinilor săi; reiterează, în plus, faptul că UE susține Grecia și Ciprul în această problemă;
2. condamnă ferm activitățile ilegale ale Turciei pe platforma continentală și în zona economică exclusivă a Greciei și a Ciprului, care contravin intereselor UE și solicită autorităților turce să înceteze aceste activități, să acționeze în spiritul unor relații de bună vecinătate și să respecte suveranitatea Ciprului și a Greciei, în conformitate cu dreptul internațional;
3. subliniază că este necesar să se respecte capacitatea juridică a statelor membre ale UE de a încheia acorduri internaționale cu alte state suverane și drepturile lor suverane, care includ, printre altele, dreptul de a explora și de a exploata resurse naturale, în conformitate cu acquis-ul UE și cu dreptul internațional, inclusiv cu UNCLOS;
4. solicită adoptarea imediată a unor liste suplimentare la regimul existent privind forajele ilegale în estul Mării Mediterane, având în vedere escaladarea progresivă a actelor de agresiune ale Turciei și, în lipsa unor progrese, solicită elaborarea unei liste de noi măsuri restrictive față de Turcia, care să fie discutată în cadrul Consiliului European din 24-25 septembrie 2020;
5. exprimă nevoia de a găsi o soluție prin mijloace diplomatice, mediere și drept internațional; este pregătit totuși și pentru alte sancțiuni specifice și eficiente și/sau măsuri sectoriale împotriva Turciei, inclusiv îndreptate împotriva sectorului energetic;
6. invită forurile competente din cadrul NATO, mai ales Grupul operativ la nivel înalt pentru controlul armelor convenționale, să ia în discuție de urgență problema controlului armelor în estul Mării Mediterane;
7. salută invitația adresată Turciei de guvernele Republicii Cipru și Greciei de a negocia cu bună-credință delimitarea maritimă a zonele lor de coastă respective; ia act de faptul că ambele guverne și-au demonstrat angajamentul deplin față de un dialog de bună-credință, în conformitate cu dreptul internațional și UNCLOS; invită Turcia să accepte apelul guvernelor Republicii Cipru și Greciei de a încheia un compromis special cu scopul de a prezenta chestiunea delimitării platformelor lor continentale și a zonelor economice exclusive respective la Curtea Internațională de Justiție;
8. salută acțiunile de mediere realizate de Germania între Grecia și Turcia și își exprimă speranța și încrederea că aceasta va conduce la un rezultat constructiv și acceptat de ambele părți;
9. reiterează importanța Ciprului și a Greciei ca piloni europeni ai stabilității în regiune și în consolidarea securității energetice a UE;
10. reamintește consensul politic la care au ajuns miniștrii afacerilor externe din UE la 27 și 28 august 2020, potrivit căruia grupurile de lucru competente ale Consiliului ar trebui să accelereze lucrările pentru a adăuga persoanele propuse de Cipru pe lista regimului existent privind persoanele implicate în activități de foraj ilegal în estul Mării Mediterane, în vederea adoptării rapide;
11. invită guvernul turc să semneze și să ratifice UNCLOS și reamintește că, deși Turcia nu este țară semnatară a acestei convenții, dreptul cutumiar prevede zone economice exclusive chiar și pentru insulele nelocuite;
12. ia act de importanța, atât pentru UE și statele sale membre, cât și pentru Turcia, a menținerii unui dialog și a unei cooperări strânse în chestiuni de politică externă și de securitate; reamintește că Turcia este de multă vreme și membru al alianței NATO și remarcă faptul că UE și Turcia continuă să coopereze pe chestiuni de importanță (militară) strategică în cadrul NATO;
13. reamintește Rezoluția sa din octombrie 2019 privind acțiunile militare ale Turciei în Siria[3], în care Parlamentul a solicitat Consiliului să ia în considerare suspendarea preferințelor comerciale acordate în temeiul acordului privind produsele agricole și, în ultimă instanță, suspendarea uniunii vamale UE-Turcia, în vigoare din decembrie 1995;
14. insistă asupra faptului că memorandumul de înțelegere din 27 noiembrie 2019 dintre Turcia și guvernul de uniune națională al Libiei recunoscut de ONU, prin care se stabilește o nouă delimitare maritimă între cele două țări, încalcă dreptul internațional și, prin urmare, nu are efecte juridice obligatorii pentru statele terțe;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
- [1] JO C 224, 27.6.2018, p. 93.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2019)0200.
- [3] Texte adoptate, P9_TA(2019)0049.