PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Belarus
14.9.2020 - (2020/2779(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Petras Auštrevičius, Vlad‑Marius Botoş, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Moritz Körner, Frédérique Ries, Nicolae Ştefănuță, Ramona Strugariu
în numele Grupului Renew
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0271/2020
B9‑0278/2020
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Belarus
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Belarus, în special cea din 24 noiembrie 2016 referitoare la situația din Belarus[1], cea din 6 aprilie 2017 referitoare la situația din Belarus[2], cea din 19 aprilie 2018 referitoare la Belarus[3] și cea din 4 octombrie 2018 referitoare la deteriorarea libertății mass-mediei în Belarus, în special în cazul Charter 97[4],
– având în vedere lansarea Parteneriatului estic la Praga, la 7 mai 2009, ca efort comun al UE și al celor șase parteneri ai săi din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina,
– având în vedere declarațiile comune ale summiturilor Parteneriatului estic de la Praga din 2009, de la Varșovia din 2011, de la Vilnius din 2013, de la Riga din 2015 și de la Bruxelles din 2017,
– având în vedere declarația din 11 august 2020 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele Uniunii Europene, referitoare la alegerile prezidențiale,
– având în vedere declarația Președintelui Parlamentului European din 13 august 2020 și cea a liderilor celor cinci grupuri politice din 17 august 2020 privind situația din Belarus în urma așa-numitelor alegeri prezidențiale din 9 august 2020,
– având în vedere reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe din 14 august 2020 și reuniunea extraordinară a Consiliului European din 19 august 2020 privind situația din Belarus,
– având în vedere declarația din 7 septembrie 2020 a VP/ÎR privind arestările și detențiile arbitrare și inexplicabile pe motive politice,
– având în vedere Strategia globală a UE și Politica europeană de vecinătate (PEV) revizuită,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, din 2000, nu a fost înregistrat în Belarus niciun partid politic nou, în ciuda încercărilor repetate;
B. întrucât de la începutul lunii mai, peste 650 de protestatari pașnici, jurnaliști și activiști civici au fost deținuți în întreaga țară pentru că au protestat împotriva regimului lui Aleksandr Lukașenko;
C. întrucât procesele electorale din Belarus nu au respectat orientările Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care fac apel la respectarea libertăților fundamentale, a egalității, a universalității, a pluralismului politic, a încrederii, a transparenței și a responsabilității;
D. întrucât au fost raportate nereguli și încălcări sistematice ale standardelor electorale internaționale în timpul scrutinului;
E. întrucât Comisia electorală centrală din Belarus a anunțat că președintele în exercițiu Aleksandr Lukașenko a câștigat așa-numitele alegeri;
F. întrucât, imediat după anunțarea pretinselor rezultate electorale, au început proteste pașnice fără precedent, adunând sute de mii de persoane pe străzile din Belarus;
G. întrucât protestele din Belarus sunt de o amploare inedită, desfășurându-se în toată țara, cu participanți din mai multe generații și de meserii diferite, fiind vizibil rolul de lider asumat de femei;
H. întrucât forțele de securitate au reacționat foarte aspru la protestele pașnice, utilizând frecvent forța în mod excesiv, nejustificat și la întâmplare;
I. întrucât Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a raportat că au fost deținute peste 6 700 de persoane în ultimele săptămâni în timpul exercitării dreptului lor la libertatea de întrunire pașnică; întrucât experții au fost informați în legătură cu cel puțin 450 cazuri de tortură și rele tratamente aplicate persoanelor private de libertate; întrucât, la 1 septembrie 2020, șase persoane erau în continuare dispărute; întrucât mai multe persoane dispărute au fost găsite moarte;
J. întrucât Svetlana Țihanovskaia, o personalitate marcantă a opoziției pe care poporul belarus o consideră ca președinta aleasă, a fost constrânsă să fugă din țară împreună cu alți politicieni din opoziție, lideri ai mișcării lucrătorilor și activiști;
K. întrucât șase dintre cei șapte membri ai prezidiului consiliului național de coordonare au fost fie încarcerați (Lilia Vlasova, Maxim Znak, Șiarhei Dileuski, Maria Kolesnikova), fie forțați să părăsească Belarusul (Pavel Latușko, Olga Kovalkova), și întrucât au existat tentative de a o aresta pe Svetlana Alexievici;
1. subliniază că, în conformitate cu poziția Consiliului European, nu recunoaște rezultatele așa-numitelor alegeri prezidențiale care au avut loc în Belarus la 9 august 2020;
2. condamnă cu fermitate actualele acte de intimidare și de persecuție împotriva personalităților din opoziție, a activiștilor societății civile și a ziariștilor independenți;
3. solicită încetarea imediată a violențelor și eliberarea imediată și necondiționată a tuturor persoanelor care au fost arestate din motive politice, înainte și după alegerile din 9 august 2020;
4. condamnă reprimarea de către autoritățile belaruse a activităților consiliului național de coordonare, în special arestarea și expulzarea membrilor săi și ale altor activiști ai opoziției din Belarus;
5. solicită o anchetă independentă și eficace cu privire la decesele legate de proteste ale următoarelor persoane: Aliaksandr Taraikouski, Aliaksandr Vikhor, Artsiom Parukou, Henadz Șutau și Konstantin Șișmakov;
6. își exprimă solidaritatea cu poporul belarus, care cere libertate, democrație și respectarea drepturilor omului și a dreptului lor de a-și alege destinul;
7. sprijină o tranziție pașnică a puterii ca urmare a unui dialog național care să includă toate părțile și care să respecte pe deplin drepturile democratice și fundamentale ale poporului belarus; solicită, în acest sens, să se organizeze alegeri noi, libere și corecte, în conformitate standardele electorale recunoscute la nivel internațional, sub supraveghere internațională, în primul rând a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului;
8. condamnă cenzurarea mass-mediei și a internetului, precum și intimidarea jurnaliștilor;
9. condamnă interferența hibridă a Federației Ruse în Belarus, exercitată în special prin delegarea așa-numiților experți în mijloace de comunicare în mass-media de stat din Belarus și a consilierilor pe lângă agențiile militare și de aplicare a legii, și solicită guvernului Federației Ruse să pună capăt intervenției sale și să se abțină de la orice alte interferențe în procesele interne ale Belarusului; invită Federația Rusă să joace un rol constructiv în găsirea unei soluții pașnice pentru situația din Belarus;
10. invită statele membre să adopte de urgență măsuri restrictive împotriva persoanelor responsabile de falsificarea alegerilor și de represiunea din Belarus;
11. subliniază că este necesar să se efectueze o anchetă amănunțită cu privire la crimele comise de regim împotriva populației din Belarus;
12. insistă asupra importanței unei revizuiri complete a relațiilor dintre UE și Belarus, cu scopul de a sprijini poporul belarus și aspirațiile sale democratice; solicită o creștere a fondurilor UE disponibile pentru Belarus și canalizarea fondurilor către societatea civilă din Belarus, precum și înghețarea oricărui transfer de fonduri ale UE către actualul guvern din Belarus;
13. încurajează statele membre ale UE să faciliteze și să accelereze procedurile de obținere a vizelor pentru persoanele care fug din Belarus din motive politice sau pentru persoanele care au nevoie de tratament medical ca urmare a actelor de violență comise împotriva lor și să le ofere acestora și familiilor lor sprijinul necesar;
14. subliniază importanța de a combate răspândirea dezinformării în Belarus în ceea ce privește UE, statele sale membre și instituțiile sale;
15. regretă că Belarus a încărcat deja combustibilul nuclear în primul reactor al centralei nucleare de la Astraviec și că intenționează să înceapă producția de energie în noiembrie 2020, fără a pune pe deplin în aplicare recomandările privind testele de rezistență, ceea ce este și mai îngrijorător în aceste vremuri de mare instabilitate politică;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și autorităților Republicii Belarus.