PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Garanția pentru tineret

1.10.2020 - (2020/2764(RSP))

depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B9‑0018/2020 și B9‑0019/2020
în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Lucia Ďuriš Nicholsonová
în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

B9-0310/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Garanția pentru tineret

(2020/2764(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 145, 147 și 149 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

– având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale (EPSR) proclamat de Parlament, Consiliu și de Comisie în noiembrie 2017, în special principiul 4, „Sprijinul activ pentru ocuparea forței de muncă”,

– având în vedere concluziile Consiliului European din 17-21 martie 2020,

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului[1],

– având în vedere Regulamentul (UE) 2015/779 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013, în ceea ce privește acordarea unei sume de prefinanțare inițială suplimentară către programele operaționale sprijinite de Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”[2],

– având în vedere Decizia (UE) 2019/1181 a Consiliului din 8 iulie 2019 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[3],

– având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret[4],

– având în vedere Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene (CCE) nr. 3/2015 intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE: primele măsuri au fost adoptate, dar se prefigurează riscuri în ceea ce privește implementarea”, nr. 17/2015 intitulat „Sprijinul acordat de Comisie în contextul echipelor de acțiune pentru tineri: s-a reușit o redirecționare a fondurilor în cadrul FSE, însă nu s-a pus un accent suficient pe rezultate” și nr. 5/2017 intitulat „Șomajul în rândul tinerilor – au reușit politicile UE să schimbe situația? O evaluare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

– având în vedere documentul de lucru nr. 4/2015 al Biroului Internațional al Muncii (ILO) intitulat „Programul Garanția pentru tineret în Europa: caracteristici, implementare și provocări” și raportul Eurofound din 2015 intitulat „Incluziunea socială a tinerilor”,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare” (COM(2020)0276),

– având în vedere propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (COM(2020)0277) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește (SWD(2020)0124),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret” din 22 mai 2018 (COM(2018)0269) și rezoluția Consiliului din 15 noiembrie 2018 referitoare la Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027[5],

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016 intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646), și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește (SWD(2016)0323),

– având în vedere Rezoluția sa din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020[6],

– având în vedere Rezoluția sa din 18 ianuarie 2018 referitoare la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor[7],

– având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la controlul cheltuielilor și monitorizarea raportului cost-eficacitate al Garanției pentru tineret a UE[8],

– având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2013 referitoare la înființarea unei garanții pentru tineret[9],

– având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei în legătură cu consolidarea Garanției pentru tineret (O-000058/2020 – B9-0018/2020 și O-000059/2020 – B9‑0019/2020),

– având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

A. întrucât, de la înființarea sa în 2013, Garanția pentru tineret a creat oportunități și a ajutat peste 24 de milioane de tineri să își găsească un loc de muncă sau să participe la un program de formare continuă, de stagiu sau ucenicie; întrucât, înainte de criza provocată de COVID-19, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) era, în medie, de 14,9 %, față de nivelul său maxim de 24,4 % din 2013; întrucât această rată este în continuare de peste două ori mai mare decât rata generală a șomajului (6,5 %); întrucât ponderea muncii atipice este foarte ridicată în rândul tinerilor, 43,8 % dintre aceștia fiind angajați temporar pe întreg teritoriul UE; întrucât rata medie a șomajului în rândul tinerilor maschează diferențe enorme între statele membre, rata șomajului în rândul persoanelor cu vârsta sub 25 de ani fiind de 40,8 % în Spania (iunie 2020) și de 33,6 % în Grecia (aprilie 2020); întrucât prea mulți tineri au locuri de muncă precare și un număr prea mare de tineri este nevoit să își părăsească regiunea sau țara pentru a găsi un loc de muncă decent;

B. întrucât este recunoscut faptul că Garanția pentru tineret a dat un impuls reformelor structurale în serviciile publice de ocupare a forței de muncă și în sistemele de educație din statele membre; întrucât, cu toate acestea, în fazele inițiale, implementarea acesteia de către statele membre a fost destul de lentă și neuniformă, iar părțile interesate și tinerii au subliniat diverse deficiențe în ceea ce privește conceperea și funcționarea sa în practică; întrucât, în Raportul său special nr. 5/2017, Curtea de Conturi Europeană a criticat progresele modeste ale Garanției pentru tineret, concluzionând că contribuția Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor la realizarea obiectivelor Garanției pentru tineret în cele cinci state membre vizitate a fost foarte limitată în momentul auditului și că, la peste trei ani de la adoptarea recomandării Consiliului, situația nu este pe măsura așteptărilor inițiale formulate cu ocazia lansării Garanției pentru tineret, care viza asigurarea unei oferte de calitate tuturor tinerilor NEET – adică tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare – în termen de patru luni; întrucât Comisia și statele membre au introdus progresiv modificări și au ameliorat orientările acestui program, transformând Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în instrumente esențiale pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor în UE;

C. întrucât combaterea șomajului în rândul tinerilor este o prioritate politică împărtășită de Parlament, de Comisie și de statele membre, precum și o prioritate ce contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii în materie de creștere economică durabilă și creare de locuri de muncă de calitate, fiind totodată conformă cu Pilonul european al drepturilor sociale;

D. întrucât Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat, în prezentarea priorităților sale politice, că va transforma Garanția pentru tineret într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor și că acest program ar trebui să beneficieze de un buget mai mare și să aibă un mecanism de raportare periodică, pentru a garanta realizarea obiectivelor stabilite în fiecare stat membru;

E. întrucât pandemia de COVID-19 a declanșat o criză economică și socială fără precedent, în urma căreia ratele șomajului în UE sunt în creștere și milioane de oameni riscă să își piardă locul de muncă; întrucât, în iunie 2020, rata șomajului în rândul tinerilor era de 16,8 % în UE, și se așteaptă în continuare o creștere semnificativă a acestei cifre, având în vedere că tinerii riscă să fie cel mai dur afectați, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei din 2008; întrucât ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor sunt în detrimentul acestei categorii, având adesea „efecte destructive” permanente; întrucât aceste efecte negative vor fi resimțite în special în rândul tinerilor șomeri de lungă durată, al căror număr este în creștere, și de către societate în ansamblu, necesitând, prin urmare, eforturi decisive și eficient țintite la nivelul politicilor; întrucât investițiile în capitalul uman al tinerilor europeni vor contribui la consolidarea economiilor și societăților europene și la creșterea gradului de incluziune și reziliență a acestora; întrucât o forță de muncă calificată, creativă și inovatoare este o condiție fundamentală pentru o Europă competitivă;

F. întrucât tinerii sunt dezavantajați în mod disproporționat de o criză economică[10]; întrucât contracararea crizei economice create de pandemia de COVID-19 va fi esențială pentru a evita ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor; întrucât unul din șase tineri care erau angajați înaintea pandemiei de COVID-19 și-a pierdut locul de muncă sau a fost concediat; întrucât timpul de lucru al tinerilor angajați a scăzut cu aproape un sfert, iar doi din cinci tineri au raportat o reducere a venitului lor, iar cei din țările cu venituri inferioare sunt cei mai afectați, atât în ceea ce privește timpul de lucru, cât și veniturile;

G. întrucât măsurile de carantină au cauzat o perturbare bruscă a educației formale și informale a tinerilor, a formărilor, a stagiilor și a uceniciilor, precum și a locurilor de muncă, afectând veniturile, potențialul de a realiza venituri și bunăstarea acestora, inclusiv sănătatea, și în special sănătatea lor psihică; întrucât măsurile privind șomajul în rândul tinerilor ar trebui să se ocupe de caracterul multidimensional al problemei;

H. întrucât tinerii cu dizabilități au fost foarte grav afectați de efectele pandemiei și se confruntă în prezent cu un risc și mai mare de excluziune socioeconomică; întrucât este necesar să se pună în aplicare măsuri specifice pentru a sprijini integrarea lor pe piața muncii și pentru a asigura accesul acestora la servicii de calitate, garantând, totodată, că nu se confruntă cu discriminări sau obstacole de orice fel, inclusiv financiare;

I. întrucât există o mai mare probabilitate ca tinerii să fie concediați din cauza faptului că, de cele mai multe ori, lucrează în economia informală, în forme de muncă atipice, fără protecție socială sau cu o protecție socială redusă și nu au experiență profesională;

J. întrucât ponderea muncii atipice, cum ar fi munca pe platformele digitale sau munca ocazională („gig work”), este foarte ridicată în rândul tinerilor, iar munca atipică oferă o siguranță a locului de muncă mai redusă și un acces limitat sau inexistent la protecție socială, ceea ce crește probabilitatea ca tinerii să devină șomeri în timpul unei crize precum cea de COVID-19, limitându-le totodată accesul la protecție socială;

K. întrucât este esențial să se evidențieze diferența dintre nivelurile șomajului și ale inactivității pentru o mai bună înțelegere a incidenței crizei în rândul tinerilor, deoarece o creștere a populației inactive poate determina și o reducere a statistică a șomajului; întrucât mai multe state membre au înregistrat o creștere mai mare a populației inactive decât a celei aflate în șomaj, atât din cauza faptului că în timpul crizei oamenii au încetat să mai caute un loc de muncă, cât și din cauza introducerii unor măsuri publice de ocupare a forței de muncă, cum ar fi șomajul tehnic și blocarea concedierilor;

L. întrucât contractele cu venituri scăzute și contractele precare, activitățile independente fictive, lipsa unei protecții sociale de bază și practicile discriminatorii pe criterii de vârstă sunt condițiile de muncă cu care se confruntă milioane de tineri; întrucât rata tinerilor inactivi a crescut în majoritatea statelor membre și întrucât, în rândul tinerilor NEET, în această perioadă s-a accentuat și disparitatea de gen; întrucât mulți tineri alternează perioadele de muncă cu perioadele de șomaj sau inactivitate sau sunt blocați în forme de muncă atipice precare; întrucât tinerii sunt mai expuși decât alte categorii la riscul de a-și pierde locul de muncă din cauza automatizării;

M. întrucât femeile, în special femeile tinere, suferă o discriminare dublă, atât din cauza vârstei, cât și a faptului că sunt femei, dat fiind dezechilibrul îngrijorător existent pe piața muncii;

N. întrucât pandemia ar putea adânci inegalitățile în societate, inclusiv decalajul digital, care rămâne o problemă serioasă la nivelul UE și în statele membre; întrucât lipsa unui acces corespunzător la internet în bandă largă și la un echipament informatic adecvat pentru tineri în general, precum și în contextul școlarizării și al muncii la distanță, ar putea duce la creșterea inegalităților, a excluderii și discriminării;

O. întrucât criza anterioară a arătat că, în cazul în care tinerii nu beneficiază de stagii și locuri de muncă de calitate – bazate pe acorduri scrise și condiții decente de muncă, inclusiv un salariu de subzistență, consiliere și orientare în carieră și formare continuă – va exista din nou un risc ridicat ca aceștia să fie nevoiți să accepte locuri de muncă precare, să își părăsească țara pentru a găsi un loc de muncă sau să se înscrie la cursuri de instruire sau de formare, chiar dacă sunt în căutarea unui loc de muncă real;

P. întrucât calitatea slabă a ofertelor Garanției pentru tineret este una dintre cele mai importante deficiențe ale sale; întrucât stagiile oferite în cadrul Garanției pentru tineret trebuie nu numai să fie remunerate ci și limitate ca durată și număr, astfel încât tinerii să nu fie blocați în stagii repetate la nesfârșit și exploatați ca mână de lucru ieftină sau chiar gratuită, lipsiți de protecție socială și drepturi la pensie; întrucât studiile arată că tinerii din generația actuală își găsesc primul loc de muncă adevărat în jurul vârstei de 30 de ani;

Q. întrucât generația actuală de tineri este înalt calificată; întrucât calificarea, recalificarea și perfecționarea profesională nu constituie un răspuns la lipsa locurilor de muncă pentru tineri; întrucât crearea de locuri de muncă de calitate și durabile, pe de altă parte, este un factor esențial al stabilității lor;

R. întrucât programele de ocupare a forței de muncă pot avea un efect asupra șomajului, dar nu pot înlocui eforturile mai ample de a încuraja piețele forței de muncă mai flexibile; întrucât obstacolele de pe piața muncii au efecte deosebit de nocive asupra tinerilor, conducând la creșterea ratei șomajului și la vulnerabilitatea noilor generații; întrucât studiile[11] au demonstrat că sunt necesare atât politici active în domeniul pieței forței de muncă, cât și sisteme de protecție socială bazate pe pragul riscului de sărăcie, pentru a evita o situație în care măsurile se limitează la a redistribui oportunitățile de angajare ca un joc cu sumă nulă între subgrupurile de persoane vulnerabile;

S. întrucât orientările din 2019 pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre fac apel la acestea să trateze în continuare problema șomajului în rândul tinerilor și problema tinerilor NEET, prin prevenirea abandonului școlar timpuriu de către tineri și prin îmbunătățiri structurale ale tranziției de la școală la muncă, inclusiv prin implementarea integrală a Garanției pentru tineret;

T. întrucât propunerea de recomandare a Consiliului privind consolidarea Garanției pentru tineret se bazează pe experiența și lecțiile învățate din punerea în aplicare a Garanției pentru tineret începând din 2013 și vizează un număr mai mare de tineri, plaja de vârstă fiind extinsă pentru a include toate persoanele sub 30 ani, ajutându-le să își dezvolte competențele și să câștige experiență profesională, în cadrul unui sistem modernizat de educație și formare profesională;

U. întrucât, pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027, Garanția pentru tineret va fi finanțată prin intermediul Fondului social european Plus (FSE+), care include în prezent Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, principalul program de finanțare al Garanției pentru tineret; întrucât instrumentul de redresare „Next Generation EU”, prin intermediul Mecanismului de redresare și de reziliență și al inițiativei REACT-EU, va oferi sprijin suplimentar pentru măsurile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor; întrucât investițiile în educație și formare, care sunt aliniate la tranzițiile digitale și la tranzițiile „verzi”, vor fi finanțate din Fondul european de dezvoltare regională; întrucât, la cerere și după îndeplinirea unor criterii predefinite, statele membre pot obține resurse din instrumentul de sprijin tehnic pentru a finanța etapele de pregătire și de punere în aplicare a reformelor structurale, printre alte măsuri, în domeniul educației și formării profesionale și al politicilor privind piața muncii,

1. salută propunerea de recomandare a Consiliului privind consolidarea Garanției pentru tineret și intenția Comisiei de a introduce îmbunătățiri structurale pe baza lecțiilor învățate din criza financiară din 2008 și din implementarea acestui instrument; reamintește că o recomandare a Consiliului nu are caracter obligatoriu pentru statele membre; subliniază faptul că nu toate statele membre au urmat recomandarea Consiliului, ceea ce are drept efect lăsarea tinerilor în urmă; consideră că este momentul ca Garanția pentru tineret să devină obligatorie, și nu voluntară; invită din nou Comisia să propună un instrument de garanție pentru tineret cu caracter obligatoriu pentru toate statele membre;

2. subliniază că este necesară o abordare multidimensională pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, care să cuprindă politici active și pasive în domeniul pieței forței de muncă și un acces efectiv la măsuri de incluziune socială și la servicii sociale, medicale și locative pentru tineri, pentru a asigura calitatea și sustenabilitatea acestor acțiuni;

3. subliniază că o Garanție pentru tineret consolidată ar trebui să remedieze deficiențele abordării anterioare, care s-a bazat pe capacitatea de inserție profesională, și trebuie să fie concepută ca un mijloc de a asigura, într-un termen rezonabil, locuri de muncă de calitate și permanente pentru toți tinerii implicați; reiterează faptul că Garanția pentru tineret nu ar trebui să instituționalizeze munca precară în rândul tinerilor, în special printr-un statut atipic care are drept consecințe salarii extrem de mici, lipsa protecției sociale, lipsa siguranței locului de muncă, activitate independentă fictivă și înlocuirea activității remunerate reale cu locuri de muncă precare;

4. salută faptul că Garanția pentru tineret consolidată va acoperi o plajă de vârstă mai largă pentru a include tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani și că o abordare mai individualizată și mai bine direcționată se va aplica tinerilor NEET temporari și pe termen lung; salută și eforturile depuse pentru ca Garanția pentru tineret să devină mai favorabilă incluziunii și pentru a se evita orice formă de discriminare, inclusiv față de grupurile defavorizate și vulnerabile, minoritățile rasiale și etnice, migranții și refugiații, tinerii cu dizabilități și cei care locuiesc în zone rurale izolate sau în zone urbane defavorizate; își exprimă îngrijorarea cu privire la dezechilibrul existent pe piața forței de muncă, unde femeile în general, și în special femeile tinere, se confruntă cu o dublă discriminare, pentru că sunt tinere și pentru că sunt femei; subliniază necesitatea ca Comisia să ia în considerare nevoile femeilor tinere atunci când abordează disparitatea de gen;

5. salută includerea unei dimensiuni de gen în Garanția pentru tineret; constată, cu toate acestea, că disparitatea de gen în rândul tinerilor NEET a crescut în ultimii ani și că viața de familie rămâne un obstacol în calea ocupării forței de muncă de către femeile tinere; invită statele membre să pună în aplicare măsuri obligatorii pentru a evita discriminarea în procesul de angajare din cauza genului sau a situației familiale a candidatului/candidatei;

6. subliniază faptul că în categoria NEET intră diverse subgrupuri, cum ar fi tinerii cu dizabilități, tinerii fără adăpost, tinerii romi, precum și tinerii migranți și refugiați, care au nevoi diverse ce ar trebui satisfăcute prin servicii individualizate: spre exemplu, în cazul persoanelor cu handicap, garantarea unor aranjamente corespunzătoare și a unui venit din muncă care să fie compatibil cu perceperea în continuare a ajutoarelor de handicap; în acest context, subliniază că este important să existe date exacte și modalități adecvate de identificare a acestor subgrupuri, precum și să se adopte o abordare diferențiată față de tinerii NEET pe termen mai lung, care provin adesea dintr-un mediu socioeconomic defavorizat și se confruntă cu discriminarea intersecțională în domeniul educației și al ocupării forței de muncă, printre alte domenii ale vieții, și pentru care ar trebui lansate programe de sensibilizare eficiente; subliniază că, pentru a atinge aceste grupuri-țintă, Garanția pentru tineret ar trebui să fie integrată într-un set coerent de politici sociale și de asistență socială, precum accesul la securitatea socială, inclusiv ajutoare de șomaj și venitul minim, servicii de îngrijire a copiilor, servicii de sănătate, locuințe adecvate, abordabile și accesibile și suport psihologic, pentru a garanta accesul tuturor tinerilor la program; insistă asupra faptului că orice formă de discriminare indiferent de motiv ce îi afectează pe tineri trebuie combătută în mod activ în cadrul programelor Garanției pentru tineret;

7. salută recomandarea adresată statelor membre de a consolida sistemele de alertă timpurie cu scopul de a identifica tinerii expuși riscului de a deveni NEET; este convins că acțiunile preventive, cum ar fi evaluările competențelor, consilierea în carieră și orientarea profesională, axate pe susținerea tinerilor care au abandonat școala timpuriu ca să se integreze pe piața muncii sau să-și continue studiile înainte de a deveni șomeri, dacă sunt efectuate în mod corespunzător, și furnizarea unei educații incluzive și nediscriminatorii, ar putea duce la o reducere a numărului de tineri NEET pe termen mai lung;

8. sprijină ideea de a evalua competențele tuturor tinerilor NEET care se înscriu în programul Garanția pentru tineret, în special competențele lor digitale, și propunerea de a consolida competențele digitale, lingvistice și sociale non-tehnice printr-o formare pregătitoare și de a facilita perfecționarea competențelor și recalificarea în vederea dobândirii unor abilități ecologice, a unor competențe antreprenoriale, financiare și de gestionare a carierei prin orientare și îndrumare profesională individualizate; în acest context, subliniază importanța competențelor informale și nonformale; solicită, de asemenea, ca odată cu evaluarea competențelor digitale, să se evalueze dacă toți tinerii NEET dețin echipamente digitale și starea de conectivitate a acestora; consideră, de asemenea, că tinerii care se înscriu în programul Garanția pentru tineret ar trebui sprijiniți în dezvoltarea competențelor sociale și transversale, astfel încât să gestioneze mai bine tranzițiile și să facă față unei piețe a forței de muncă aflate în schimbare rapidă; consideră că o formare personalizată de acest gen ar trebui să urmărească remedierea dezechilibrelor dintre cererea și oferta de competențe de pe piața forței de muncă; consideră că programele de ucenicie pot juca un rol important în această privință, întrucât pregătesc tinerii pentru locuri de muncă cu o cerere ridicată și, prin urmare, pot contribui la integrarea lor durabilă pe piața muncii;

9. îndeamnă statele membre să se asigure că tinerii care se înscriu în programul Garanția pentru tineret primesc oferte de angajare, formare, ucenicie sau de stagiu de bună calitate, variate și adaptate, inclusiv remunerare echitabilă, și că ofertele de muncă respectă principiile relevante ale Pilonului european al drepturilor sociale, asigurând dreptul la un tratament just și echitabil în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv asigurarea unui mediu de lucru adaptat nevoilor persoanelor cu dizabilități, accesul la protecție socială și la formare, perioade de probă pe o durată rezonabilă, precum și interzicerea utilizării abuzive a contractelor atipice; insistă asupra faptului că, în niciun caz, ofertele din cadrul Garanției pentru tineret consolidate nu ar trebui să contribuie la dumpingul social și salarial, la sărăcia persoanelor încadrate în muncă sau la precaritatea tinerilor; reafirmă că stagiile ar putea juca un rol în formarea profesională; reamintește că contractele de stagiu ar trebui să ia forma unor acorduri scrise și obligatorii din punct de vedere juridic, care să precizeze sarcinile stagiarului și să prevadă o remunerație decentă; consideră că obiectivul Garanției pentru tineret trebuie să conducă la integrarea pe piața muncii și că stagiile nu ar trebui să înlocuiască locurile de muncă;

10. solicită o garanție de calitate pentru a se asigura că persoanele care și-au încheiat formarea și/sau educația în timpul crizei de COVID-19 pot urma sau repeta cursurile incluse în stagiul și/sau ucenicia lor, chiar și după ce au obținut diploma și/sau și-au încheiat stagiul și/sau ucenicia, dacă acestea au fost anulate, scurtate sau perturbate în alt mod, în timpul aplicării măsurilor împotriva COVID-19, astfel încât să se remedieze orice deficiență în formarea lor;

11. insistă asupra necesității ca recomandarea Consiliului să stabilească criterii și norme de calitate clare și obligatorii pentru oferte și invită Comisia să elaboreze un cadru de calitate care să guverneze Garanția pentru tineret; este convins că un astfel de cadru ar consolida programul și l-ar transforma într-un instrument mai eficient pentru o tranziție reușită către piața forței de muncă; invită Comisia să revizuiască instrumentele europene existente, cum ar fi cadrul de calitate pentru stagii și cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace, și să introducă criterii de calitate pentru ofertele adresate tinerilor, inclusiv principiul remunerației echitabile pentru stagiari, accesul la protecție socială, ocuparea durabilă a forței de muncă și drepturi sociale; subliniază că aceste criterii ar garanta faptul că programul ajută efectiv tinerii în tranziția către locuri de muncă stabile și de calitate și asigură oportunități echilibrate din punctul de vedere al genului pentru tineri în toate sectoarele, oportunități care oferă securitate pe termen lung, protecție socială și condiții de muncă egale și decente și că nu contribuie la crearea de locuri de muncă precare; invită statele membre și Comisia să dezvolte programe de sprijinire a antreprenoriatului, în special în teritoriile cu o bază industrială deficitară;

12. încurajează Comisia și statele membre să disemineze bunele practici în domeniul investițiilor sociale, astfel încât să promoveze o societate mai favorabilă incluziunii și să reechilibreze progresul economic și social; subliniază importanța atât a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, cât și a sistemelor de protecție socială, pentru a evita un joc cu sumă nulă a redistribuirii locurilor de muncă între diferite subgrupuri de persoane vulnerabile și, în special, tineri NEET; îndeamnă Comisia să realizeze un studiu pentru a analiza legătura dintre tinerii fără protecție socială și locurile de muncă precare;

13. crede cu tărie în obiectivul îmbunătățirii condițiilor socioeconomice ale tinerilor prin punerea în aplicare corespunzătoare a Garanției pentru tineret consolidate; își reafirmă poziția conform căreia remunerația ar trebui să fie proporțională cu activitatea prestată, competențele și experiența persoanei în cauză, precum și necesitatea ca stagiarii, tinerii în programe de formare și ucenicii de pe piața muncii, în afara programelor educative, să aibă veniturile necesare subzistenței; invită Comisia și statele membre ca, în colaborare cu Parlamentul și respectând principiul subsidiarității, să propună posibile căi de urmat pentru introducerea unui instrument juridic comun care să garanteze și să asigure respectarea remunerării echitabile a stagiilor, formărilor și uceniciilor pe piața forței de muncă din UE; condamnă practica stagiilor, formărilor și uceniciilor neremunerate, care constituie o formă de exploatare a muncii tinerilor și o încălcare a drepturilor acestora;

14. insistă asupra faptului că finanțarea Garanției pentru tineret ar trebui consolidată pentru perioada de programare 2021-2027, prin creșterea resurselor programului FSE + și al unor concentrări tematice adecvate; subliniază că propunerea modificată a Comisiei privind FSE+ din 28 mai 2020 include cerința conform căreia statele membre cu rate NEET peste media UE din 2019 trebuie să aloce cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru acțiuni specifice și reforme structurale pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, educația și formarea profesională, în special în contextul punerii în aplicare a programelor Garanției pentru tineret; regretă că, în concluziile sale din 21 iulie 2020, Consiliul European a redus semnificativ acest cuantum la 10 %, ceea ce contravine întrutotul ambiției Uniunii de a investi în tineri;

15. reamintește poziția sa în primă lectură adoptată la 4 aprilie 2019, care include o cerință suplimentară conform căreia toate statele membre, nu numai cele cu o rată a tinerilor NEET peste media Uniunii, ar trebui să investească cel puțin 3 % din resursele lor provenind din FSE + cu gestiune partajată în combaterea șomajului în rândul tinerilor, în special în contextul punerii în aplicare a programelor Garanției pentru tineret, în perioada de programare 2021-2027;

16. invită statele membre și Comisia să reflecteze asupra faptului că rata tinerilor NEET reprezintă unicul factor luat în calcul în deciziile privind alocarea fondurilor; consideră că, deși această rată indică numărul persoanelor care nu sunt încadrate în muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare, ea exclude complet un număr mare de tineri care au un loc de muncă cu fracțiune de normă involuntar, au părăsit țara pentru a găsi un loc de muncă decent, desfășoară muncă nedeclarată sau lucrează dar trăiesc încă în sărăcie;

17. solicită insistent statelor membre să se angajeze ferm în punerea în aplicare deplină a Garanției pentru tineret; subliniază că finanțarea din partea Uniunii completează bugetele naționale, dar nu le înlocuiește;

18. reamintește că o Garanție pentru tineret consolidată poate juca un rol important în sprijinirea statelor membre în ceea ce privește investițiile, în contextul Pactului verde european, în crearea de oportunități de ocupare a forței de muncă într-o economie neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punct de vedere energetic și circulară și în deținerea unei forțe de muncă calificate pentru aceste locuri de muncă, garantând că niciun tânăr, în special cei care aparțin grupurilor defavorizate, nu este lăsat în urmă în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic;

19. reiterează necesitatea unei utilizări mai eficiente a fondurilor; se așteaptă ca normele simplificate de programare și de punere în aplicare în cadrul FSE+ să conducă la reducerea costurilor administrative cu care se confruntă beneficiarii, inclusiv la mecanisme de raportare simplificate; se așteaptă ca statele membre să cheltuiască cu diligență fondurile alocate programelor pentru tineret, ceea ce va facilita ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

20. subliniază importanța maximizării sinergiilor potențiale dintre Garanția pentru tineret și alte fonduri și instrumente relevante ale UE, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență, Garanția europeană pentru copii, Erasmus +, InvestEU, Orizont Europa și Fondul pentru o tranziție justă, inclusiv în contextul inițiativei REACT-EU și al planurilor de redresare naționale; în acest context, invită statele membre să acorde prioritate sprijinirii ocupării forței de muncă în rândul tinerilor în aceste planuri și în planurile de redresare și reziliență, precum și în cadrul inițiativei REACT-UE; invită statele membre să utilizeze resursele Instrumentului SURE pentru a sprijini măsurile destinate tinerilor stagiari și în formare, cum ar fi ajutorul pentru venit și șomajul tehnic;

21. insistă ca Comisia să îmbunătățească monitorizarea punerii în aplicare a Garanției pentru tineret și raportarea cu privire la rezultate, inclusiv monitorizarea beneficiarilor din cadrul programelor Garanției pentru tineret și a naturii ofertelor, astfel încât să se asigure conformitatea acestora cu un nou cadru al standardelor de calitate pentru Garanția pentru tineret consolidată, precum și inserția pe piața forței de muncă pe termen lung a beneficiarilor programelor Garanției pentru tineret;

22. subliniază că o mai bună colectare a datelor este vitală pentru integrarea pe piața muncii a beneficiarilor și utilizarea eficientă a Garanției pentru tineret; încurajează Curtea de Conturi Europeană să elaboreze rapoarte de monitorizare privind punerea în aplicare a programelor Garanției pentru tineret; în acest context, consideră că este important ca Comisia să realizeze un studiu care să analizeze legătura dintre tinerii care ocupă locuri de muncă fără protecție socială și munca precară;

23. subliniază faptul că punerea efectivă în aplicare a programelor Garanției pentru tineret și îmbunătățirea accesului la locuri de muncă stabile și durabile necesită parteneriate mai solide și o coordonare eficientă între furnizorii Garanției pentru tineret și părțile interesate relevante, precum autoritățile regionale și locale, partenerii sociali (angajatori și sindicate), instituțiile de educație și formare, lucrătorii de tineret, prestatorii de activități civice și de solidaritate, camerele de comerț și camerele de meserii, organizațiile de tineret și alte organizații ale societății civile, inclusiv ONG-urile care lucrează cu persoane defavorizate, în special atunci când fac schimb de cele mai bune practici între statele membre; solicită implicarea acestor părți interesate în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea programelor din cadrul Garanției pentru tineret, pentru a asigura eficacitatea acestora; îndeamnă statele membre să îmbunătățească participarea acestor parteneri, în special a organizațiilor de tineret, în toate etapele gestionării programelor Garanției pentru tineret și a instrumentelor conexe de finanțare ale UE la nivel european, național și local; consideră că parteneriatele ar trebui să prezinte în mod clar structurile și mecanismele ce ar facilita participarea semnificativă la procesul decizional, inclusiv schimbul transparent de informații;

24. este convins că campaniile de sensibilizare bine țintite și cu formate accesibile – inclusiv pentru persoanele cu dizabilități– și canalele de comunicare adaptate tinerilor ar putea juca un rol decisiv în stabilirea de contacte cu tinerii și organizațiile de tineret și ar asigura o vizibilitate mai mare a inițiativei; ar putea fi deosebit de benefic să fie vizați tinerii care abandonează școala timpuriu; subliniază că cea mai mare parte a finanțării ar trebui direcționată către tineri; subliniază că politicile eficace de comunicare au nevoie de o finanțare adecvată și de personal competent, în special în serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), care joacă un rol esențial în ceea ce privește implicarea efectivă a tinerilor NEET, dar care încă suferă consecințele măsurilor de austeritate adoptate în urma ultimei crize financiare; în acest context, îndeamnă statele membre să investească în serviciile publice de ocupare a forței de muncă pentru a asigura resurse umane suficiente și sprijin financiar pentru formarea personalului și echipamente corespunzătoare;

25. invită Comisia să studieze ideea unui portal web al UE dedicat în mod special stagiilor și uceniciilor în UE, care să reunească toate inițiativele UE existente într-un portal vizibil, accesibil și ușor de utilizat; consideră că acest portal ar trebui să beneficieze de o publicitate corespunzătoare prin canale adecvate pentru a ajunge la publicul-țintă, astfel încât fie foarte vizibil și accesibil tinerilor europeni, instituțiilor de învățământ și întreprinderilor din întreaga UE; este de părere că portalul ar trebui să orienteze tinerele talente spre domeniile cu cea mai mare cerere, să indice tinerilor nevoile specifice de pe piața muncii, să promoveze accesul la oportunități de învățare conexe, să îmbunătățească în general capacitatea de inserție profesională viitoare în cadrul UE și să contribuie la combaterea șomajului în rândul tinerilor și la eliminarea lacunelor în domeniul calificărilor profesionale;

26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

• [1] JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
• [2] JO L 126, 21.5.2015, p. 1.
• [3] JO L 185, 11.7.2019, p. 44.
• [4] JO C 120, 26.4.2013, p. 1.
• [5] JO C 456, 18.12.2018, p. 1.
• [6] Texte adoptate, P9_TA(2020)0206.
• [7] JO C 458, 19.12.2018, p. 57.
• [8] JO C 346, 27.9.2018, p. 105.
• [9] JO C 440, 30.12.2015, p. 67.
• [10] „The impact of the economic crisis on euro area labour markets” („Impactul crizei economice asupra piețelor forței de muncă din zona euro”) în Buletinul lunar al Băncii Centrale Europene din octombrie 2014, p. 49-68.
• [11] Re-inVEST Europe (2019). Policy Brief „Towards more inclusive social protection and active labour market policies in the EU: a social investment perspective” („ Către o protecție socială mai favorabilă incluziunii și politici active în domeniul pieței forței de muncă în UE: o perspectivă asupra investițiilor sociale”)