Procedură : 2020/2844(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0357/2020

Texte depuse :

B9-0357/2020

Dezbateri :

PV 24/11/2020 - 13
CRE 24/11/2020 - 13

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0332

<Date>{18/11/2020}18.11.2020</Date>
<NoDocSe>B9‑0357/2020</NoDocSe>
PDF 147kWORD 47k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la escaladarea tensiunilor în Varosha în urma acțiunilor ilegale ale Turciei și la necesitatea urgentă de a relua discuțiile</Titre>

<DocRef>(2020/2844(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Sergey Lagodinsky, Francisco Guerreiro, Thomas Waitz, Monika Vana, Gwendoline Delbos‑Corfield, Ernest Urtasun</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0355/2020

B9‑0357/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la escaladarea tensiunilor în Varosha în urma acțiunilor ilegale ale Turciei și la necesitatea urgentă de a relua discuțiile

(2020/2844(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2019 referitoare la Raportul Comisiei pe 2018 privind Turcia[1],

 având în vedere cele mai recente rapoarte ale Comisiei privind Turcia, și anume rapoartele Comisiei din 2019 și 2018 privind Turcia,

 având în vedere declarația comună a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și a comisarului Ferreira privind procesul electoral din comunitatea cipriotă turcă din 20 octombrie 2020, observațiile VP/ÎR din cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 octombrie 2020 și declarația VP/ÎR privind Varosha din 15 noiembrie 2020,

 având în vedere concluziile relevante ale Consiliului și ale Consiliului European, în special concluziile Consiliului din 1 octombrie 2020 și concluziile Consiliului Afaceri Generale din 26 aprilie 2004,

 având în vedere rezoluțiile sale privind deliberările Comisiei pentru petiții din 23 septembrie 2008[2], 22 aprilie 2009[3] și 13 februarie 2018[4],

 având în vedere rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în special Rezoluția 550 (1984) și Rezoluția 789 (1992),

 având în vedere declarația președintelui Consiliului de Securitate al ONU din 9 octombrie 2020 (S/PRST/2020/9),

 având în vedere Acordul la nivel înalt din 1979 dintre liderii celor două comunități din Cipru,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât în 1974, în urma unei lovituri de stat eșuate de Grecia în încercarea de a smulge insula de sub controlul fostului președinte, arhiepiscopul Makarios al III-lea, Turcia a răspuns trimițând forțe militare în nordul Ciprului, ceea ce a făcut ca zeci de mii de ciprioți greci să se refugieze în sud și un număr mai mic de ciprioți turci care locuiau în sud să se refugieze în nordul insulei;

B. întrucât de la intervenția armatei turce în 1974, Varosha, cartierul sudic cu o suprafață de 6 km2 al orașului Famagusta, a fost închis și a rămas nelocuit, sub controlul armatei turce; întrucât de atunci ciprioții care au fost forțați să părăsească Varosha nu au putut schimba situația și nu au avut posibilitatea de a se întoarce la casele lor;

C. întrucât cele două comunități cipriote și-au exprimat intenția de a ajunge la un acord privind reîntoarcerea locuitorilor legitimi ai cartierului Varosha ca parte a Acordului la nivel înalt din 1979, care a subliniat că reîntoarcerea locuitorilor cartierului Varosha este o prioritate cipriotă comună, că ambele părți sunt gata să facă acte de bunăvoință și că ONU ar trebui să joace un rol în soluționarea problemei;

D. întrucât Rezoluția 550 (1984) a CSONU consideră că „orice încercare de a popula orice parte a cartierului Varosha cu alte persoane decât locuitorii săi este inadmisibilă și solicită transferul acestei zone în administrarea Organizației Națiunilor Unite”; întrucât Rezoluția 789 (1992) a Consiliului de Securitate al ONU solicită, de asemenea, ca „zona aflată sub controlul forței ONU de menținere a păcii în Cipru să fie extinsă pentru a include Varosha”;

E. întrucât în pofida rezoluțiilor CSONU menționate mai sus, o parte din Varosha a fost redeschisă unilateral de către armata turcă, în cooperare cu liderul comunității cipriote turce Ersin Tatar; întrucât președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a vizitat Varosha la 15 noiembrie 2020, exacerbând tensiunile deja accentuate dintre Atena, Ankara și Nicosia;

F. întrucât ingerința Ankarei în afacerile interne ale părții cipriote turce a crescut dramatic în timpul recentelor alegeri pentru conducerea zonei cipriote turce; întrucât candidatul naționalist Ersin Tatar, care se opune soluționării globale a problemei Ciprului pe baza unei federații bicomunitare și formate din două zone, așa cum prevăd parametrii ONU, a primit un sprijin puternic din partea Ankarei și a câștigat alegerile,

1. subliniază că situația din Varosha atrage stringent atenția asupra disputei în curs, nerezolvată de mult timp și asupra riscului asociat de escaladare continuă a tensiunilor dintre comunitățile cipriote și este ferm convins că la o soluție globală se poate ajunge numai prin dialog și diplomație și cu participarea directă la negocieri atât a Republicii Cipru, cât și a comunității cipriote turce, sub auspiciile ONU;

2. critică ferm amestecul tot mai mare al Ankarei în afacerile interne ale ciprioților turci, amestec care a atins un nivel maxim prin redeschiderea unilaterală a coastei cartierului Varosha și care a declanșat, de asemenea, proteste unei părți a comunității cipriote turce; este profund îngrijorat de această acțiune unilaterală, care încalcă rezoluțiile relevante ale CSONU; în absența unei reluări atât de necesare a dialogului și a negocierilor privind chestiunea Ciprului, solicită anularea acestei măsuri și îndeamnă toate părțile implicate să evite implicarea în acțiuni unilaterale și să respecte declarația Consiliului de Securitate al ONU din 20 octombrie 2020;

3. ia act de faptul că Republica Cipru continuă să considere întoarcerea în Varosha ca piatră unghiulară a măsurilor de creștere a încrederii în relațiile cu ciprioții turci, inclusiv a inițiativelor comune de reconstruire a orașului abandonat;

4. regretă că propunerile anterioare de măsuri de creștere a încrederii având obiectivul de a trece Varosha sub controlul ONU și de a permite redeschiderea portului Famagusta din partea turcă a Ciprului nu au fost încununate de succes; salută proiectele locale, cum ar fi proiectul Ecocity Famagusta, care este gestionat atât de ciprioții greci, cât și de cei turci și vizează reconstruirea unui oraș integrat, sustenabil și responsabil din punctul de vedere al mediului, care promovează și acceptă coexistența pașnică a tuturor locuitorilor săi;

5. solicită un angajament constructiv din partea Republicii Cipru și a comunității cipriote turce în vederea găsirii unei soluții globale și a reunificării; subliniază și sprijină declarația VP/ÎR de sprijinire a reluării negocierilor, sub auspiciile ONU;

6. susține atât comunitatea cipriotă turcă, cât și pe cea greacă în eforturile lor de pace și stabilitate și invită Comisia să pună în aplicare cu promptitudine cel de-al doilea program anual de acțiune pentru sprijinirea comunității cipriote turce, îndreptat către sprijinirea proiectelor care promovează reconcilierea și îmbunătățesc infrastructura, protecția mediului și dezvoltarea economică; solicită mai ales continuarea și creșterea sprijinului acordat societății civile atât în comunitatea cipriotă turcă, cât și în cea greacă, atât prin intermediul programului de ajutor al UE, cât și la nivel structural, ca parte a noului cadru financiar multianual, în special prin intermediul programului „Drepturi și valori”;

7. își menține angajamentul deplin pentru soluționarea globală a acestei chestiuni, în conformitate cu dorințele poporului cipriot, și față de reunificarea bazată pe o federație formată din două zone, bicomunitară, cu personalitate juridică internațională unică, suveranitate unică și cetățenie unică și cu egalitatea politică între cele două comunități, în cadrul ONU și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale CSONU, inclusiv cu Rezoluția 550 (1984) și Rezoluția 789 (1992) și în conformitate cu principiile pe care se întemeiază UE;

8. invită Serviciul European de Acțiune Externă să sprijine activ aceste negocieri și să sprijine apelul Secretarului General al ONU și al Consiliului de Securitate al ONU adresat ambelor părți cipriote și puterilor garante de a relua de urgență negocierile și de a convoca de urgență o reuniune, așa cum s-a convenit în noiembrie 2019;

9. cere traducerea prezentei rezoluții în limba turcă;

10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, statelor membre ale UE, liderului comunității cipriote turce și Adunării Republicii a acestei comunități și președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Turcia.

[1] Texte adoptate, P8_TA(2019)0200.

[2] JO C 8 E, 14.1.2010, p. 41.

[3] JO C 184 E, 8.7.2010, p. 12.

[4] Texte adoptate, P8_TA(2019)0114.

Ultima actualizare: 23 noiembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate