PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Rusia: otrăvirea lui Alexei Navalnîi
14.9.2020 - (2020/2777(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Michael Gahler, Andrius Kubilius, Sandra Kalniete, Andrzej Halicki, Antonio López‑Istúriz White, Rasa Juknevičienė, Eugen Tomac, Radosław Sikorski, Miriam Lexmann, Roberta Metsola, David Lega
în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0280/2020
B9‑0284/2020
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Rusia: otrăvirea lui Alexei Navalnîi
Parlamentul European,
– având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
– având în vedere Constituția Federației Ruse, în special capitolul 2 privind drepturile și libertățile individuale și cetățenești,
– având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate Josep Borrell din 2 septembrie 2020 referitoare la otrăvirea lui Alexei Navalnîi,
– având în vedere declarația spitalului Charité – Universitättsmedizin din Berlin, din 24 august 2020, în care se afirmă că Alexei Navalnîi a fost victima unei otrăviri cu un agent chimic neurotoxic,
– având în vedere declarația guvernului federal german din 2 septembrie 2020, prin care solicită de urgență guvernului rus să facă o declarație cu privire la incident și condamnă atacul în termenii cei mai fermi cu putință,
– având în vedere declarația directorului general al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) din 3 septembrie 2020 privind acuzațiile de utilizare a armelor chimice împotriva lui Alexei Navalnîi, care susține că „în temeiul Convenției privind armele chimice, orice otrăvire a unei persoane prin utilizarea unui agent neurotoxic este considerată uz a armelor chimice”,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special Rezoluția din 13 martie 2014 referitoare la Rusia: condamnarea manifestanților implicați în evenimentele din Piața Bolotnaia[1], Rezoluția din 15 ianuarie 2015 referitoare la Rusia, în special cazul lui Alexei Navalnîi[2], Rezoluția din 12 martie 2015 referitoare la uciderea liderului opoziției ruse, Boris Nemțov, și la starea democrației în Rusia[3], și Rezoluția din 6 aprilie 2017 referitoare la Rusia, arestarea lui Alexei Navalnîi și a altor protestatari[4], precum și recomandarea sa din 2 aprilie 2014 adresată Consiliului referitoare la stabilirea unor restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționarii ruși implicați în cazul Serghei Magnitsky[5],
– având în vedere Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora, care interzice utilizarea, dezvoltarea, producerea, stocarea și transferul armelor chimice,
– având în vedere Constituția Federației Ruse, în special articolul 29, care protejează libertatea de exprimare, precum și obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului la care Rusia s-a angajat ca membru al Consiliului Europei, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și al ONU,
– având în vedere articolul 5 din Declarația universală a drepturilor omului și articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care prevăd că nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, la care Federația Rusă este parte,
– având în vedere Declarația privind drepturile și responsabilitățile indivizilor, grupurilor și organelor societății de promovare și protejare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale universal recunoscute, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1998,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în conformitate cu renumita organizație rusă pentru drepturile omului „Memorial”, în Federația Rusă există peste 300 de deținuți politici și religioși;
B. întrucât Alexei Navalnîi este unul dintre cei mai importanți lideri ai opoziției din Rusia;
C. întrucât UE dă dovadă de solidaritate cu toți dizidenții și cu poporul rus, care, în ciuda amenințării la adresa libertății și a vieții lor și a presiunii exercitate de Kremlin și de autoritățile ruse, continuă să lupte pentru libertate, drepturile omului și democrație;
D. întrucât Alexei Navalnîi și echipa sa s-au implicat activ în pregătirile alegerilor regionale din Rusia din 13 septembrie 2020 și au introdus o strategie de „vot inteligent” pentru a învinge candidații regimului Putin;
E. întrucât Alexei Navalnîi și colaboratorii săi investighează în profunzime corupția generalizată a membrilor elitelor conducătoare de la nivel local și național, care fac parte din regimul cleptocratic al Kremlinului;
F. întrucât, chiar înainte de tentativa de otrăvire, Alexei Navalnîi s-a aflat la Novosibirsk și Tomsk, unde a investigat cazuri de corupție în rândul guvernatorilor locali;
G. întrucât Alexei Navalnîi, prin activitățile sale de combatere a corupției în regiuni, a sporit gradul de conștientizare cu privire la astfel de cazuri în rândul cetățenilor din zonele respective și, drept urmare, a crescut rata participării la alegerile regionale, mobilizând astfel votul opoziției;
H. întrucât Alexei Navalnîi a înființat un sistem de 40 de birouri regionale în întreaga țară, care supraveghează permanent autoritățile locale, dar care sunt, de asemenea, supuse intimidării și persecuțiilor din partea autorităților ruse;
I. întrucât Alexei Navalnîi și-a exprimat sprijinul ferm față de protestatarii din Khabarovsk și față de revoluția democratică în curs din Belarus, care constituie, totodată, renașterea sa națională; întrucât el a cerut sprijin pentru victimele regimului Lukașenko și pentru participanții la greva națională din Belarus și a utilizat platforma sa mediatică pentru a crește gradul de informare a publicului cu privire la evenimentele fără precedent și la protestele pașnice ale persoanelor care solicită schimbări pe întregul teritoriu al Belarusului, precum și cu privire la actele de represiune și tortură comise de regimul Lukașenko asupra cetățenilor săi; întrucât Alexei Navalnîi a considerat că schimbările din Belarus sunt o sursă de inspirație pentru poporul rus;
J. întrucât asasinatele politice și otrăvirea reprezintă în Rusia o armă sistematică a regimului, care vizează în mod deliberat opoziția; întrucât acest lucru este agravat și mai mult de refuzul autorităților de a ancheta în profunzime asasinatele și tentativele de asasinate politice comise asupra Annei Politkovskaia, a lui Boris Nemțov, Vladimir Kara-Murza și a altora;
K. întrucât asasinatele și tentativele de asasinate politice comise de serviciul secret rus au un impact direct asupra securității interne a UE, întrucât multe dintre acestea au loc pe teritoriul european; întrucât, potrivit investigațiilor, autorii lor pătrund în spațiul Schengen utilizând date falsificate;
L. întrucât spitalul Charité – Universitätsmedizin din Berlin a ajuns la concluzia că Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu un inhibitor al colinesterazei, cunoscut în mod obișnuit sub numele de agent neurotoxic Novichok, fapt confirmat, de asemenea, de mai multe laboratoare independente; întrucât această substanță specifică este o substanță de tip militar și a fost utilizată, de asemenea, în tentativa de omor asupra fostului ofițer de informații militare Serghei Skripal în 2018, la Salisbury în Regatul Unit;
N. întrucât agentul neurotoxic Novichok este un instrument utilizat de structurile militare din Rusia, în special de Direcția principală de informații (GRU) și de Serviciul Federal de Securitate (FSB); întrucât astfel de substanțe sunt reglementate de legislația rusă; întrucât agentul neurotoxic Novichok este o armă chimică ce poate fi produsă numai în laboratoare militare de stat și nu poate fi achiziționată de persoane private; întrucât, chiar și dacă s-ar fi produs o astfel de situație, este vorba despre o încălcare a angajamentelor juridice internaționale ale Rusiei;
O. întrucât, în ziua tentativei de otrăvire, echipa juridică a lui Alexei Navalnîi a depus imediat plângeri la Comisia de anchetă a Rusiei pe baza articolelor 105 (tentativă de omor) și 277 (atentat la viața unui om de stat sau a unei persoane publice, comis pentru a pune capăt activității sale politice sau în scopul răzbunării pentru o astfel de activitate) din Codul penal al Federației Ruse și i-a solicitat să deschidă o anchetă internă corespunzătoare;
P. întrucât Comisia de anchetă nu a reacționat la plângerea depusă; întrucât, la 4 septembrie 2020, echipa juridică a depus o altă plângere, de data aceasta la Tribunalul Basmanîi din Moscova, cu privire la lipsa de acțiune a Comisiei de anchetă în urma cererii sale de a deschide o anchetă penală cu privire la otrăvirea lui Alexei Navalnîi, care a fost, de asemenea, respinsă; întrucât, așadar, au fost epuizate toate măsurile juridice disponibile pentru inițierea unei anchete penale de către autoritățile ruse;
Q. întrucât mijloacele de informare în masă rusești controlate de stat încearcă să ascundă implicarea autorităților ruse în atentatul la viața lui Alexei Navalnîi, difuzând informații false și deturnând atenția publicului de la încălcările continue ale drepturilor omului și ale democrației în Rusia;
R. întrucât în timpul alegerilor regionale din Rusia din 13 septembrie 2020 s-a înregistrat un număr record de plângeri cu privire la falsificarea rezultatelor; întrucât în orașele în care Alexei Navalnîi a fost prezent înainte de tentativa de otrăvire (Novosibirsk și Tomsk), sistemul său de vot inteligent s-a dovedit a fi eficient și a contribuit la învingerea candidaților lui Putin;
S. întrucât intimidarea, arestarea și privarea de libertate a cetățenilor străini în Rusia, inclusiv a lui Oleg Sențov, laureat al Premiului Saharov în 2018, și a multor altor persoane, constituie încălcări ale dreptului internațional,
1. condamnă cu fermitate atentatul la viața lui Alexei Navalnîi prin utilizarea agentului neurotoxic de tip militar Novichok, precum și toate asasinatele și tentativele de asasinate politice asupra cetățenilor ruși anterioare; consideră că autoritățile ruse sunt implicate în aceste crime și sunt responsabile pentru ele, fapt demonstrat de reticența lor la a desfășura anchete amănunțite și corecte, precum și de eforturile lor de a-i proteja pe cei vinovați de aceste crime în fața justiției;
2. reiterează faptul că atentatul la viața lui Alexei Navalnîi face parte dintr-un efort sistematic de a intimida și de a reduce la tăcere toate vocile dizidente din Rusia; subliniază că este îndreptățit să se creadă că acest caz particular a fost planificat anterior și la cele mai înalte niveluri ale administrației, care a avut un motiv clar să se debaraseze de un lider de marcă și vehement al opoziției, ce constituie o amenințare serioasă la adresa regimului;
3. reiterează faptul că cazul lui Alexei Navalnîi nu este decât un element al politicii deliberate a Rusiei, care se axează pe înșelătorie, propagarea instabilității și a haosului, restabilirea sferei sale de influență și dominație și subminarea ordinii internaționale bazate pe norme;
4. solicită lansarea imediată a unei anchete internaționale (în care să fie implicate UE, ONU, Consiliul Europei, aliații acestora și OIAC) asupra otrăvirii lui Alexei Navalnîi (împreună cu o anchetă privind forțele speciale de poliție din Belarus (OMON)) și înființarea unei platforme în Parlamentului European în cadrul structurilor existente pentru a facilita acest proces; invită Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice să lanseze o anchetă detaliată cu privire la încălcările angajamentelor internaționale ale Rusiei în acest domeniu;
5. invită conducerea și autoritățile ruse să își asume consecințele acestui act criminal și să coopereze în cadrul oricărei anchete internaționale;
6. invită statele membre și comunitatea internațională să răspundă cu fermitate la această tentativă sistematică de omor și subliniază că lipsa de acțiune va fi văzută ca un semn de slăbiciune și va genera în continuare acte de violență, intimidare și agresiune din partea Kremlinului la adresa valorilor și principiilor democrațiilor occidentale; subliniază că comunitatea internațională trebuie să fie vigilentă față de cinismul calculat al Kremlinului, disimulat sub forma imprevizibilității;
7. solicită ca UE să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive de anvergură față de Rusia și să înăsprească sancțiunile existente împotriva Rusiei;
8. invită guvernul rus să pună capăt tacticilor folosite frecvent de represiune judiciară și politică și să elibereze imediat membrii și liderii opoziției, deținuții politici, jurnaliștii independenți, reprezentanții societății civile și cetățenii străini;
9. invită statele membre să își coordoneze pozițiile față de Rusia și să se exprime cu o singură voce în dialogurile bilaterale și multilaterale cu autoritățile ruse;
10. reiterează faptul că este extrem de urgent să se inițieze o reevaluare strategică aprofundată a relațiilor UE cu Rusia, pe baza următoarelor principii:
a. să invite ÎR/VP să pregătească revizuirea celor cinci principii ale UE pentru relațiile cu Rusia și să instituie o analiză aprofundată a politicii strategice a UE față de Rusia, care va fi condiționată de evoluțiile viitoare în domeniul democrației, al statului de drept și al respectării drepturilor omului de către conducerea și autoritățile ruse;
b. să solicite statelor membre să continue să izoleze Rusia în forurile internaționale (cum ar fi G7 și alte formate) și să revizuiască în mod critic cooperarea UE cu Rusia prin diverse platforme de politică externă;
c. să invite Consiliul să acorde prioritate aprobării unui mecanism al UE de sancțiuni după modelul Magnitsky în domeniul drepturilor omului și implementării acestuia în viitorul apropiat, care va include o listă de persoane și care ar putea cuprinde, de asemenea, sancțiuni sectoriale la adresa regimului rus;
d. să invite statele membre și instituțiile UE să suspende imediat proiectul Nord Stream 2, până când Rusia își va modifica politicile agresive pe scena internațională și să renunțe complet la proiect, dacă acest lucru nu se va întâmpla;
e. să invite Consiliul să adopte o strategie a UE de sprijinire a dizidenților ruși, a organizațiilor neguvernamentale și a organizațiilor societății civile, precum și a presei și ziariștilor independenți, utilizând pe deplin mecanismele pentru apărătorii drepturilor omului, creând noi oportunități pentru tinerii ruși ca să studieze în UE și oferind asistență pentru înființarea unei universități ruse în exil, într-unul din statele membre;
f. să solicite Consiliului să înceapă imediat pregătirile și să adopte o strategie a UE pentru relațiile viitoare cu o Rusie democratică, care să cuprindă o ofertă amplă de stimulente și condiții pentru întărirea tendințelor interne spre libertate și democrație;
11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, OSCE, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse.