Propunere de rezoluţie - B9-0309/2020Propunere de rezoluţie
B9-0309/2020

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la statul de drept și drepturile fundamentale în Bulgaria

2.10.2020 - (2020/2793(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului European și Comisiei
depus în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Juan Fernando López Aguilar
în numele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne


Procedură : 2020/2793(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0309/2020
Texte depuse :
B9-0309/2020
Texte adoptate :

B9-0309/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la statul de drept și drepturile fundamentale în Bulgaria

(2020/2793(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolele 2, 3, 4, 6, 7, 9 și 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

 având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

 având în vedere Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului înregistrat de Bulgaria (MCV) în vederea atingerii unor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției și a criminalității organizate[1], rapoartele anuale corespunzătoare pentru perioada 2007-2019 și raportul Comisiei din 22 octombrie 2019 privind progresele realizate de Bulgaria în cadrul MCV (COM(2019)0498),

 având în vedere recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european privind Bulgaria, publicate la 20 mai 2020 (COM(2020)0502),

 având în vedere Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 5 noiembrie 2009 în cauza Kolevi/ Bulgaria[2],

 având în vedere Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 1 iulie 2014 în cauza Dimitrov and others/ Bulgaria[3],

 având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 9 decembrie 2019 referitor la proiectele de modificare a Codului de procedură penală al Bulgariei și a Legii privind sistemul judiciar, referitoare la anchetele penale împotriva magistraților de prim rang,

 având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 9 octombrie 2017 referitor la Legea sistemului judiciar al Bulgariei,

 având în vedere avizul comun al Comisiei de la Veneția și al Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din 19 iunie 2017, referitor la modificările aduse Codului electoral al Bulgariei,

 având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 23 octombrie 2015 referitor la proiectul de act legislativ de modificare și completare a Constituției Republicii Bulgaria (în domeniul judiciar),

 având în vedere decizia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 3 septembrie 2020 privind executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele S.Z/ Bulgaria și Kolevi/ Bulgaria,

 având în vedere Raportul anual pe 2020 al organizațiilor partenere la Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției ziaristicii și a siguranței ziariștilor,

 având în vedere Rezoluția 2296 (2019) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 27 iunie 2019 privind dialogul cu Bulgaria de după monitorizare,

 având în vedere acțiunea Consiliului Europei împotriva criminalității economice și a corupției,

 având în vedere raportul de conformitate privind Bulgaria din 6 decembrie 2019, întocmit de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO),

 având în vedere declarația din 3 septembrie 2020 a Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei privind violența poliției împotriva ziariștilor din Bulgaria și raportul acesteia în urma vizitei sale în Bulgaria în perioada 25-29 noiembrie 2019,

 având în vedere declarația reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-mediei din 18 martie 2020 privind atacul brutal asupra ziaristului bulgar Slavi Angelov,

 având în vedere declarația Președintelui Conferinței ONG-urilor internaționale a Consiliului Europei din 9 iulie 2020 privind propunerile de modificare a Legii privind entitățile juridice nonprofit din Bulgaria,

 având în vedere declarația comună a raportorilor speciali ai ONU privind rasismul și aspectele legate de minorități, din 13 mai 2020,

 având în vedere raportul din 21 octombrie 2019 al raportorului special al ONU pe probleme de violență împotriva femeilor, cauzele și consecințele sale,

 având în vedere recentele observații finale ale organelor create prin tratatele ONU referitoare la Bulgaria,

 având în vedere propunerea pentru o nouă constituție a Republicii Bulgaria, prezentată la 17 august 2020,

 având în vedere Rezoluția sa din 3 mai 2018 referitoare la pluralismul și libertatea mass-mediei în Uniunea Europeană[4],

 având în vedere dezbaterea Parlamentului European din 5 octombrie 2020 referitoare la statul de drept și drepturile fundamentale în Bulgaria,

 având în vedere dezbaterile ce au avut loc la 10 septembrie 2020 în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne cu privire la situația actuală privind MVC,

 având în vedere schimbul de vederi desfășurat de Grupul de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale de la înființarea sa de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la 5 septembrie 2019, în special schimbul de vederi din 28 august 2020 referitor la situația din Bulgaria,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați (articolul 2 din TUE);

B. întrucât statul de drept, respectarea democrației, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a valorilor și principiilor prevăzute în tratatele UE și în instrumentele internaționale privind drepturile omului reprezintă obligații care revin Uniunii și statelor sale membre și care trebuie îndeplinite;

C. întrucât articolul 6 alineatul (3) din TUE confirmă că drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate de CEDO și care rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii;

D. întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și principiile consacrate în aceasta fac parte din legislația primară a Uniunii;

E. întrucât libertatea de exprimare și libertatea și pluralismul mass-mediei sunt consacrate la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO);

F. întrucât independența sistemului judiciar este o cerință esențială a principiului democratic al separării puterilor și este consacrată la articolul 19 alineatul (1) din TUE, la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 6 din CEDO;

G. întrucât UE funcționează pe baza prezumției de încredere reciprocă conform căreia statele membre respectă democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, consacrate în CEDO și în Carta drepturilor fundamentale;

H. întrucât statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea și o condiție prealabilă pentru funcționarea eficientă a întregii Uniuni și întrucât Comisia, împreună cu Parlamentul și cu Consiliul, este responsabilă, în temeiul tratatelor, de garantarea respectării statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii și de respectarea dreptului, valorilor și principiilor Uniunii;

I. întrucât refuzul sistematic al unui stat membru de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene și tratatele la care a aderat în mod liber afectează și amenință Uniunea în ansamblu; întrucât lipsa unei reacții la acest tip de situație ar submina credibilitatea Uniunii;

J. întrucât Comisia de la Veneția și OSCE ODIHR au constatat că Codul electoral bulgar împiedică diversitatea lingvistică și drepturile de vot ale cetățenilor care locuiesc în străinătate[5];

K. întrucât în ultimii ani au fost relatate o serie de incidente legate de utilizarea discursurilor de incitare la ură împotriva minorităților, inclusiv de către miniștri; întrucât imunitatea parlamentară este folosită în mod sistematic pentru a proteja membrii Adunării Naționale a Bulgariei de răspunderea pentru discursurile de incitare la ură[6];

L. întrucât, în ultimii ani, relatările privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor Uniunii în Bulgaria s-au înmulțit și ar trebui să fie investigate în mod amănunțit; întrucât, în ultimele luni, cetățenii bulgari au fost martorii unui număr mare de acuzații de corupție la nivel înalt, dintre care unele l-au implicat în mod direct pe Prim-ministru; întrucât, de asemenea, în ultimele luni, mass-media internațională a relatat în mod repetat despre posibile interconexiuni între grupurile infracționale și autoritățile publice din Bulgaria;

M. întrucât aceste dezvăluiri au dus la demonstrații și la proteste ample ale societății civile, care au durat în mod neîntrerupt peste trei luni, iar cetățenii bulgari au cerut justiție, respectarea statului de drept și un sistem judiciar independent, și au protestat împotriva erodării democrației și a corupției endemice; întrucât cererile protestatarilor au inclus demisia guvernului și a procurorului general, precum și organizarea de alegeri parlamentare imediate; întrucât s-a afirmat că aceste proteste au fost reprimate cu o violență disproporționată de forțele de ordine;

N. întrucât ministrul de Interne, ministrul Finanțelor, ministrul Economiei și ministrul Turismului au demisionat la 15 iulie 2020, iar ministrul Justiției a demisionat la 26 august 2020;

O. întrucât Prim-ministrul a anunțat că va demisiona după alegerile pentru Marea Adunare Națională[7];

P. întrucât persistă îngrijorări serioase cu privire la lupta împotriva corupției în Bulgaria; întrucât acest lucru riscă să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile publice;

Q. întrucât, potrivit unui sondaj Eurobarometru special privind atitudinile cetățenilor UE față de corupție, publicat în iunie 2020, 80 % din cetățenii bulgari intervievați au considerat că corupția este larg răspândită în țara lor, iar 51 % au considerat că corupția a crescut în ultimii trei ani;

R. întrucât, în conformitate cu indicele statului de drept din 2020 al Proiectului Justiție mondială, Bulgaria se situează pe locul 53 din 128 de țări iar în cadrul Uniunii se situează pe ultimul loc; întrucât, potrivit indicelui de percepție a corupției pe 2019 al organizației Transparency International, publicat la începutul acestui an, Bulgaria se situează la coada listei țărilor din regiunea Uniunii și pe locul 74 în lume;

S. întrucât o societate civilă dinamică și o mass-media pluralistă joacă un rol esențial în promovarea unei societăți deschise și pluraliste și a participării cetățenilor la procesul democratic, precum și în întărirea răspunderii guvernelor; întrucât libertatea presei din Bulgaria s-a deteriorat, după cum reiese din locul pe care se situează țara în rapoartele publicate de organizația Reporteri fără frontiere; întrucât, în clasamentul mondial al libertății presei pe 2020, publicat la sfârșitul lunii aprilie 2020, Bulgaria se situează pe locul 111 în lume și pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE pentru al treilea an consecutiv; întrucât Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției ziaristicii și a siguranței ziariștilor cuprinde trei alerte de nivel 1 care avertizează cu privire la încălcări grave și dăunătoare ale libertății presei, la care se așteaptă un răspuns din partea autorităților bulgare;

T. întrucât Bulgaria prezintă în continuare numeroase deficiențe instituționale, în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, deficiențe remarcate de Comisie de-a lungul anilor în rapoartele sale din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV); întrucât, cu toate acestea, în ultimul raport privind MCV, publicat la 22 octombrie 2019, Comisia a constatat că progresele pe care Bulgaria le-a demonstrat în cadrul MCV au fost suficiente pentru a se conforma angajamentelor asumate cu ocazia aderării sale la Uniune și, prin urmare, a recomandat suprimarea mecanismului de supraveghere; întrucât, după ce a luat în considerare observațiile Parlamentului și ale Consiliului, Comisia trebuie să ia o decizie finală în ceea ce privește suprimarea MCV; întrucât, într-o scrisoare, președintele Sassoli și-a exprimat sprijinul pentru eliminarea MCV, dar a subliniat necesitatea de a pune în aplicare și a asigura respectarea angajamentelor și reformelor, și a evidențiat situația independenței sistemului judiciar, a corupției și a libertății presei;

U. întrucât noul mecanism cuprinzător pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, susținut de Parlament, cu ciclul său anual de monitorizare care se va aplica în mod egal tuturor statelor membre, ar trebui să cuprindă toate valorile consacrate la articolul 2 din TUE și să înlocuiască, în cele din urmă, MCV-urile pentru România și Bulgaria;

1. regretă profund faptul că evoluțiile din Bulgaria au dus la o deteriorare semnificativă a respectării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale, inclusiv a independenței sistemului judiciar, a separării puterilor, a luptei împotriva corupției și a libertății presei; își exprimă solidaritatea cu poporul bulgar în solicitările și aspirațiile sale legitime la justiție, transparență, responsabilitate și democrație;

2. subliniază că este de o importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; le invită pe autoritățile bulgare să asigure respectarea deplină și necondiționată a acestor valori și drepturi;

3. ia act de propunerea de a convoca Marea Adunare Națională în vederea adoptării unei noi constituții; subliniază că orice reformă constituțională ar trebui să facă obiectul unei dezbateri aprofundate și favorabilă includerii, să se bazeze pe consultări adecvate cu toate părțile interesate, îndeosebi cu societatea civilă, și să fie adoptată cu cel mai larg consens posibil; ia act de scrisoarea trimisă de Președintele Adunării Naționale Președintelui Comisiei de la Veneția la 18 septembrie 2020, prin care a prezentat o solicitare oficială de acordare de sprijin din partea experților și de emitere a unui aviz de către Comisia de la Veneția cu privire la proiectul de nouă constituție a Republicii Bulgaria; le invită pe autoritățile bulgare să solicite în mod proactiv evaluarea măsurilor în cauză de către Comisia de la Veneția și de către alte organisme internaționale pertinente înainte de aprobarea lor finală;

4. ia act de adoptarea în a doua lectură a amendamentelor la Codul electoral bulgar; ia act cu îngrijorare de faptul că Parlamentul Bulgariei se află în prezent în procesul de adoptare a unei noi legi electorale, în timp ce alegerile parlamentare obișnuite trebuie să aibă loc în termen de cel mult șapte luni; le invită pe autoritățile bulgare să asigure respectarea deplină a legislației electorale cu toate recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE ODIHR, în special în ceea ce privește stabilitatea elementelor fundamentale ale legii electorale, care nu ar trebui să facă obiectul unor modificări cu mai puțin de un an înainte de alegeri;

5. este ferm convins că Parlamentul Bulgariei ar trebui să joace un rol esențial în asigurarea responsabilității executivului și este unul dintre factorii de control și echilibru care să asigure respectarea statului de drept; este preocupat de practica majorității aflată la guvernare de a adopta legislația în grabă, adesea fără dezbateri adecvate sau consultarea părților interesate; ia act de nivelul foarte scăzut al încrederii publicului în Parlamentul Bulgariei[8]; regretă restricțiile recente impuse ziariștilor în clădirile Adunării Naționale, care le limitează accesul la deputați și, prin urmare, posibilitățile de control al presei asupra activității legiuitorului;

6. este profund îngrijorat de faptul că unele aspecte sistemice din sistemul judiciar, identificate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Comisia de la Veneția, rămân nerezolvate, în special în ceea ce privește dispozițiile referitoare la Consiliul Judiciar Suprem și la Procurorul general, în special absența unor mecanisme eficace de responsabilitate sau a unor factori de control și echilibru funcționali asupra activității lor; insistă ca autoritățile bulgare să respecte pe deplin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO referitoare la sistemul judiciar, în special în ceea ce privește Consiliul Judiciar Suprem și statutul Procurorului general, pentru a asigura independența sistemului judiciar; ia act de faptul că raportul Comisiei din 22 octombrie 2019 privind progresele realizate de Bulgaria în cadrul MCV menționează că a avut loc o dezbatere amplă în presă, unele părți interesate exprimându-și îngrijorarea cu privire la procedura de numire și la principalul candidat la funcția de Procuror general, și că organizații ale societății civile au organizat proteste de stradă;

7. este preocupat de lipsa continuă de anchete în materie de corupție la nivel înalt, care să genereze rezultate concrete; ia act de faptul că corupția, ineficiența și lipsa de responsabilitate continuă să fie probleme persistente în sistemul judiciar și că încrederea publicului în acesta rămâne la un nivel scăzut din cauza percepției că magistrații sunt susceptibili de a se supune presiunilor politice și a nu face dreptate în mod egal; ia act de numărul tot mai mare de anchete privind corupția la nivel înalt, inclusiv cazurile cu caracter transfrontalier, deschise împotriva unor înalți funcționari și a unor persoane de interes public ridicat; ia act cu îngrijorare de discrepanțele dintre hotărârile instanțelor inferioare și ale celor superioare, care contribuie, de asemenea, la absența unor condamnări definitive și efective; atrage atenția asupra necesității de a efectua anchete serioase, independente și active și a obține rezultate în domeniile combaterii corupției, crimei organizate și spălării de bani, precum și de a examina în mod amănunțit acuzațiile de corupție la nivel înalt în urma înregistrărilor audio apărute în vara anului 2020 în legătură cu scandalurile „Apartment-gate” și „Guesthouse-gate”, cu afacerea petrolierului, cu cazul imobilului de pe litoral de la Roseneț și cu scandalul privind presupusul transfer ilegal de bani de la Banca Bulgară pentru Dezvoltare, toate aceste scandaluri sugerând, în ansamblu, deficiențe profunde și sistemice în ceea ce privește statul de drept și măsurile de combatere a corupției în Bulgaria; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la exemple mai puțin mediatizate de deficiențe în ceea ce privește statul de drept în Bulgaria, cum ar fi modul în care sunt tratați proprietarii de apartamente din Sunset Resort, Pomorie; salută înființarea unei noi agenții unificate de combatere a corupției în Bulgaria; invită autoritățile bulgare să se asigure că agenția este în măsură să gestioneze în mod eficace ampla sferă de responsabilități, inclusiv în ceea ce privește prevenirea, investigarea și confiscarea bunurilor ilegale;

8. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea gravă a libertății presei în Bulgaria în ultimul deceniu; le invită pe autoritățile bulgare să promoveze un mediu favorabil libertății de exprimare, îndeosebi printr-o mai mare transparență în ce privește proprietatea asupra presei și prin împiedicarea concentrării excesive a proprietății asupra presei și a rețelelor de distribuție, inclusiv prin aplicarea corespunzătoare a cadrului legislativ existent, precum și prin abrogarea dispozițiilor penale împotriva infracțiunilor de defăimare; subliniază că este necesar ca componența și mandatul Consiliului pentru presa electronică să fie mai independente și mai eficace; își exprimă îngrijorarea cu privire la rapoartele referitoare la practica constantă de influențare a presei prin alocarea preferențială a fondurilor Uniunii către presa cu legături cu guvernul;

9. ia act de faptul că protecția ziariștilor este în interesul vital al societății; le invită pe autoritățile bulgare să asigure protecția ziariștilor în orice moment, protejându-le, astfel, independența; condamnă cu fermitate cazurile în care ziariștii care critică guvernul au devenit ținta campaniilor de denigrare și le invită pe autoritățile bulgare să reducă aceste practici nedemocratice; regretă cazurile de violență împotriva reporterilor și distrugerea echipamentelor lor tehnice; le îndeamnă pe autoritățile bulgare să deschidă o anchetă cuprinzătoare cu privire la toate cazurile de violență împotriva ziariștilor care relatează despre proteste; le invită pe autoritățile bulgare să se asigure că ofițerii de poliție și alți funcționari respectă libertatea presei și permit ziariștilor și profesioniștilor din presă să mediatizeze demonstrațiile în condiții de siguranță; subliniază că violența comisă de agenții statului contravine obligației statelor membre de a susține libertatea presei și a proteja siguranța ziariștilor[9];

10. le invită pe autoritățile bulgare să abordeze pe deplin și în mod cuprinzător toate alertele transmise prin intermediul Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției ziaristicii și a siguranței ziariștilor și să adere pe deplin la recomandările Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, pentru a asigura un climat de siguranță pentru ziariștii din Bulgaria;

11. își exprimă sprijinul fără echivoc pentru poporul bulgar în solicitările și aspirațiile sale legitime de justiție, transparență, responsabilitate și democrație; este ferm convins că demonstrațiile pașnice constituie un drept fundamental în fiecare țară democratică și sprijină dreptul oamenilor de a protesta în mod pașnic; condamnă orice formă de violență împotriva demonstrațiilor pașnice; subliniază că libertatea de exprimare și libertatea de informare trebuie respectate în permanență; subliniază că utilizarea violenței și a forței disproporționate este inacceptabilă; își exprimă adânca consternare față de acuzațiile privind utilizarea forței împotriva femeilor și copiilor, inclusiv a copiilor cu handicap; își exprimă îngrijorarea cu privire la auditurile ilegale și excesive desfășurate în întreprinderile private care și-au exprimat public sprijinul pentru proteste; condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției din timpul protestelor din iulie, august și septembrie 2020; le invită pe autoritățile bulgare să asigure o anchetă transparentă, imparțială și efectivă a acțiunilor forțelor de ordine;

12. condamnă condițiile inumane pe care le-a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în închisorile bulgare, inclusiv existența supraaglomerării, condițiile sanitare și materiale precare, posibilitățile limitate de a desfășura activități în afara celulelor, îngrijirea medicală inadecvată și aplicarea prelungită a regimurilor penitenciare restrictive[10];

13. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că, după cele peste 45 de hotărâri pronunțate împotriva Bulgariei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, autoritățile bulgare nu și-au îndeplinit obligația de a efectua anchete eficiente; consideră că aceste deficiențe recurente au evidențiat existența unei probleme sistemice[11]; subliniază că, în conformitate cu raportul anual pe 2019 al Consiliului Europei privind supravegherea executării hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, există 79 de hotărâri de prim rang împotriva Bulgariei, care sunt în curs de punere în aplicare;

14. este preocupat de faptul că, în pofida mai multor directive ale UE privind drepturile procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate, astfel cum sunt prevăzute în foaia de parcurs din 2009, drepturile procedurale nu sunt respectate suficient în Bulgaria; consideră că acest lucru are un impact profund asupra drepturilor fundamentale[12];

15. condamnă toate cazurile de discursuri de incitare la ură, de discriminare și ostilitate împotriva persoanelor de origine romă, a femeilor, a persoanelor LGBTI și a persoanelor care aparțin altor grupuri minoritare, care rămân un motiv de îngrijorare profundă; le invită pe autorități să răspundă cu fermitate la incidentele de discurs de incitare la ură, inclusiv de către politicieni de rang înalt, să întărească protecția juridică împotriva discriminării și a infracțiunilor motivate de ură, precum și să ancheteze și să urmărească penal în mod eficient aceste infracțiuni; salută interzicerea de către justiție a marșului anual neo-nazist „Lukov” și demararea unei anchete privind organizația care îl susține - „BNU”; îl invită pe guvernul bulgar să își intensifice cooperarea cu observatorii internaționali și locali din domeniul drepturilor omului și să ia toate măsurile necesare pentru a proteja în mod eficace drepturile minorităților, în special dreptul la libertatea de exprimare și la libertatea de asociere, inclusiv prin punerea în aplicare a hotărârilor pertinente ale Curții Europene a Drepturilor Omului[13]; invită autoritățile și funcționarii bulgari să condamne cu fermitate toate actele de violență și discursurile de incitare la ură împotriva minorităților;

16. deplânge climatul de ostilitate împotriva persoanelor de etnie romă din unele comunități populate, îndeosebi împotriva celor care au fost nevoiți să își părăsească locuințele în urma manifestațiilor care au vizat comunitățile acestora în mai multe localități; își exprimă regretul cu privire la hărțuirea și la evacuările violente ale romilor în zona Voivodinovo; le invită pe autorități să soluționeze de urgență situația persoanelor afectate; consideră că măsurile hotărâte de îmbunătățire a situației generale a persoanelor de origine romă în ce privește locuințele ar trebui să continue; consideră că este necesar să se elimine pe deplin segregarea educațională a copiilor de origine romă; le invită pe autorități să pună capăt discursurilor de incitare la ură și discriminării rasiale împotriva persoanelor aparținând minorității rome în reacția la pandemia de COVID-19, precum și operațiunilor de poliție care vizează cartierele rome în timpul pandemiei;

17. ia act de hotărârea Curții Constituționale din 27 iulie 2018 privind nerespectarea Convenției de la Istanbul de către Constituția Bulgariei; regretă faptul că această decizie împiedică Bulgaria să ratifice convenția; este profund îngrijorat de discursul public persistent negativ și denaturat privind convenția, fasonat de o dezinformare și o campanie de defăimare pe scară largă, în urma mediatizării negative a acestui subiect de mai multe canale de mass-media cu presupuse legături cu guvernul și cu partidele de opoziție, care a devenit cu atât mai îngrijorătoare din cauza participării politicienilor și a partidelor politice reprezentate în parlamentul bulgar; este preocupat de faptul că atitudinea negativă persistentă față de convenție contribuie, de asemenea, la stigmatizarea grupurilor vulnerabile expuse riscului de violență legată de sex, a căror situație a fost exacerbată îndeosebi de COVID-19 și de măsurile de restricționare a mișcării persoanelor în întreaga Europă, inclusiv în Bulgaria, și încurajează și inculcă un sentiment de impunitate în rândul autorilor infracțiunilor legate de sex; regretă faptul că modificările recente aduse Codului penal, care au introdus sancțiuni mai severe pentru violența legată de sex, s-au dovedit a fi insuficiente pentru a aborda problema complexității problemei și, mai presus de toate, pentru a o împiedica; le invită, prin urmare, pe autoritățile bulgare să întărească prevenirea și combaterea violenței domestice, să facă ceea ce este necesar pentru a permite ratificarea Convenției de la Istanbul, și să introducă cât mai multe elemente din convenție care să fie în conformitate cu ordinea sa constituțională, căutând în același timp o soluție mai amplă pentru elementele rămase, precum și creșterea numărului de adăposturi și a altor servicii sociale necesare pentru a acorda sprijin victimelor violenței domestice;

18. consideră că este necesar să se elimine discriminarea persoanelor pe baza orientării sau a identității lor sexuale, atât în drept, cât și în practică, în toate domeniile; le invită pe autoritățile bulgare să modifice Legea privind protecția împotriva discriminării pentru a include în mod explicit identitatea sexuală ca motiv de discriminare; le invită pe autoritățile bulgare să modifice actualul Cod penal pentru a include infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură pe motive de orientare sexuală, identitate și exprimare sexuală, precum și caracteristici sexuale; le invită pe autoritățile bulgare să pună în aplicare jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului și, în acest sens, să abordeze situația soților/soțiilor și a părinților de același sex în vederea asigurării exercitării dreptului lor la nediscriminare în drept și în fapt și să stabilească un cadru juridic adecvat care să asigure drepturi egale pentru toate cuplurile;

19. este preocupat de faptul că persoane care ar putea avea nevoie de protecție internațională au fost împiedicate să intre pe teritoriul Bulgariei sau au fost expulzate, uneori cu forța, fără posibilitatea de a solicita azil sau o evaluare personalizată[14]; este deosebit de preocupat de deportarea îngrijorătoare a membrilor opoziției turce, care constituie o încălcare a tratatelor internaționale, în pofida unor hotărâri judecătorești valide emise de instanțele bulgare competente[15]; le invită pe autoritățile bulgare să se asigure că legislația și practica în materie de azil respectă acquis-ul în domeniul azilului și Carta drepturilor fundamentale; invită Comisia să trateze cu prioritate procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Bulgariei;

20. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la modificările propuse la Legea entităților juridice nonprofit, care ar crea un mediu foarte ostil pentru organizațiile societății civile cu statut de interes public care beneficiază de finanțare străină și este posibil să intre în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată[16]; le îndeamnă pe autoritățile bulgare să analizeze în mod aprofundat jurisprudența consacrată a Curții Europene de Justiție în această privință;

21. ia act de faptul că Bulgaria a înregistrat anumite progrese în cadrul MCV; îl invită pe guvernul bulgar să coopereze cu Comisia, în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut în TUE, în continuarea punerii în aplicare a angajamentelor sale; le invită pe autoritățile bulgare să se abțină de la efectuarea oricăror reforme unilaterale care ar pune în pericol respectarea statului de drept, în special independența sistemului judiciar și separarea puterilor; ia act de faptul că Comisia a indicat că nu va înlătura, încă, MCV pentru Bulgaria; invită Comisia să continue să monitorizeze reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției în Bulgaria în cadrul MCV, atât timp cât nu există încă un mecanism pe deplin funcțional de monitorizare a respectării democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, care să fie aplicabil în egală măsură tuturor statelor membre; invită, de asemenea, Comisia să utilizeze și alte instrumente disponibile, după caz, inclusiv procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cadrul privind statul de drept și instrumentele bugetare, de îndată ce vor fi disponibile;

23. evidențiază necesitatea ca guvernul bulgar, în cooperare cu Comisia, să asigure un control mai strict asupra modului în care sunt cheltuite fondurile Uniunii și să abordeze imediat preocupările legate de faptul că banii contribuabililor sunt folosiți pentru îmbogățirea cercurilor asociate partidului aflat la guvernare;

24. își reafirmă poziția cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului referitor la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre[17], inclusiv necesitatea de a proteja drepturile beneficiarilor, și invită Consiliul să înceapă negocieri interinstituționale cât de curând posibil;

25. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.

 

Ultima actualizare: 6 octombrie 2020
Aviz juridic - Politica de confidențialitate