Propunere de rezoluţie - B9-0360/2020Propunere de rezoluţie
B9-0360/2020
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la escaladarea tensiunilor în Varosha în urma acțiunilor ilegale ale Turciei și la necesitatea urgentă de a relua convorbirile

18.11.2020 - (2020/2844(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
depusă în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Katalin Cseh, Chrysoula Zacharopoulou, Olivier Chastel, Nathalie Loiseau, Nicolae Ștefănuță, Hilde Vautmans
în numele Grupului Renew

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0355/2020

Procedură : 2020/2844(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0360/2020
Texte depuse :
B9-0360/2020
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B9‑0360/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la escaladarea tensiunilor în Varosha în urma acțiunilor ilegale ale Turciei și la necesitatea urgentă de a relua convorbirile

(2020/2844(RSP))

 

 

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia, îndeosebi cea din 17 septembrie 2020 referitoare la pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului European axate pe escaladarea periculoasă a tensiunilor și rolul Turciei în estul Mării Mediterane[1], cea din 24 noiembrie 2016 referitoare la relațiile dintre UE și Turcia[2], cea din 27 octombrie 2016 referitoare la situația jurnaliștilor în Turcia[3], cea din 8 februarie 2018 referitoare la situația actuală a drepturilor omului în Turcia[4], cea din 13 martie 2019 referitoare la raportul Comisiei pe 2018 privind Turcia[5], cea din 19 septembrie 2019 referitoare la situația din Turcia, în special la îndepărtarea din funcție a primarilor aleși[6], și cea din 13 noiembrie 2014 referitoare la acțiunile Turciei care creează tensiuni în zona economică exclusivă a Ciprului[7],

– având în vedere dezbaterea sa din 9 iulie 2020 privind stabilitatea și securitatea în estul Mării Mediterane și repercusiunile negative ale acțiunilor unilaterale ale Turciei în regiune,

– având în vedere declarațiile anterioare ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, inclusiv declarația din 20 octombrie 2020 referitoare la procesul electoral din comunitatea cipriotă turcă, precum și declarațiile din 6 octombrie, 13 octombrie și 15 noiembrie 2020 referitoare la evoluțiile de la Varosha,

– având în vedere concluziile pertinente ale Consiliului European privind Turcia, inclusiv cele din 1 și 2 octombrie 2020,

– având în vedere Tratatul NATO din 1949,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Cipru este ocupat parțial de Turcia de la războiul din 1974; întrucât Planul Annan al ONU pentru reunificarea insulei a fost convenit de ambele părți și supus votului popular în cadrul unui referendum în 2004; întrucât comunitatea cipriotă greacă a votat împotriva Planului Annan în proporție de 76 %, în timp ce comunitatea cipriotă turcă a votat în favoarea acestuia în proporție de 65 %; întrucât Cipru a aderat la Uniunea Europeană în 2004; întrucât negocierile privind reunificarea au fost reluate, iar liderii s-au angajat de ambele părți în favoarea păcii, însă ele s-au împotmolit din 2017 din cauza refuzului Turciei de a stabili o dată pentru retragerea definitivă a trupelor sale de pe insulă;

B. întrucât, înainte de războiul din 1974, orașul Famagusta era în mare parte populat de ciprioți greci; întrucât, în prezent, Famagusta este un oraș-fantomă aflat sub control militar turc; întrucât foștii rezidenți au fugit în partea de sud a insulei; întrucât, în cadrul negocierilor de pace, în 2011 a fost înființată o comisie pentru tratarea cererilor privind proprietățile foștilor locuitori, permițându-se acestora să solicite restituirea integrală sau schimbul proprietăților lor, sau o compensație; întrucât mulți ciprioți greci au recurs la această comisie începând din 2011 pentru a pregăti reunificarea insulei; întrucât majoritatea au solicitat restituirea integrală a proprietății lor; întrucât restituirile ar trebui efectuate sub supravegherea ONU, nu a Turciei;

C. întrucât Turcia a anunțat redeschiderea cartierului simbolic Varosha al orașului Famagusta în cadrul unei conferințe de presă ținute la 6 octombrie 2020 de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și apoi de candidatul cipriot turc la președinție Ersin Tatar; întrucât armata turcă a confirmat decizia și a deschis Varosha publicului la 8 octombrie 2020, în ciuda indignării internaționale și protestelor din Cipru; întrucât pe lângă alte proprietăți cipriote grece, un magazin universal a fost redeschis sub control turc;

D. întrucât Turcia a încălcat Rezoluțiile 550 (1984) și 789 (1992) ale Consiliului de Securitate al ONU permițând accesul la cartierul Varosha din Famagusta unor persoane care nu sunt locuitori ai acestuia, în scopul promovării turistice a zonei; întrucât planurile Turciei de a retroceda proprietățile sub egida Turciei, mai degrabă decât sub egida ONU, sunt considerate o provocare și o încălcare a normelor convenite privind retrocedarea proprietăților;

E. întrucât vecinii din regiune, inclusiv Grecia, au invitat Turcia să nu își pună planurile în aplicare;

F. întrucât comunitatea cipriotă turcă l-a ales pe Ersin Tatar drept noul său lider la 18 octombrie 2020; întrucât președintele aflat la sfârșit de mandat, Mustafa Akinci, a jucat un rol important, pozitiv și istoric în promovarea păcii și a dialogului dintre cele două comunități de pe insulă;

G. întrucât președintele Erdoğan al Turciei a decis să organizeze un picnic pe plaja din Varosha duminică, 15 noiembrie 2020, pentru a comemora cea de a 37-a aniversare a războiului, declanșând proteste, inclusiv din partea ciprioților turci care sprijină reunificarea insulei;

H. întrucât, la 10 noiembrie 2020, mii de ciprioți turci au protestat în număr record în nordul Ciprului împotriva ingerinței Turciei în Cipru, inclusiv în Varosha, cerând libertate, democrație și respectarea drepturilor ciprioților greci din Varosha; întrucât la protest au participat principalii lideri ai opoziției, inclusiv fostul președinte Mustafa Akinci;

I. întrucât Turcia este țară candidată și un partener important al UE și, ca atare, există așteptarea că va respecta cele mai înalte standarde în materie de democrație, drepturile omului și statul de drept; întrucât UE își apără în mod clar și hotărât interesele, manifestându-și sprijinul și solidaritatea față de Cipru și respectând principiile ONU și dreptul internațional;

1. condamnă cu fermitate decizia unilaterală a Turciei de a deschide părți din Varosha, în orașul Famagusta. începând cu 8 octombrie 2020; invită Turcia să revină imediat asupra acțiunilor sale;

2. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încălcarea statutului Varoshei, care este protejat în mod explicit în temeiul Rezoluțiilor 550 și 789 ale Consiliului de Securitate al ONU;

3. îndeamnă toate părțile să sprijine activ negocierile pentru soluționarea echitabilă, cuprinzătoare și viabilă a problemei cipriote în cadrul ONU și în conformitate cu principiile fondatoare ale UE și cu dreptul internațional;

4. solicită UE să joace un rol activ în promovarea reluării negocierilor sub egida ONU, inclusiv prin numirea unui reprezentant al UE la misiunea de bune oficii a ONU;

5. este ferm convins că soluționarea durabilă a problemei Ciprului ar aduce beneficii tuturor țărilor din regiune, îndeosebi Ciprului, Greciei și Turciei, precum și UE;

6. subliniază importanța unui angajament constructiv cu noul președinte cipriot turc Ersin Tatar, cu scopul de a se ajunge la o soluție cuprinzătoare, a se realiza reunificarea și a se asigura securitatea și stabilitatea pe insulă și în regiune;

7. solicită o soluționare globală bazată pe o federație formată din două comunități și două zone în cadrul ONU și în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU;

8. îl felicită pe fostul președinte cipriot turc Mustafa Akinci și salută rolul istoric jucat de acesta în vederea găsirii unei soluții globale la problema cipriotă;

9. deplânge faptul că escaladarea crescândă a tensiunilor din apele Mediteranei de Est subminează perspectiva reluării convorbirilor directe privind o soluționare cuprinzătoare a problemei cipriote, deși aceasta rămâne calea cea mai eficace în ce privește perspectivele delimitării zonei economice exclusive dintre Cipru și Turcia;

10. își exprimă profunda îngrijorare legată de situația actuală a relațiilor dintre UE și Turcia, în principal în ceea ce privește situația dezastruoasă a drepturilor omului în Turcia și erodarea democrației și a statului de drept; subliniază impactul negativ din trecut și din prezent al inițiativelor unilaterale de politică externă ale Turciei în întreaga regiune și faptul că activitățile ilegale de explorare și de foraj ale Turciei în estul Mediteranei contribuie și mai mult la deteriorarea relațiilor dintre UE și Turcia în general; solicită Turciei și statelor membre ale UE să susțină în comun soluționarea pașnică a conflictului și dialogul politic din Libia și să adere la embargoul asupra armelor impus de Consiliul de Securitate al ONU; regretă impactul negativ pe care actuala politică externă și alte acțiuni ale Turciei din Marea Mediterană îl au asupra stabilității regiunii;

11. solicită Turciei să se abțină de la tentative de a intimida statele membre ale UE din regiunea est-mediteraneeană și invită Consiliul să își mențină poziția unită față de acțiunile Turciei care exacerbează rivalitățile regionale, luând în considerare, în același timp, posibilitatea de a impune sancțiuni specifice;

12. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Adunării Parlamentare a NATO și Secretarului General al NATO, Președintelui, Guvernului și Parlamentului Republicii Turcia și statelor membre ale UE.

Ultima actualizare: 23 noiembrie 2020
Aviz juridic - Politica de confidențialitate